744 matches
-
nr. 116, anul XIII, 2005 și Cristian Preda, Partide și alegeri în România postcomunistă: 1989-2004, Ed. Nemira, București, 2005. 28 G. Voicu, op. cit., p. 224. 29 Idem, p. 231. 30 Cf. Alfred Bulai, Mecanismele electorale ale societății românești, București, Ed. Paideia, 1999, p. 98 și urm. * Subcapitolul de față este o preluare revizuită și actualizată a celui similar din Al. Radu, Partidele politice românești după 1999, Ed. Paideia, București, 2003. 31 Pentru istoria liberalilor vezi, spre exemplu, Ion Alexandrescu ș.a., Enciclopedia
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
p. 231. 30 Cf. Alfred Bulai, Mecanismele electorale ale societății românești, București, Ed. Paideia, 1999, p. 98 și urm. * Subcapitolul de față este o preluare revizuită și actualizată a celui similar din Al. Radu, Partidele politice românești după 1999, Ed. Paideia, București, 2003. 31 Pentru istoria liberalilor vezi, spre exemplu, Ion Alexandrescu ș.a., Enciclopedia partidelor politice din România (1862-1994), București, Ed. Mediaprint. 32 PNL a fost înregistrat oficial prin decizia civilă nr. 4/15.01.1990 a Tribunalului Municipiului București. 33
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
prin demisia unui alt fost pedist convertit la liberalism, deputatul de Brașov Victor Babiuc, survenită pe 9 ianuarie 2002. * Subcapitolul de față este o preluare revizuită și actualizată a celui similar din Al. Radu, Partidele politice românești după 1999, Ed. Paideia, București, 2003. 50 În 1992, candidatul prezidențial al PD a fost Caius Traian Dragomir, și nu Petre Roman. 51 Într-un interviu acordat viitorului său consilier prezidențial Claudiu Săftoiu, pe atunci ziarist la Evenimentul Zilei, ministrul democrat al Transporturilor, Traian
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
liderului bucureștean, totodată secretar de stat în Ministerul Industriei, se adăuga altor trei demisii răsunătoare, produse însă la începutul anului cele ale senatorilor Radu F. Alexandru, Octavian Știreanu și Cazimir Ionescu. 56 A. Aldea ș.a., Sondajele de opinie, București, Ed. Paideia, 2001, pp. 63-68 57 Cf. ziarului Adevărul, 31 august 2002. 58 Față de situația rezultată din alegerile parlamentare, când PD deținea 9,29% din totalul mandatelor de deputat și 8,99% dintre cele de senator, la debutul sesiunii de primăvară din
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Huiu, op. cit., p. 478. 399 Pentru detalii privind istoria PSD, dar și a celorlalte partide, vezi Al. Radu, Nevoia schimbării. Un deceniu de pluripartidism în România, București, Ed. "Ion Cristoiu", 2000; vezi și Al. Radu, Partidele politice românești, București, Ed. Paideia, 2003. 400 Art. 85, alin. (2), Constituția României 2003, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003. 401 Vezi în acest sens raportul comisiei prezidențiale privind revizuirea Constituției, prezentat public, în prezența președintelui Băsescu, la mijlocul lunii
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
cartea noastră Înțelegerea albă. Cinci studii de hermeneutică fenomenologică, Editura Paralela 45, Pitești, 2012, pp. 166-231. Am prezentat in extenso punctele de vedere expuse sintetic în aceste pagini introductive, inclusiv bibliografia aferentă, în Poetica imaginii. O fenomenologie a inaparentului, Editura Paideia, București, 2015. 3 În legătură cu termenul diafan, îl folosim în sensul său aristotelic de mediere luminoasă, mediul translucid sau transparența, diaphanês (lat. diaphanum, transparens) reprezentând ceea ce transpare prin, aparența manifestă, ceea ce e luminos, o întâlnire particulară a luminii, a corpurilor și
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu numai că intuiește lumea, ci, pornind de la această intuiție, știe și să trăiască, să acționeze și să evalueze." J. Hoffmeister, Wörterbuch der philosophischen Begriffe apud Al. Boboc, Note și comentarii la Edmund Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, București, Editura Paideia, 1994, traducere de Al. Boboc, p. 89) urmează mai degrabă accepțiunea pe care i-o dădea acestui termen Schleiermacher (Despre religie, 1799), care avea în vedere și latura practică a elaborării unui asemenea proiect euristic, înțelegând că Weltanschauung este și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
1817). Idem, Vorlesungen über die Geschichte der Philosophie, vol. 1-3, Leipzig, Verlag Philipp Reclam jun., (ed. I: 1833-1836), 1971. Erwin Hufnagel, Introducere în hermeneutică, București, Editura Univers, traducere de Thomas Kleininger, 1981. Edmund Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, București, Editura Paideia, 1994, traducere, note și comentarii de Al. Boboc (prima ed. germană: 1910/1911). Idem, Scrieri filozofice alese, București, Editura Academiei Române, 1993, traducere, prefață, note și comentarii de Alexandru Boboc. Peter Kampits, Între aparență și realitate. O istorie a filozofiei austriece
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nota de prospețime, ecou al trăirii personale nemijlocite. SCRIERI: Semnele timpului. Opinii, dialoguri, Iași, 1988; Pharmakon, București, 1989; ed. (Căutarea căutării), Iași, 1990; 1990. Vremea în schimbare, Iași, 1993; Jurnal din anii ciumei. 1987-1989. Încercări de sociologie spontană, Iași, 1995; Paideia. Fundamentele culturale ale educației, Iași, 1996; O prostie a lui Platon. Intelectualii și politica, Iași, 1997; Nautilus. Structuri, momente și modele în cultura interbelică, Iași, 1998; Apariția Eonei și celelalte poeme de dragoste culese din arborele Gnozei, Botoșani, 1999; Despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285392_a_286721]
-
desăvârși 71 Note și referințe bibliografice 71 Capitolul IV. Curricula akademic și isocratic 77 4.1. Școlile „veacului de aur” 77 4.2. Platon și Akademia sa 77 4.3. Curriculumul platonic 79 4.4. Fundamentarea absolută a curriculumului ca paideia 81 4.5. Duelul marilor maeștri 83 4.6. Idealul pepaideumenic și formarea „omului de cultură” 83 Note și referințe bibliografice 84 Capitolul V. Enkyklios paideia 89 5.1. Curriculumul suprem 89 5.2. Programa matematico-kosmopoietică 90 5.3. Idealul
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sa 77 4.3. Curriculumul platonic 79 4.4. Fundamentarea absolută a curriculumului ca paideia 81 4.5. Duelul marilor maeștri 83 4.6. Idealul pepaideumenic și formarea „omului de cultură” 83 Note și referințe bibliografice 84 Capitolul V. Enkyklios paideia 89 5.1. Curriculumul suprem 89 5.2. Programa matematico-kosmopoietică 90 5.3. Idealul „omului desăvârșit” 93 Note și referințe bibliografice 94 Capitolul VI. Supraviețuirea curriculumului polymatheic 97 6.1. Școlile și marile invazii barbare 97 6.2. Îmblânzirea barbarilor
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
6.4. Curricula „barbare” 101 6.5. Pauperizarea paideia-ei 102 Note și referințe bibliografice 103 Capitolul VII. Ambiguitatea curriculumului cenobitic 109 7.1. Coenobium - o școală pregătitoare 109 7.2. Regula monachorum - un curriculum educațional? 111 7.3. Regula, Enkyklios paideia și Imitatio Christi 112 7.4. Curriculumul lérinian 113 7.5. Insuficiența curriculumului cenobitic 115 Note și referințe bibliografice 115 Capitolul VIII. Schola palatina și cele septem artes liberales 121 8.1. Geneza „prăpastiei culturale” europene 121 8.2. Alcuin
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o „carte câștigătoare” în acest teribil pariu și știința curriculumului mizează totul pe ea. Este „cartea educației” - un atu cunoscut de milenii, dar niciodată valorificat integral. Vechii greci întrezăriseră această șansă avansând câte un mythos sau câte o theoria despre paideia, physiopoiesis și chiar despre enkyklios paideia. În prezent, aceste reprezentări geniale se află într-o spectaculoasă resurecție, fiind reluate în termenii noi, științifici, ai curriculumului integrat. O viziune mitică fabuloasă care promitea eudemia și athanasia prin paideia - adică prin lifelong
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pariu și știința curriculumului mizează totul pe ea. Este „cartea educației” - un atu cunoscut de milenii, dar niciodată valorificat integral. Vechii greci întrezăriseră această șansă avansând câte un mythos sau câte o theoria despre paideia, physiopoiesis și chiar despre enkyklios paideia. În prezent, aceste reprezentări geniale se află într-o spectaculoasă resurecție, fiind reluate în termenii noi, științifici, ai curriculumului integrat. O viziune mitică fabuloasă care promitea eudemia și athanasia prin paideia - adică prin lifelong education - începe să devină realitate. Teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o theoria despre paideia, physiopoiesis și chiar despre enkyklios paideia. În prezent, aceste reprezentări geniale se află într-o spectaculoasă resurecție, fiind reluate în termenii noi, științifici, ai curriculumului integrat. O viziune mitică fabuloasă care promitea eudemia și athanasia prin paideia - adică prin lifelong education - începe să devină realitate. Teoria curriculumului n-a îndrăznit încă să se prezinte ca „știință și artă a autopredestinării raționale”. A evoluat lent, dar progresează din ce în ce mai rapid în societatea informatizată. Vreme de peste trei milenii, în spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
supusă actualmente unui proces benign de reintegrare teoretică și practică odată cu evoluția teoriei curriculumului. Aceasta recucerește rapid toate „teritoriile” diverselor științe și discipline educaționale și chiar descoperă „teritorii” educaționale noi sau uitate. Este o tendință care va duce la redescoperirea paideia eline sau a pansophia comeniene 2. Este un proces agatosic, dar însoțit de multe efecte maligne. În România, le resimt mai întâi educatorii practicieni care sunt surprinși de modificarea rapidă a conceptelor pedagogice, de multitudinea teoriilor și de aspectele lor
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
încercat să traducă o veche credință grecească referitoare la educația de-a lungul întregii vieți - ca lege inflexibilă a destinului uman; și, poate, să o pună în acord cu propria lor credință referitoare la naștere și moarte. Este vorba de paideia (paideia) elină și humanitas latină. Cea din urmă conținea ideea că homo („omul”) s-a născut din pământ (humus) și trebuia să se reîntoarcă în huma din care s-a ivit. Era vorba de un rit de înmormântare, moștenit (sau
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să traducă o veche credință grecească referitoare la educația de-a lungul întregii vieți - ca lege inflexibilă a destinului uman; și, poate, să o pună în acord cu propria lor credință referitoare la naștere și moarte. Este vorba de paideia (paideia) elină și humanitas latină. Cea din urmă conținea ideea că homo („omul”) s-a născut din pământ (humus) și trebuia să se reîntoarcă în huma din care s-a ivit. Era vorba de un rit de înmormântare, moștenit (sau învățat
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
circulară” între naștere și moarte. O astfel de viață riguros orânduită de zei era caracteristica distinctivă a „umanității” (humanitas, humantatis) față de bestialitate și barbarie. Era, în esență, un curriculum vitae, o „cursă circulară a vieții”. Era ceea ce elinii numiseră paideia sau, mai precis, enkyklios paideia ( e)nkuklìo" paideia = „educația integrală, ciclică”). Dar curriculum vitae nu acoperea integral bogăția de sensuri ale expresiei grecești. De altfel, nici limbile moderne nu permit o traducere foarte exactă a acestei uimitoare locuțiuni străvechi care
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
O astfel de viață riguros orânduită de zei era caracteristica distinctivă a „umanității” (humanitas, humantatis) față de bestialitate și barbarie. Era, în esență, un curriculum vitae, o „cursă circulară a vieții”. Era ceea ce elinii numiseră paideia sau, mai precis, enkyklios paideia ( e)nkuklìo" paideia = „educația integrală, ciclică”). Dar curriculum vitae nu acoperea integral bogăția de sensuri ale expresiei grecești. De altfel, nici limbile moderne nu permit o traducere foarte exactă a acestei uimitoare locuțiuni străvechi care desemna prețuirea elevată acordată de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
viață riguros orânduită de zei era caracteristica distinctivă a „umanității” (humanitas, humantatis) față de bestialitate și barbarie. Era, în esență, un curriculum vitae, o „cursă circulară a vieții”. Era ceea ce elinii numiseră paideia sau, mai precis, enkyklios paideia ( e)nkuklìo" paideia = „educația integrală, ciclică”). Dar curriculum vitae nu acoperea integral bogăția de sensuri ale expresiei grecești. De altfel, nici limbile moderne nu permit o traducere foarte exactă a acestei uimitoare locuțiuni străvechi care desemna prețuirea elevată acordată de întemeietorii culturii și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în vremea lui Jamblichus, erau folosite pentru a facilita memoria prin incantație și scandare - aducând, totodată, „liniștea interioară” și „redresarea sufletească”14. Hermeneutica mitologică a sensurilor conotativetc "Hermeneutica mitologică a sensurilor conotative" Pentru decriptarea sensurilor alegorico-mitice cuprinse în expresiile enkyklios paideia și curriculum vitae este necesară o hermeneutică a textului din Odiseea. Totul pare „ciclic” și riguros rânduit în Odiseea. Destinul lui Ulise este un cerc alcătuit triadic din decade (avea 30 de ani când a plecat la Troia; drumul spre
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ulise trebuia să învețe viața; adică să parcurgă aventura cunoașterii totale, experiența integrală. Cum? Izbândind în numeroase încercări care sunt tot atâtea rituri de inițiere și de trecere. Este „învățarea de a deveni ceea ce trebuie să fii”, „școala vieții”, enkyklios paideia, formarea de-a lungul întregii vieți, curriculum vitae. Așadar mathesis și paideia așezate în ordine strictă, anankeică. Physiopoiesis - adică travaliul lăuntric de autodesăvârșire în limite divine, predestinate olimpian. Sau, cum am spune astăzi, longlife education, între limitele generoase ale potențialului
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
integrală. Cum? Izbândind în numeroase încercări care sunt tot atâtea rituri de inițiere și de trecere. Este „învățarea de a deveni ceea ce trebuie să fii”, „școala vieții”, enkyklios paideia, formarea de-a lungul întregii vieți, curriculum vitae. Așadar mathesis și paideia așezate în ordine strictă, anankeică. Physiopoiesis - adică travaliul lăuntric de autodesăvârșire în limite divine, predestinate olimpian. Sau, cum am spune astăzi, longlife education, între limitele generoase ale potențialului genetic uman și în conformitate strictă cu marile valori umane. Așadar ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
învățăturii, a procesului curricular ca atare. Curriculumului by objectives i s-a atașat un curriculum centrat pe learner. Împotriva acestor limitări s-au răzvrătit postmoderniștii, determinând apariția practicilor postmoderne la sfârșitul secolului XX. În moduri diferite, acestea readuc în actualitate paideia elină prin diverse teorii și modele de design curricular by man. Deocamdată, aceste proiecte generoase par utopice. În orice caz, sunt lipsite de responsabilitatea anankeică. Într-adevăr, în procesul de optimizare curriculară sunt implicați cercetători, proiectanți și manageri educaționali. Câți
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]