1,173 matches
-
doar creierul, ci și fiecare meridian În parte, astfel Încît mesajul intenției dumneavoastră va fi transmis fiecărui sistem din organism. Este o cale dezarmant de simplă de a schimba multe din modelele care nu pot fi depășite doar prin voință. Paralele dintre dificultățile fizice și cele emoționale se Întretaie deseori. Uneori, unul din organe va Începe să se comporte Într-un mod care reflectă modul În care vă comportați dumneavoastră. Mă voi da pe mine ca exemplu. Uneori mi se pare
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
dragoste. Gândiți-vă la cuvinte și la felul În care le atingem atunci când ne așezăm În ele mirarea. Apoi la teoriile cu care lucrăm (teorii ca viziuni, atenție) și la felul cum acestea devin evanghelice când conțin concepte-vedere. Toate aceste paralele pe care vi le sugerez vă spun că aceeași mișcare se desfășoară peste tot; de aceea, vorbind despre cai, eu vorbesc despre iubire și despre Iisus și despre cuvinte, concepte, despre ființă și despre adevăr. Încă nu am ajuns la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai poate vorbi de o criză? Nu e mai degrabă vorba de o reconstituire, o regenerare, eventual un traumatism de naștere și o „criză de creștere”? Cum vezi, așadar, relația dintre aceste două momente istorice de criză? Marius Jucan: Asemenea paralele sunt necesare. În ce mă privește, am Încercat să sesizez o paradigmă a schimbărilor, reflectată În ceea ce s-ar putea numi o conștiință a crizei. Discutarea unei astfel de paradigme ar merita, cred, atenția diversificată a mai multor câmpuri ale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
după cum spune Sedulius însuși în prefață, adaugă ceva ce acolo fusese omis din necesități metrice. Sedulius a scris și două imnuri. Primul, compus în distihuri elegiace (este intitulat și Elegia) e o laudă adusă Domnului, iar în final conține unele paralele între Vechiul și Noul Testament în privința istoriei mântuirii. Mult mai interesant din punct de vedere poetic este al doilea care e alcătuit dintr-o serie de strofe scrise în dimetri iambici, după exemplul imnurilor ambroziene; e un acrostih format din douăzeci
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
din operele lui Chiril, alcătuită în cercuri filocalcedoniene cu scopul de a demonstra că autorul lor nu era în contradicție cu hotărârile de la Calcedon. Mai întâi, Sever reproduce în întregime florilegiul unde formula calcedoniană era urmată de o serie de paralele între enunțurile cuprinse în aceasta și exprimări ale lui Chiril, apoi de 244 de pasaje din scrierile lui Chiril; în a doua etapă, Sever reia textele adăugându-le de fiecare dată un comentariu în care demonstrează că, înțelese în contextul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Petre Ghiță, țărani. A absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universității din București (1953), unde și-a luat și doctoratul în filologie în 1972 cu o teză despre Gib I. Mihăescu. După absolvire, devine cadru didactic la aceeași Universitate, fiind în paralele și activist al Comitetului Central PCR. Este profesor, după 1990, la Universitatea „Spiru Haret” din București. Monografia Gib I. Mihăescu (1984; Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române) este structurată după un tipar clasic, cuprinzând biografia autorului și o descriere a operei
GHIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287271_a_288600]
-
care au preluat teoria să asupra lumii sociale, «ideologia» sau «ideologiile» sunt un obiect evanescent. Constituirea istorică a unui câmp literar autonom, cum a fost cazul Franței În cursul secolului al XIX-lea, și impunerea să ca model universal sunt paralele cu constituirea câmpului intelectual, situat de obicei la momentul afacerii Dreyfus. Istoriile celor două câmpuri, legate și interdependențe, sunt studiate câteodată Împreună și nediferențiat. Teoria câmpului s-a constituit prin opoziție față de abordările ideologice ale lumii literare, fie ele conservatoare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
urmată pare predestinată. Nașterea unui nou gen de superputere economică Europenii refuză să numească noua lor uniune „Statele Unite” ale Europei de teamă să nu se confunde experimentul lor cu cel american de acum două sute de ani, cu toate că există și multe paralele. Totuși, diferențele sunt cel puțin la fel de semnificative ca asemănările, așa cum vom discuta mai În detaliu În paginile care urmează. Suntem martori la nașterea unei noi entități politice și a unei noi forțe comerciale pe scena mondială. Uniunea Europeană, numită de unii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fiind substanțială. Între acțiunea de popularizare și eseu se situează Medalioane muzicale (1966), pagini cu caracter preeminent informativ, dar și cu paranteze exegetice, din dorința de a fixa originalitatea unui compozitor. Se fac multe referințe la opere literare sau unele paralele generale: Mozart-Rafael, Goethe-Beethoven, Debussy-impresioniștii. S-a afirmat că S. „are față de subiectele sale o atitudine de artist”, fiind preocupat de ilustrarea propriilor idei filosofice și estetice, atestând un spirit cu largă deschidere. Și opera lui literară este proiectată pe un
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
neînsemnate. Este demonstrat caracterul relativ și reciproc convertibil al dramaticului, tragicului și comicului. Analizând filosofia și arta romantică, a căror influență este evidentă, S. constată dramatismul „literar” al compoziției lui Schumann, apoi evidențiază legăturile organice dintre muzică și poezie, făcând paralele între unele versuri și diferite fraze muzicale, menite să confirme simetria ca esență a frumosului, voința creatoare și posibilitatea de a exprima același lucru prin forme diferite. Critica a observat că scrierea lui S. este comparabilă doar cu eseul Pseudo-cynegeticos
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
și difuz profilul feminității vulnerabile și orgolioase (Anca K.), iar în Dincolo trasarea procesului de autoculpabilizare, realizat sub forma monologului interior (modalitate caracteristică pentru Ș.), pe care și-l face un tânăr strivit de mortifiantul devotament al mamei sale. În Paralele (1970) sondarea cazurilor psihologice este sprijinită și de un scenariu narativ aparte. Romanul are forma unei clepsidre răsturnate, moartea mamei fiind pretextul care antrenează atât consemnarea biografiei acesteia, cât și prezentarea destinelor paralele ale celor patru fii veniți la înmormântare
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
însă, după cum spune Sedulius însuși în prefață, adaugă lucruri care acolo fuseseră omise din necesități metrice. Sedulius a scris și două imnuri. Primul, compus în distihuri elegiace (intitulat și Elegia), este o laudă adusă Domnului, iar în final conține unele paralele între Vechiul și Noul Testament în privința istoriei mîntuirii. Mult mai interesant din punct de vedere poetic este al doilea, alcătuit dintr-o serie de strofe scrise în dimetri iambici, după exemplul imnurilor ambroziene; e un acrostih format din douăzeci și trei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
din operele lui Chiril, alcătuită în cercurile filocalcedoniene cu scopul de a demonstra că autorul lor nu era în contradicție cu hotărîrile de la Calcedon. Mai întîi, Sever reproduce în întregime florilegiul, unde formula calcedoniană era urmată de o serie de paralele între enunțurile cuprinse în ea și afirmațiile lui Chiril, apoi de 244 de pasaje din scrierile lui Chiril; în a doua etapă, Sever reia textele, adăugîndu-le de fiecare dată un comentariu în care demonstrează că, înțelese în contextul lor, pasajele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
1911), 2. ed. de A. Schoinas, Volos, 1962. Important este R. Draguet, Les cinq recensions de l’Ascéticon syriaque d’Abba Isaïe, 4 vol. (CSCO 289, 290, 293, 294), Secrétariat du CSCO, Louvain, 1968 (ediție și traducere a textelor siriace, paralele grecești, studii introductive cu confruntarea sinoptică a diferitelor variante). Pentru ediții ale diferitelor variante, cf. CPG III, nr. 5555. Trad. fr.: Abbé Isaïe. Recueil ascétique, Abbaye de Bellefontaine, Bégrolles en Mauges, 19852. Cf. L. Regnault, Isaïe de Scéte ore de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fuga nu are rost cel ce aleargă e un prost în suflet și în inimă e loc pentru doi fie că tună ori cad ploi... MERGEM mergem în neunde și nu știm drumul! nu cunoaștem meridianele de peste drum și nici paralele mergem în virtututea inerției pas cu pas rămânem în urmă... pustiu, furtuni de nisip deșert nu aici am dorit să ajungem. nimic avem și acasă, chiar când în pustiu se iscă și câte o furtună de aer cald. nu avem
LIRICE (5) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381313_a_382642]
-
contemporani, precum Cezar Baltag, Leonid Dimov, Marta Petreu, Simona Popescu, Magda Cârneci, Angela Marinescu, Ioan S. Pop, Valeriu Matei, Irina Nechit ș.a. Preferință pentru lirica a cedat totuși o singură dată, S. atacând și genul românului. Cartea aleasă, Compunere cu paralele inegale a optzecistului Gheorghe Crăciun, îi punea, de asemenea, numeroase dificultăți - schimbări de formulă narativa și de registru stilistic, trimiteri la contextul social-politic, referințe literare. Toate vor fi învinse prin învestire totală, prin munca epuizanta, încununată de realizări recunoscute și
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
secțiuni: povești mitico-fantastice, etico-mitice (psihologice), religioase (legende), glumețe (snoave). Clasificarea, ca și cea a lui Hahn, s-a dovedit însă caducă în comparație cu sistemul Aarne-Thompson. Acestor categorii tematico-stilistice li se subsumează cicluri și tipuri, apoi basmul-tip, variantele și versiunile lui paralele. Ș. alcătuiește, cu ajutorul lui I.-A. Candrea, și un indice de motive, personaje, simboluri, locuri și obiecte caracteristice imaginației populare reflectate în basm, lucrare utilă, ce prefigurează indicele de motive al lui St. Thompson. Explică însă limitat geneza poveștilor, evoluția
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
rafinat rapid mijloacele de descriere a societăților „așa cum erau ele”. Ipotezele asupra istoriei lor, cât și asupra unor presupuse stadii comune au fost respinse ca pură speculație. Antropologul s-a abținut în mod auster de la orice tentație de a face paralele, comparații, de a stabili tipuri generale. Orientarea strcturalist-funcționalistă a fost opusă evoluționismului. Structuralism-funcționalismul pornea de la ideea că orice cultură reprezintă un sistem în care fiecare element are o funcție actuală. El poate fi explicat printr-o analiză sincronică. În sociologie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
elaborate în continuare sarcini care au, drept obiectiv, abandonul progresiv al strategiilor de coping neadaptate, expunerea la schemă și restructurarea cognitivă a acestuia din urmă. Situațiile asupra cărora se intervine pentru a le modifica sunt numeroase. Ele necesită efectuarea unor paralele între situațiile țintă și situațiile modificate conform schemelor, reamintirea restructurării cognitive, determinarea trebuinței în ceea ce privește abilitățile comportamentale și antrenarea acestora. Paralel cu terapia, Xavier participă la un program de antrenament pentru dezvoltarea abilităților sociale (douăsprezece ședințe) organizat de un alt terapeut
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Papahagi a examinat lingvistic raporturile dintre popoarele sud-estului european, P. a publicat câteva temeinice lucrări în care, pe de o parte examinează atât lirica populară dacoromână, cât și lirica aromână, ca în Poezia lirică populară, iar pe de alta, în Paralele folclorice (1944), are în atenție lirica și epica populară dacoromână comparată cu cea grecească, remarcând că producția orală dacoromână are puține atingeri cu cea grecească, epica grecească distingându-se, spre exemplu, printr-o mai mare concentrare a acțiunii, având un
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
Paris), 1927; L. Salvini, „Folclor român comparat”, „Flori din lirica populară. Doine și strigături”, „Archivi per la raccolta e lo studio delle tradizioni popolari italiane” (Roma), 1936, 1-2; Ion Diaconu, „Flori din lirica populară”, „Ethnos”, 1941, fasc. 1; N. Bănescu, „Paralele folclorice” (greco-române), RI, 1944, 1-12; G. Pavelescu, „Paralele folclorice”, T, 1945, 1-2; Bârlea, Ist. folc., 497-501; Nicolae Bot, Tache Papahagi, AMET, 1977; Adrian Fochi, Profesorul Tache Papahagi, REF, 1977, 2; Traian Herseni, „Mic dicționar folcloric”, „Ethnologica”, 1979; Paul Simionescu, „Grai
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
din lirica populară. Doine și strigături”, „Archivi per la raccolta e lo studio delle tradizioni popolari italiane” (Roma), 1936, 1-2; Ion Diaconu, „Flori din lirica populară”, „Ethnos”, 1941, fasc. 1; N. Bănescu, „Paralele folclorice” (greco-române), RI, 1944, 1-12; G. Pavelescu, „Paralele folclorice”, T, 1945, 1-2; Bârlea, Ist. folc., 497-501; Nicolae Bot, Tache Papahagi, AMET, 1977; Adrian Fochi, Profesorul Tache Papahagi, REF, 1977, 2; Traian Herseni, „Mic dicționar folcloric”, „Ethnologica”, 1979; Paul Simionescu, „Grai, folclor, etnografie”, REF, 1982, 2; Zamfira Mihail, Tache
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
Catedra de folclor a Facultății de Filologie bucureștene, apoi lector de limba, literatura și civilizația poporului român la universitățile din Sofia (1964-1966) și Belgrad (1967-1969, 1990-1993), conferențiar la Universitatea „Spiru Haret” din București. Este doctor în științe filologice cu teza Paralele folclorice româno-sârbo-croate, susținută în 1974 la Universitatea din Belgrad. Debutează cu un studiu despre literatura română veche în „Analele Universității București” (1957). Colaborează la „Revista de istorie și teorie literară”, „Analele Universității București”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Contemporanul”, „Tribuna”, „Lumina
PAUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]
-
cărții este acela că autorul nu își susține aserțiunile folosind traduceri germane sau franțuzești, ci chiar texte de primă sursă, studiate în anii când s-a aflat la Belgrad. Altă caracteristică a demersului este că nu constată doar analogii, interferențe, paralele între cele două serii de variante, ci caută explicații istorice, etnografice, etnologice ale acestor confluențe. În timpul unui stagiu de documentare, în anii ’70, P. a avut șansa să descopere la Biblioteca „Goethe” din Weimar primele trei numere, până atunci necunoscute
PAUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]
-
1958; Putnam, 1993), precum și în exemple privind instituția paralelă a bulibașei, în societatea românească (Șerban, 1999). Într-o astfel de societate sau comunitate, în care indivizii nu au încredere în instituții și dezvoltă reguli proprii fiecărui grup de apartenență primară, paralele cu cele declarate formal, cooperarea între grupuri va fi extrem de dificilă, fiind lipsită de fundamentul dat de acceptarea unor adevăruri comune privind modul de organizare socială. Colaborare, participarea în asociații și solidaritatea Participarea la formarea bunului comun se poate realiza
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]