1,990 matches
-
plan ale literaturii și limbii române care au scris despre zecile de volume publicate, în ritm frenetic, de metronom, de Dorin N. Uritescu, licențiat în Litere (1970) și Istorie-Filosofie (1978), Doctor în filologie al Universității din București (1981). Așchie de pandur (născut nu în Oltenia lui Tudor Vladimirescu, ci în inima Transilvaniei, în Vinerea-Cugir, județul Alba) și os domnesc (din stirpea Crăișorului Munților Apuseni: Avram Iancu) -, Dorin N. Uritescu, pedagog înnăscut și cercetător tenace, se vădește, în zecile de cărți publicate
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
promenadă pe aleile parcului de pe malul Jiului asculți doinele și șoaptele duioase ale apelor sau te oprești fascinat în fața operelor marelui sculptor român, Constantin Brâncuși, „Masa tăcerii”, „Aleea scaunelor” „Poarta sărutului”. Din centru orașului pașii te poartă la statuia marelui pandur, Tudor Vladimirescu. În partea cealaltă a cochetului municipiu gorjean, spre soare răsare, descoperi „Coloana fără de sfârșit”. Aici este și renumitul ansamblul „Doina Gorjului” care cu spectacolele sale a înconjurat nu numai România dar și întreaga lume. Din Târgu Jiu pelerinajul
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > FOTBALIȘTII "PANDURI " A LUI CONDESCU S-AU DOVEDIT "IPSILANTIȘTI " Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1079 din 14 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Articol de Gelu Dragoș Fotbaliștii „panduri” a lui Condescu s-au dovedit „ipsilantiști”! Fotbalul românesc patronat de
FOTBALIŞTII PANDURI A LUI CONDESCU S-AU DOVEDIT IPSILANTIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363501_a_364830]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > FOTBALIȘTII "PANDURI " A LUI CONDESCU S-AU DOVEDIT "IPSILANTIȘTI " Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1079 din 14 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Articol de Gelu Dragoș Fotbaliștii „panduri” a lui Condescu s-au dovedit „ipsilantiști”! Fotbalul românesc patronat de decenii sau „ani lumină” de unii ca Mircea „Nașul” Sandu, Mitică „Milițică” Dragomir și alții de țeapa lor,( nu-i nominalizez, că lista-i lungă, mai ceva ca un
FOTBALIŞTII PANDURI A LUI CONDESCU S-AU DOVEDIT IPSILANTIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363501_a_364830]
-
nu a câștigat nici un meci în Liga Campionilor. Dar declarațiile dinaintea meciurilor din grupe au fost sforăitoare. Mă întreb ce gândesc despre acești „forbaliști” domnii Marius Lăcătuș, Gabi Balint, Tudorel Stoica, Gică Hagi, Lucică Bălan și alți steliști adevărați?! Formația Pandurii Târgu Jiu ( președinte Marin Condescu- Foto Gorjul Exclusiv) a remizat aseară, 12 decembrie 2013, scor 0-0, cu lusitanii de la Pacos Ferreira. Era ultima șansă a României de a obține o victorie în grupele cupelor europene. Am ratat-o ca de
FOTBALIŞTII PANDURI A LUI CONDESCU S-AU DOVEDIT IPSILANTIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363501_a_364830]
-
În final, ambele formații românești s-au clasat pe ultimul loc în grupele lor și au fost eliminate. Aș îndrăzni să spun - rușinos, penibil, meritat, la ce au jucat! Vedeți golaverajul negativ al Stelei în acest sens! Punctele aduse de Pandurii și Steaua, dar și de Astra Giurgiu și Petrolul Ploiești - în preliminariile Ligii Europa - au propulsat-o două locuri pe România în clasamentul UEFA, până pe poziția a XVI-a. Cu toate acestea, Liga lui...Gino Iorgulescu nu va trimite două
FOTBALIŞTII PANDURI A LUI CONDESCU S-AU DOVEDIT IPSILANTIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363501_a_364830]
-
pierd de vreo zece ani în România iar cum inima-mi joacă feste și nici cu tensiunea nu stau tare bine, mai trebuie să ascult de medicul de familie, minunata doctoriță Eva Kirmajer! Gelu DRAGOȘ, membru APSR Referință Bibliografică: Fotbaliștii panduri a lui Condescu s-au dovedit ipsilantiști / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1079, Anul III, 14 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
FOTBALIŞTII PANDURI A LUI CONDESCU S-AU DOVEDIT IPSILANTIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363501_a_364830]
-
primele salve de artilerie pe centură, scurte, înfundate, trăgând parcă în baloți de vată, fluierau, piuiau ,urlau și se spărgeau undeva pe cer. Apoi au început să cadă bombele, la Cățelu’ , la Spitalul militar, la Scoala superioară de război, pe Panduri...Praporică ieșise în stradă, jucând și cântând : ,,La Cățelu, la Cățelu/ S-a-mbătat aseară Mielu...” Juca și cânta cum fac țiganii de mahala în mijlocul străzii pustii și eu priveam la el din ușa Primăriei și-l strigam : ,,Praporicăăă ! Măiii Praporicăăă !” Îmi
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
e-n iertare. *** Alexandru Macedonski - macedoneanul literaturii române Povestea vieții și operei literare a lui Alexandru Macedonski începe undeva în Macedonia și se continuă în România după ce, în perioada marilor tulburări istorice din 1821 - și mă refer aici la revoltă pandurilor gorjeni, bunicul său, Dimitrie Macedonski, devine căpitan de panduri și adept al Eteriei în oastea lui Tudor Vladimirescu. Astfel, după însemnările cronicarilor C. Isvoranu și Mihail Cioranu, „Dumitru Macedonski este acela care, împreună cu Hagi Prodan, îl însoțește pe Tudor Vladimirescu
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
vieții și operei literare a lui Alexandru Macedonski începe undeva în Macedonia și se continuă în România după ce, în perioada marilor tulburări istorice din 1821 - și mă refer aici la revoltă pandurilor gorjeni, bunicul său, Dimitrie Macedonski, devine căpitan de panduri și adept al Eteriei în oastea lui Tudor Vladimirescu. Astfel, după însemnările cronicarilor C. Isvoranu și Mihail Cioranu, „Dumitru Macedonski este acela care, împreună cu Hagi Prodan, îl însoțește pe Tudor Vladimirescu când acesta trece Oltul pentru a-i răscula pe
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
pentru Prut și lavița de la uliță, pentru Țara Crișurilor și iaga de la grindă, pentru bisericile din lemn și casele țărănești, pentru Humanitas și Anastasia, pentru zăpezile Gutâiului și Sfântul Nicodim de la Tismana, pentru moșnenii lui Mircea, iobagii lui Iancu și pandurii lui Tudor, pentru Făt Frumos și Ileana Cosânzeana și pentru lacrimile copiilor cu părinții înstrăinați, pentru Mărgelatu, comisarul Moldovan și Victor Petrini și pentru zbenguiala copiilor cu părinții acasă, pentru Marea Secetă din ’46 - ’47 și pentru România pitorească, Baltagul
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
impus Țărilor Române după Martiriul Brâncovenesc, devenise de nesuportat pentru societatea românească, avea să se ivească un alt Martir al Neamului: Tudor Vladimirescu, cel care, în iarna și primăvara anului 1821, a îmbrăcat cămașă morții și a pornit în fruntea pandurilor săi din Mehedinți și Gorj să înfăptuiască Revoluția de Renaștere și Redeșteptare Națională așteptată și îmbrățișată de Tot Norodul românesc sfârșind martiric întocmai că predecesorii săi, în luna mai 1821. Ideile, impulsul și exemplul sacrificiului sau au impresionat însă puternic
MARTIRII NEAMULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349488_a_350817]
-
istoriografice. În contrapondere la vechea teză a lui Al. A. Vasilesu potrivit căreia „revoluția din 1821 nu este revoluția țăranilor, ci a lui Tudor Vladimirescu pentru țărani”, argumentată prin faptul că „alături de Tudor Vladimirescu nu găsim țărani, ci arnăuți și panduri” sau prin aceea că „revoluția lui Tudor Vladimirescu n-a avut nici o urmare asupra situației țăranilor”, strălucita abordare structuralistă a istoricului Florin Constantiniu, printr-o așezare nominativă a revoluției din 1821, nu lasă echivoc între caracterul național al acesteia și
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
a avut nici o urmare asupra situației țăranilor”, strălucita abordare structuralistă a istoricului Florin Constantiniu, printr-o așezare nominativă a revoluției din 1821, nu lasă echivoc între caracterul național al acesteia și alunecările simplificatoare istoriografice adepte ale supralicitării personalității comandirului de panduri. Adaosul social al revoluției, aflat în palierul social al clăcașilor, nu diminuează cu nimic caracterul preponderent național al acesteia, exprimat prin cele mai puternice forțe sociale ale țării: boierii și moșnenii. Cauzele pentru care moșnenii s-au pregătit și s-
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
Din zona preponderent moșnenască a județelor Mehedinți și Gorj, acolo unde s-au organizat înainte de ianuarie 1821 centre pandurești pregătite pentru orice eventuală insurecție, s-au alcătuit unitățile pandurești (care au constituit nucleele Adunării Norodului) și corpul de căpitani de panduri care au însoțit pe Tudor Vladimirescu spre București. Lupta moșnenilor și a eilitei lor, care nu putea fi decât cea despre care scria F. G. Laurençon cum că era în totalitate de obârșie românească, pornea, așadar, alături de marea boierime autohtonă
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
în nici un caz parte din vreo breaslă care să-și ogoiască într-atât instinctele până la cine știe ce nivel sau uitare de sine la care ne-ar fi fost imposibi de ajuns ... Ne cunoscusem abia în acea vară, la căminul „Sorbonicăi” din Panduri, eu „toceam” la o restanță, el venise la niște postuniversitare tocmai de la Cluj și, din aproape în aproape, ne-am spus ce-aveam pe suflet, s-a bucurat sincer de un premiu de poezie și publicistică și de-aici afinitatea
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
ignoranța. Poate nu gafa, că nu am făcut-o, m-am oprit la timp și a fost bine în interesul părților. „Cădeau” și ei, cine știe! Nu se scurseseră două-trei luni de la descinderea „băieților cu ochi albaștri” la căminele din Panduri și Grozăvești. Când îl luaseră pe bietul Marin Trușcă la tăvăleală, pe bază (și) de scorneală ... ... Am înclinat ușor capul, a recunoștință că întâmplarea m-a onorat scoțându-mi-o în cale și mi-a făcut semn să mă apropii
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
ani, trăirea credinței , „mesajul creștin și teatrul“, „atacarea icoanelor“, „educația religioasă în școli“ etc.), Dragostea, mai presus de artă (interviu acordat Alicei Năstase, publicat mai întâi în revista Tango , nr. 25/2007, unde Dan Puric vorbește despre rădăcina Spiritului său Pandur: Amândoi părinții mei erau medici la Nehoiu, o comună din județul Buzău ; familia tatălui său era una dintre cele 1000 de familii de boieri valahi; unul dintre străbunicii lui Dan Puric era oltean ce a avut casa unde s-a
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
suflet, cartea din piatră, din câmp, din pădure, din ape, din vieți și idealuri, așternută cu slove populare zămislite din înțeleapta, dulcea și omenoasa cultură sătească a oltenilor. În mândra Oltenie viețuiește, culege, creează și glăsuiește cântec oltenesc, fiul de pandur Gheorghe Gheorghe. Îmbrăcat în mantia Vladimirescului, pe care l-a purtat cu cinste, spre cinstirea sa nepieritoare, neuitatul Liviu Vasilică, Gheorghe Gheorghe e un cântăreț de muzică populară oltenească urcat pe scenă ca un român mustăcios și mândru ce trăiește
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
seamănă jupânului Iancu și lui neica Tudor. Și-a luat pe spate mantou boieresc, pe când inima și-a înveșmântat-o cu virtuți sufletești, înrâurite de dragoste de cântec. În ce localitate s-a aninant lumina zilei pe oglinda privirii fiului pandurilor ce va să vină în lume ca să-i mângâie prin cântec? M-am născut în comuna Olteni, din Teleorman, la 20 noiembrie 1956, într-o familie de gospodari de frunte ai așezării. Nu voi uita niciodată anii copilăriei, cei mai
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
de oameni și fapte din rândurile neamului său, al unei personalități întocmai așa cum se autocreionează. Este singurul inginer dintr-o familie predominată de mari medici: Dumitru Noica, ctitorul școlii de neurologie, Nicolae Noica, medic, director al spitalului de urologie din Panduri, acum desființat, Mihail Noica, medic primar, pediatrie, la spitalul din Onești... Tatăl său era văr cu filozoful Constantin Noica, bunicul a fost absolvent al școlii de agricultură din Germania, unul dintre cei mai mari publiciști români în domeniul agriculturii și
NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
-
a fost eliberat. Se uita apoi cu milă la Mărian Frântu, știindu-l comunist din ilegalitate, și se tot în- treba dacă acesta ar fi putut omorî cu sânge rece, așa cum văzuse el făcând pe cei pe care îi numea pandurii români, de fapt - prizonieri români, cărora sovieticii le promiseseră slujbe bune în țară după eliberare, iar ei acceptaseră să facă parte din plutoanele de execuție care lichidau cu precădere prizonieri germani. Unchiul meu, tata Laie Șchiopu, legio-n¬arul, îl înjura
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
de relief-într-un inedit plin de încântare, luminișurile cu sobrietatea, energiile dinamice cu dorul și visul, elanul cu melancoliile, decorativul cu substanța spirituală. Acest specific sufletesc oltean, luat însă pe plan istoric, a avut o minunată sinteză în răscoala lui Tudor. Pandurii n-au fost numai o răzvrătire și o dinamică, ci și un freamăt de largă poezie. O sinteză de eroică și vis. Un cântec și o vitejie. La fel, în romantica Jianului și a haiducilor olteni...Pe plan estetic, cea
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
de nestemate Balade. O parte închinate României, Loviștei, Bucegilor, Maramureșului, Basarabiei, Dobrogei, Dacului, Voievozilor Dragoș, Țepeș, Ștefan, Basarab I, Ioan Vodă, Tudor, alta mănăstirilor Arnota,Tismana, Cozia, Frăsinei, dintr-un lemn, Sfântului Gheorghe, marilor boieri Eminescu și Bălcescu, dar Doina pandurului Gheorghe și a răzeșului Ion este admirabilă, fără egal: „Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,/ Nu pentru pătule, nu pentru pogoane,/ Ci pentru văzduhul tău liber de mâine/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Pentru sângele neamului tău curs
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
melodioase, în desăvârșit ton cu mina de bonom, chiar și atunci când imită satiric și cu har pe alți interpreți. Petrică Mâțu Stoian, ca de fiecare dată plăcut de public, pe lângă voce și repertoriu, pentru chipul lui de haiduc și de pandur, român neaoș, mustăcios și mândru, a cântat încântător. Apoi, interpreta cu finețe de catifea în melodie, țesută pe o voce puternică, frumoasă, cu ochi luminători, ca roua pe frunza de smarald, cu surâsul larg și plin de bunătate, Mioara Velicu
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]