857 matches
-
lovea cu capul de vreo ușă, strigând: Quintilus Varus, dă-mi înapoi legiunile!. Octavianus s-a stins din viață la 19 august, 14 d.Hr., la Nola, fiind înmormântat cu mare pompă în mausoleul său din Roma. A intrat în panteonul roman, fiind numit Divus Augustus. Pacea romană, pax Romana, fusese instaurată. Stiati că.. Octavianus era mare amator de vorbe de duh? Spunea adeseori Grăbește-te încet! și Mai bine cu un șef prudent, decât cu unul îndrăzneț sau Ceea ce se
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
zidită cu dăruire și știință de către cele 90 de promoții modelate de dascălii lor” (Th. Codreanu). O carte a cărților, adaugă subsemnatul. Păreri tot despre Dicționarul - literar al lui Ioan Baban, Vaslui Ce au făcut „enciclopediștii faimoși”, „unii intrând în panteonul culturilor” - a spus-o deslușit Vasile Iancu în documentarul „Utilitatea dicționarelor cultural literare cu acoperire zonală”, „publicat în Convorbiri literare nr.7/2008, făcând referiri și la câteva compendii de specialiști cu autoritate în epocă”, asupra cărora n-am să
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cu zeci de capete, chiar și personaje socotite altundeva benefice, cum ar fi elfii sau sirenele. Blunk învinge de fiecare dată și se comportă ireproșabil în orice situație. Așa că Blunk este mai mult decât un erou, el a intrat în panteon, alături de sfinții religiei fiecăruia. Drept urmare, în momente de cumpănă, orice vandan se întreabă cum ar fi procedat în acea situație Blunk sau un alt erou legendar. (Dar mai ales Blunk!) Și se consolează cu pierderile de orice fel, amintindu-și
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
cu zeci de capete, chiar și personaje socotite altundeva benefice, cum ar fi elfii sau sirenele. Blunk învinge de fiecare dată și se comportă ireproșabil în orice situație. Așa că Blunk este mai mult decât un erou, el a intrat în panteon, alături de sfinții religiei fiecăruia. Drept urmare, în momente de cumpănă, orice vandan se întreabă cum ar fi procedat în acea situație Blunk sau un alt erou legendar. (Dar mai ales Blunk!) Și se consolează cu pierderile de orice fel, amintindu-și
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
L’ère de la commémoration”, în Les lieux de mémoire, Gallimard, Paris, Quarto, 1997, p. 4715. 32. Nici sărbătorile triste nu scapă acestei logici: la un an după dispariția Ladyei Di, „efectul” dispăruse. În mod cert, prințesa nu va intra în panteonul zeilor care sunt celebrați. 33. Marlène Albert-Llorca, „Renouveau de la religion locale en Espagne”, în Grace Davie, Danièle Hervieu-Léger, Identités religieuses en Europe, La Découverte, Paris, 1996. De asemenea, Danièle Hervieu-Léger, Le pèlerin et le converti, Flammarion, Paris, 1999. 34. Roger
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
activității „subversive” cu aproape 1.200 de identificări, fapt ce evidențiază dimensiunile fenomenului rezistenței anticomuniste, iar În spatele rapoartelor Întocmite În anii comunismului se legitimizează supradimensionarea aparatului represiv și totodată se insinuează un proces de eroizare a acestuia, atât de necesar panteonului și mitologiei comuniste. Motivații, forme și manifestări ale mișcării de rezistență armată anticomunistătc "Motivații, forme Și manifestări ale mișcĂrii de rezistenȚĂ armată anticomunistă" O analiză din perspectivă morfologică a acestor grupuri anticomuniste poate pune În evidență următoarele aspecte: modul de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pe care ideologia comunistă a aplicat-o cu succes. Victoria Împotriva rezistenței anticomuniste Încorpora note eroizante, fapt ce induce construirea unei „religiozități” sui-generis În care erau plasați „eroii” căzuți În lupta cu partizanii anticomuniști, religiozitate ce se instituționaliza Într-un panteon al luptei și martirajului comuniste. Rapoartele de bilanț Întocmite În 1968 cu prilejul aniversării a 20 de ani de la Înființarea Securității, cu vădite rațiuni să legitimeze abuzurile și crimele comise de organele de represiune, instalează un vocabular articulat nu de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ce se regăsesc În formulări comune, ca „partizani”, „luptători”, „frați”. Relevante rămân autodefinirile colective ale grupurilor de partizani sau luptători din munți. Aceste denumiri transmit o semantică de o mare varietate: una istoricistă, care apelează la personalități și eroi din panteonul național („Organizația Vlad Țepeș”, „Haiducii lui Avram Iancu”, „Gărzile lui Decebal” etc.), și una cruciată („Cruce și spadă” etc.). Alte denumiri trimit spre o semantică justițialistă a haiducului construit În durata lungă În tradițiile populare, precum „Haiducii Muscelului”. Există și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și unul simbolic. - Am pornit de la următoarea premisă: există un substrat mitologic al vulgatei cultural-istorice naționale accesibile lui Ceaușescu În perioada Învățământului din clasele primare, ale cărui linii de forță Îi influențează deciziile și-l ajută să-și construiască propriul panteon cultural-istoric, pornind de la evenimente precum Războiul de Independență din 1877, Răscoala din 1907, Revoluția de la 1848 și până la un mit al creației artistice cu valențe fondatoare, precum mitul Meșterului Manole din balada omonimă, care a dobândit În spațiul culturii române
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Noului An agricol, Marte fiind la origine zeul primăverii, al vegetației, devenind, mai târziu, războinic. Înnoirea timpului, la echinocțiul de primăvară, este posibilă prin "moartea" simbolică a Babei Dochia, identificată cu zeița neolitică Terra Mater, cu Iono și Diana, în Panteonul roman sau cu Hera și Artemis, în Panteonul grec. Ritualul specific Zilelor Dochiei este asemănător cu riturile desfășurate de Ignat, în miezul nopții de Crăciun sau de Sfântul Vasile (Crăciunul mic): deschiderea mormintelor și întoarcerea spiritelor morților printre cei vii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
primăverii, al vegetației, devenind, mai târziu, războinic. Înnoirea timpului, la echinocțiul de primăvară, este posibilă prin "moartea" simbolică a Babei Dochia, identificată cu zeița neolitică Terra Mater, cu Iono și Diana, în Panteonul roman sau cu Hera și Artemis, în Panteonul grec. Ritualul specific Zilelor Dochiei este asemănător cu riturile desfășurate de Ignat, în miezul nopții de Crăciun sau de Sfântul Vasile (Crăciunul mic): deschiderea mormintelor și întoarcerea spiritelor morților printre cei vii, rolul apotropaic al figurinelor antropomorfe, făcute din aluat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Este-o argelușă / Argea de marmură, / Cu ușa la vale, / Cu ferestre-n sooare, / Cu suluri de-argint. / (...) Pânza-i de mătase, / Lui soare cămașă. / Țese, -nchindisește, / Ileana Sâmzeana / Doamna florilor / Și-a garoafelor, / Țese, -nchindisește / Și găitănește."196 În Panteonul tradițional românesc, Sfântul Mihail a fost împuternicit să țină frâiele destinului soarelui și lunii, hotărnicind timpul și dezlegând anotimpurile: "Ca Sfântul Mihail, nciun sfânt nu e așa de puternic, căci lui i-a dat Dumnezeu să poarte soarele și luna
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și poezie la Casa de cultură din Târgu Neamț, unde organizează, începând cu anul 1984, Colocviile Naționale de Poezie de la Neamț, operator chimist, laborant, ajutor de ospătar, masor, profesor suplinitor, metodist, corector, consilier cultural și director al Casei de Editură Panteon din Piatra-Neamț (1993-1997). Muzeograf la Casa memorială "Ion Creangă" din Iași (din 1998). Director adjunct la Muzeul Literaturii Române (din 2009). Fondator al casei de Editură Panteon și al revistei literare cu același nume (din care vor apărea doar două
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
masor, profesor suplinitor, metodist, corector, consilier cultural și director al Casei de Editură Panteon din Piatra-Neamț (1993-1997). Muzeograf la Casa memorială "Ion Creangă" din Iași (din 1998). Director adjunct la Muzeul Literaturii Române (din 2009). Fondator al casei de Editură Panteon și al revistei literare cu același nume (din care vor apărea doar două numere) și fondatorul Academiei de poezie din Vânătorii de Neamț. Debutează cu un grupaj de versuri în revista "Amfiteatru" (1975), iar editorial cu volumul Naștere vinovată (1983
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Amfiteatru", "Cronica", "Luceafărul", "Ateneu", "Dacia Literară", "Poesis", "Convorbiri literare" etc. Volume de poeme: Naștere vinovată, Editura Albatros, București, 1983; Intrarea în scenă, Editura Albatros, București, 1984; Plimbarea prin flăcări, Cartea Românească, București, 1988; Preludii pentru trompetă și patru pereți, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1992; Documentele haosului, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1993; Spre fericitul nicăieri, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1995; Cântece de amăgit Întunericul, Editura Helicon, Timișoara, 1996; Manualul bunului singuratic, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1997; Duminica fără sfârșit, Editura Axa, Botoșani, 1998; Cartea urmelor, Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Poesis", "Convorbiri literare" etc. Volume de poeme: Naștere vinovată, Editura Albatros, București, 1983; Intrarea în scenă, Editura Albatros, București, 1984; Plimbarea prin flăcări, Cartea Românească, București, 1988; Preludii pentru trompetă și patru pereți, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1992; Documentele haosului, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1993; Spre fericitul nicăieri, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1995; Cântece de amăgit Întunericul, Editura Helicon, Timișoara, 1996; Manualul bunului singuratic, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1997; Duminica fără sfârșit, Editura Axa, Botoșani, 1998; Cartea urmelor, Editura Junimea, Iași, 2001; Documentele haosului (antologie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Naștere vinovată, Editura Albatros, București, 1983; Intrarea în scenă, Editura Albatros, București, 1984; Plimbarea prin flăcări, Cartea Românească, București, 1988; Preludii pentru trompetă și patru pereți, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1992; Documentele haosului, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1993; Spre fericitul nicăieri, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1995; Cântece de amăgit Întunericul, Editura Helicon, Timișoara, 1996; Manualul bunului singuratic, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1997; Duminica fără sfârșit, Editura Axa, Botoșani, 1998; Cartea urmelor, Editura Junimea, Iași, 2001; Documentele haosului (antologie de autor), Editura Junimea, Iași, 2003; Evanghelia
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
flăcări, Cartea Românească, București, 1988; Preludii pentru trompetă și patru pereți, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1992; Documentele haosului, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1993; Spre fericitul nicăieri, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1995; Cântece de amăgit Întunericul, Editura Helicon, Timișoara, 1996; Manualul bunului singuratic, Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1997; Duminica fără sfârșit, Editura Axa, Botoșani, 1998; Cartea urmelor, Editura Junimea, Iași, 2001; Documentele haosului (antologie de autor), Editura Junimea, Iași, 2003; Evanghelia după Corbu și alte poeme, Princeps Edit, Iași, 2006; Eonul Marelui Desant (ediție critică), Princeps
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Intrarea în scenă a lui Daniel Corbu este, de altfel, pusă sub semnul refuzului restaurator. O dovedesc, mai întâi, elementele de paratext: titluri de cărți precum Plimbarea prin flăcări (Cartea Românească, București, 1988), Preludii pentru trompetă și patru pereți (Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1992) sau Documentele haosului (Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1993), numeroase titluri de poeme incluse în ele (O caleașcă de fulgere, Atoatestăpânitor, Soarele negru, Înscenări pentru liniștea aparentă sau șapte încercări de a privi lumea printre degete) sau alte elemente peritextuale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
este, de altfel, pusă sub semnul refuzului restaurator. O dovedesc, mai întâi, elementele de paratext: titluri de cărți precum Plimbarea prin flăcări (Cartea Românească, București, 1988), Preludii pentru trompetă și patru pereți (Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1992) sau Documentele haosului (Editura Panteon, Piatra-Neamț, 1993), numeroase titluri de poeme incluse în ele (O caleașcă de fulgere, Atoatestăpânitor, Soarele negru, Înscenări pentru liniștea aparentă sau șapte încercări de a privi lumea printre degete) sau alte elemente peritextuale (precum motto-ul din Marguerite Yourcenar care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
măști, travestiuri, reflectări speculare și alți topoï ai pluralității. Suntem avertizați, de altfel, că ne aflăm în fața unui (supra)autor/ regizor autosuficient, care nu mai are nevoie de alte complicații decât ale sale mottoul la volumul Spre Fericitul Nicăieri (Editura Panteon, 1995), din Nietzsche, este cât se poate de elocvent din această perspectivă: "Un om labirintic nu caută niciodată adevărul, ci numai Ariadna sa". La nivel propriu-zis textual, se exploatează nu atât motivul labirintului (și complementele lui firești: monstrul, rătăcitorul-Tezeu "printre
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de mii de ori femeie!" Ciclul următor, femeile lumii de suprafață, răstoarnă perspectiva, preluând și năzuind să revalorizeze estetic alte fețe ale animei, arhicunoscute, căci de mult transformate în bunuri culturale de cea mai largă circulație: zeițe și regine din panteonul egiptean și creștin (Nefertiti, Cleopatra, Estera, Elisabeta, Maria Antoaneta) sau alte figuri istorice și livrești notorii (Evita, Hillary, Anna Karenina, Ana lui Manole, Gioconda, My Fair Lady), așadar reprezentante ale feminității pur-sânge, sunt evocate, invocate sau examinate ca potențial hermeneutic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ar fi unul preponderent discordant. E posibil ca discordanța aceasta aparentă să datoreze foarte mult unei structuri interioare funciar duale, care își modulează articulațiile cele mai sensibile după sinusoida înregistrată în graficul personalității de principiul dihotomic. Ce-i drept, în panteonul liric al Astraliei, Ianus Bifrons nu este învestit nici pe departe cu funcționalitatea pe care o dovedesc, de pildă, Zeus și Demetra, Orfeu și Euridice, Pluto și Proserpina. "Cel invitat de zeus la ospăț", deci cel care poate, așezat pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
prin conjugarea mai multor profiluri și anume: a identității moderne, franceze, urbane, pariziene, feminine, teatrale. Printre aceste multiple dimensionări ale personajului analizat în lucrare am voit să punem unele accente pe modalitățile prin care Pariziana se particularizează și intră în Panteonul personajelor deschizătoare de drumuri ale contemporaneității. Condiția femeii din această perioadă, ca și a Franței în întregime, a oscilat între tradițional și modern. Analiza efectuată arată cum Pariziana, depunând eforturi permanente de a se integra în viața socială, încearcă să
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
romantic. De asemenea, abordând diferitele fațete ale relației dintre poezia quasimodiană și cea a recanatezului, paginile următoare urmăresc să evidențieze opiniile ermeticului despre tradiția literară, modul in care acesta privește opera predecesorilor și felul în care dorește să pătrundă în panteonul poeților aleși. La începutul secolului XX, în perioada în care Quasimodo s-a format, și în anii treizeci în care a publicat primele volume ce l-au consacrat, Leopardi era perceput ca un gigant al poeziei romantice italiene, ca autor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]