5,611 matches
-
imperiul ei albastru, urcând sc?rile de argint ale stelelor sau ?esând sc?ri de v?paie În arcul orizontului: „Luna... luna iese-ntreag?, se Înal?'-a?a b?laie ?i din ??rm În ??rm dureaz? o c? rare de v?paie ". {Scrisoarea IV) ????ritul ei magic este de aceea un moment solemn, o „minune" mult a? teptat? pe care noaptea, În ??cerea ei În?eleapt? o a? teapt? aprinzându-?i, una cate una, f?cliile pe altarul luminat de icoanele cerului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a lor icoane. Tot mai adânc domne?te ț?cerea În? eleapt? - Se face cum c? noaptea minunea ?i-o a? teapt? Deodat? luna-ncepe din ape s? r?saie ?i p?n' la mal dureaz? o cale de v?paie ". Odat? st?pan? a acestui templu cosmic, ea, „fiica cea de aur a negurei eterne", I?i revărs? c???rile „de v?paie" pe „repedea-nmiire de unde" a Întunecatei ??ri: „ Pe-o repede-nmiire de unde o a? terne Ea, fiica cea de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
luna-ncepe din ape s? r?saie ?i p?n' la mal dureaz? o cale de v?paie ". Odat? st?pan? a acestui templu cosmic, ea, „fiica cea de aur a negurei eterne", I?i revărs? c???rile „de v?paie" pe „repedea-nmiire de unde" a Întunecatei ??ri: „ Pe-o repede-nmiire de unde o a? terne Ea, fiica cea de aur, a negurei eterne ". ?? mânt ?i cer tr?iesc astfel „minunea" unei armonii cosmice depline pe care doar „blândul disc al lunii, st
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
terii superioare, absolute, ci În lumea mitului, a basmului ?i a copil?riei: „ ??sare luna,-mi bate drept În fă??: Un răi din basme v?d printre pleoape, Pe câmpi un v?l de argintie cea??, Sclipiri pe cer, v?paie peste ape". Retr?ind, În acest moment cosmic, timpul mitic al copil?riei lumii, al tinere?îi f??? b? trâne?e ?i al vie?îi f??? de moarte, tot universul se umple de lumina lunii ?i de frumuse?ea basmelor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
arsă. Își privește degetele care i se topesc și-și privește carnea sfârâind pe sticla de gheață și mâna lui rămâne lipită de pahar, în timp ce disprețul cade în pahar ca o măslină. Apoi dorința de răzbunare se înfige ca un pai exotic în cocktailul ucigaș și toate ingredientele se învălmășesc unele-ntr-altele și culo rile sentimentelor se atrag unele pe altele și se topesc în ele însele și Cavanosa învârte paiul în pahar până când amestecul devine uniform. Acum, o singură culoare unește
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
ca o măslină. Apoi dorința de răzbunare se înfige ca un pai exotic în cocktailul ucigaș și toate ingredientele se învălmășesc unele-ntr-altele și culo rile sentimentelor se atrag unele pe altele și se topesc în ele însele și Cavanosa învârte paiul în pahar până când amestecul devine uniform. Acum, o singură culoare unește tot ce a pus el acolo, într-un singur sen ti ment greu de definit. Un dezgust roșu. Roșu-aprins. Acum am să deschid gura și am să spun. Creierul
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
față săracă, oropsita, într-un sat amărât. Ai mei munceau din greu la câmp, cu animalele. Vară făceam tezic. Aveam 10 ani, mă sculau de dimineață, luăm apă din fântână și la frământat tezic. Scârbos. (Tezic e balega amestecata cu paie, folosit că și combustibil sau material de construcție.) Dar am scăpat și am ajuns la oraș. Am fugit de acasă la tânți Aurelia, care fusese ceva activistă și soțul lucra la CFR. Aveau un apartament la bloc, haine, mâncare, nu
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
DE GRÂU Într-un sat Îndepărtat, pe o uliță aproape pustie, mergea un copil desculț și cu hainele prea largi ponosite.Ochii lui mari erau triști, iar pașii abia Îl purtau spre casa lui, unde zăcea pe un pat de paie, bunica lui, bolnavă.Ducea În brațe o pâine rotundă și neagră din secară și spera că dacă bunica ar mânca măcar puțin, ar mai prinde ceva putere. Muncise toată ziua la brutar pentru acea pâine neagră: măturase, frecase podelele cu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Flăcăul nu a stat mult pe gânduri, ci plecă să se Întâlnească cu ursul. Și era ursul acela o namilă nemaivăzută, cu dinții ascuțiți ca pumnalele. Când apăru În zmeuriș mormăind fioros, Anul Nou se scobea În dinți cu un pai. Ursul se miră.El știa că toată lumea se teme de el. -Uite, ce e, ursule, zise flăcăul. Am venit pentru că Împaratul mi-a cerut-o. I s-a făcut poftă de zmeură dintrasta. Vezi, puteam să fur și s-o
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mărgele roșii în jurul ochilor și ciocul îndreptat spre înalt, trâmbițând BUCURA! Printre "reclame" apărea și Pic cel mic, la sticlele de sucuri pentru copii. Stătea fericit în două piciorușe, sprijinea de burtică o sticlă și, cu lăbuțele de sus, un pai cufundat în sucul "eco"! Ana, copila mea dragă, ce-ai făcut tu e minunat. Tu nu ai talent, ai har de la Domnul! Nu sunt fata ta? La scenă asistau Toni și Pic, amândoi își manifestau bucuria stăpânilor învâr tindu-și cozile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Densitatea medie - 10,2 locuitori/ha. Locuințele: 5% din cărămidă, 10% din chirpici, 85% din lemn și paianță, pe fundament de piatră și beton. Acoperite cu tablă și țiglă într-un procent de 10%, internită 70%, iar restul cu stuf, paie și carton (bitum). Are o școală cu cinci săli de clasă, construită în 1910, iar Căminul cultural construit în 1969. Satul era însă neelectrificat. Activitățile se desfășurau în vechea școală, transformată în cămin cultural. Ca structură, satul este de tip
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
așezate la D.J. 208. Satul este străbătut de D.J. 208 și de calea ferată București - Suceava Nord (1869). Casele sunt construite din cărămidă (40%), chirpici (30%), iar restul din vălătuci din lut și lemn. Casele sunt acoperite cu internită, carton, paie și stuf. Primele case din satul Heci au apărut de o parte și de alta a pârâului Trestioara, în special pe panta de nord care este mai domoală, centrul satului fiind în locul unde sunt biserica și școala. Între timp, locuințele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
al unei familii. Când tânăra familie hotăra să-și facă o casă, localiza pământul, apoi era chemat preotul pentru a binecuvânta locul și pe gospodari. Casele erau construite fie din lemn „pe furci”, fie din chirpici (amestec de pământ cu paie și apă) și cărămidă. Temelia era din piatră scoasă din Siret sau adusă din Dealul Mare Hârlău, Dealul Heciului. După ce se ridica și se ajungea la căpriori, se punea un prosop legat cu busuioc pentru a se vedea că mai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sau adusă din Dealul Mare Hârlău, Dealul Heciului. După ce se ridica și se ajungea la căpriori, se punea un prosop legat cu busuioc pentru a se vedea că mai apare o casă. Acoperișul era în funcție de situația materială a omului: cu paie, cu stuf, cu draniță (scândurele). Casa era modestă: două camere (una de locuit și alta „casa mare” sau „casa bună” sau „ceea casă”), o tindă (un hol) și o șandrama la spatele casei (un fel de magazie). Curtea (ograda) era
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
uratul: „Aho, aho copii și frați Stați puțin și nu mânați Lângă boi v-alăturați Mânați mai! Hăi! Hăi! Iar jupânul gazdă Se duse la lună, la săptămână, Să vadă grâul de-i frumos. Era în spice ca vrabia În pai, ca trestia. Badea din șa s-a aplecat Trei spice în palmă a frecat La vrăbii le-a arătat, Vrăbiile s-au minunat Că grâu-i bun de secerat. La nevastă a spus răspicat Că grâu-i bun de secerat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
până la casa mirelui. Nașii de cununie erau aleși, de regulă, din rândul fraților, al surorilor sau chiar nașii de botez. Nunta ținea trei zile. La nuntă se cântau cântece specifice, nefiind permisă muzica. În cazul decesului, mortul era spălat pe paie, îmbrăcat în costumația specifică și înfășurat în pânză albă și așezat pe laiță, cu capul spre icoană. Se aprindea candela și se citea Psaltirea. În ziua înmormântării, era scos din casă dimineața și dus la biserică, unde se oficia Sfânta
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dar nu e cazul să vă alarmați. Trebuie să stea liniștită. „Mă îndoiesc“, am zis în sinea mea. Am încercat să mă mai calmez după ce i-a pus diagnosticul. Mă simțeam ca înecatul care se agață de un fir de pai. După ce-a plecat doctorul, am exclamat: — Nu-i mai bine c-am aflat? O infiltrație... Aproape toată lumea are câte ceva. Dacă-ți menții moralul bun, te vei simți bine repede. Vara asta a fost tare călduroasă. Asta-i buba. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
au reușit să ajungă la un acord despre cum să fie casa, din ce materiale să fie construită etc. Așa că fiecare a decis să meargă pe cont propriu în proiect. Purcelușul mare a decis să-și facă o casă din paie, pentru că, a considerat el, va fi un adăpost foarte bun în calea lupului. Al doilea, mijlociul, și-a făcut o casă din lemn, pe același principiu ca și purcelușul cel mare. Cei doi, pentru că au terminat repede lucrul la case
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
la ușa casei purcelușului mai mare. A încercat să pătrundă, dar nu a putut. Purcelușul mare era și înfricoșat, dar și vesel că l-a păcălit pe lup. Însă lupul s-a încordat, a suflat și a dărâmat casa din paie. Purcelușul a rămas înmărmurit și a fugit disperat din calea lupului spre casa fratelui mijlociu. Lupul, după el. Purcelușul a reușit să ajungă la fratele mijlociu, care i-a deschis și l-a întrebat ce s-a întâmplat. După ce a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
picior pe altul din teama de a nu cădea din ring. Și cum astăzi a-ți schimba greutatea de pe un picior pe altul e totuna cu a-ți schimba convingerile din nevoia de securitate personală, Mircea Platon, în contrast cu legănările de paie plutitoare ale contemporanilor, are ceva din stabilitatea fixă a corăbiilor cu ancoră adîncă. Ancora lui e una singură: tradiția și valorile ei; creștinism, națiune și memoria trecutului. Marele avantaj pe care i-l dă această ancoră este că nu trebuie
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
Iată o pagină a istovirii colective: "O lumină de acvarium, searbădă și verzuie... o îngrămădeală mohorâtă de trupuri amestecate în poziții diferite - fețe plumburii, guri căscate, brațe încolăcite printre picioare străine... Pe un buștean, lângă rămășițele unei vechi șuri de paie, mucezită pe o parte, un soldat bulgar veghează topit de somn, cu fruntea înclinată, cu arma între genunchi". Din lipsă de bărbați, plecați în liniile de luptă, la un moment dat, convoiul este escortat de elevi de liceu. Scriitorul român
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
Birja); suburbii transformate de revoluția industrială (Calea ferată, Locomotiva, Vapor cu aburi, Courbevoie: fabrici la lumina lunii), scene de circ și café-concert (Seară de teatru, Pierrot și Colombine, Trombonist). În plus, o mulțime de "portrete" - Boneta, Băiat cu pălărie de paie, Femeie pescuind, Umbrela - în care, ca și în picturi, trăsăturile personajelor sunt neindividualizate. Neobișnuit pentru un artist al secolului al XIX-lea, Seurat desenează fără culoare. Tratează însă colile de hârtie Michallet - pe care le-a folosit aproape exclusiv - ca
La Muzeul de Artă Modernă din New York Georges Seurat și Lucian Freud by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8846_a_10171]
-
precis și prezență eponimică: inima. Ziditor de masă de altar din chirpici ( lucrare care a figurat pe afișul expoziției itinerate din 2003, de la Mogoșoaia spre Italia, în 2004-5, și Franța, în 2006), Nicodim decupează cordiform placa de lut amestecat cu paie în talisman-carte, dedicată lui Cioran. Artistul a modelat aceleași inimi pe conuri suple, în chip de herme, în impresionanta expoziție de la Muzeul Național de Artă al României, din 1987. Dar, în preajma corpului uman, Nicodim are o sensibilitate deconstructivă. Eroului său
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
Dar liantul, la propriu și la figurat, al etapelor creației lui Ion Nicodim, de la inimile de chirpici înălțate pe herme conice, la cartea de pământ dedicată lui Cioran, până la chivotul cu coconi, este, pentru marele artist, lutul, țărâna lipită de paie tocate, chirpiciul pe care Nicodim l-a titularizat în tabelul alchimic al artelor contemporane.
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
Pe acest fundal, ospățul demonic în care dănțuiau braț la braț liberalii Antonescu, Orban și Hașoti, "umanistul" Voiculescu, jalnicul Geoană, desperado-ul Vadim a lăsat impresia că țara a început să se dizloce. N-a fost însă decât un foc de paie - fie și unul ale cărui flăcări aveau reflexe satanice. Dacă gravitatea acuzațiilor scuipate prin sute și sute de guri de tun de membrii "patrulaterului negru" ar fi conținut fie și o fărâmă de adevăr, scrisoarea intelectualilor care cereau revenirea la
Stigmatul nefericirii by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9850_a_11175]