970 matches
-
în timp ce aproape o treime susțineau a fi mai hipervigilenți și mai suspicioși cu privire la ceilați, și mai atenți la propira siguranță precum și la cea a celor dragi. În ceea ce privește diferențele de gen, femeile terapeut manifestau anxietate crescută, teamă mai intensă, coșmaruri și paranoia semnificativ mai pregnanat decât subiecții de gen masculin. Farrenkopf distinge din răspunsurile participanților patru stadii ale imapctului traumatic: șoc, "misiunea", furie și eroziune sau adaptare. Primul stadiu, cel de șoc, se referă la sentimentul persistent de frică și vulnerabilitate. În
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
În eșantionul lor femeile prezentau o probabilitate mai ridicată de a manifesta simptome obsesivo compulsive, ostilitate, probleme medicale și distres general. Bărbații angajați la serviciul de protecție a copilului acuzau mai multe dificultăți în relatiile interpersonale, simptome depresive, anxietate fobică, paranoia și psihoticism. Experiența În ceea ce privește experiența profesională rezultatele sunt ceva mai clare. Majoritatea studiilor arată că specialiștii cu mai multă experiență raporteaza niveluri mai scăzute de stres traumatic secundar sau traumă vicariantă, mai ales dacă experiența acumulată a fost chiar în
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cererea imperativă de a-i pedepsi pe vinovați. Sigur, nu era ușor, se esopiza mult în epocă, trebuia să faci eforturi supradimensionate pentru a disimula chiar mărunte atitudini de frondă, era schizoidie în discursul nostru, în gesturile și impulsurile noastre, paranoia era însoțitoarea constantă a acelor ani, și totuși se putea rezista - da, poate în genunchi, mereu cu teama în suflet - Molohului anonimizator și dizolvant. În 1981 l-am născut pe fiul meu Șerban, în 1982 am divorțat și am trăit
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Bogdan C.S. Pîrvu, medic psihiatru la Spitalul Județean de Urgență din Botoșani, a publicat aproape 50 de articole în volumele Institutului European: Dicționar de Genetică literară (2005), Dicționar de Scriitori nordamericani (A: 2008; B: 2009). Remus Bejan, Bogdan C.S. Pîrvu, Paranoia. Diacronie, sincronie, metodă (c) 2016, Institutul European pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, 700469, OP. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României BEJAN, REMUS Paranoia
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Paranoia. Diacronie, sincronie, metodă (c) 2016, Institutul European pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, 700469, OP. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României BEJAN, REMUS Paranoia: diacronie, sincronie, metodă / Remus Bejan & Bogdan C. S. Pîrvu. - Iași: Institutul European, 2016 Conține bibliografie ISBN 978-606-24-0148-1 I. Pîrvu, Bogdan C. S. 616.895.7 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Conține bibliografie ISBN 978-606-24-0148-1 I. Pîrvu, Bogdan C. S. 616.895.7 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA Remus Bejan Bogdan C.S. Pîrvu PARANOIA Diacronie, sincronie, metodă INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: psihiatrie, artă, Dali, psihopatologie Cuprins Prolegomenon paranoic / 7 Diacronie paranoică / 13 Sincronie paranoică / 43 Metodă paranoică (I) / 77 Metodă paranoică (II) / 101 Conclusio paranoic / 127 Bibliografie / 129 Prolegomenon paranoic Paranoia (mai strident în
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Bogdan C.S. Pîrvu PARANOIA Diacronie, sincronie, metodă INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: psihiatrie, artă, Dali, psihopatologie Cuprins Prolegomenon paranoic / 7 Diacronie paranoică / 13 Sincronie paranoică / 43 Metodă paranoică (I) / 77 Metodă paranoică (II) / 101 Conclusio paranoic / 127 Bibliografie / 129 Prolegomenon paranoic Paranoia (mai strident în America, mai discret în Europa) și-a anunțat ieșirea de pe "scena" psihopatologiei pe la mijlocul secolului XX, s-a retras oarecum în fundal, sub masca "tulburării delirante" ori a "tulburării de personalitate paranoide" și nu mică să ne fie
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
va coborî de-a binelea în sală și nu o vom vedea printre noi, "privitoare ca la teatru" - în vorbele lui Eminescu. Vom spune atunci, după modelul regelui Ludovic XIV, că "paranoicul sunt eu"; vom fi intrat, așadar, în zona paranoiei. Urmează deocamdată să observăm că paranoia este una din cele mai răspândite și mai comune maladii contemporane, dar și una dintre cele mai puțin înțelese. Generează teamă, dar și fascinează, în același timp. Spectrul ei de manifestări ne este familiar
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
sală și nu o vom vedea printre noi, "privitoare ca la teatru" - în vorbele lui Eminescu. Vom spune atunci, după modelul regelui Ludovic XIV, că "paranoicul sunt eu"; vom fi intrat, așadar, în zona paranoiei. Urmează deocamdată să observăm că paranoia este una din cele mai răspândite și mai comune maladii contemporane, dar și una dintre cele mai puțin înțelese. Generează teamă, dar și fascinează, în același timp. Spectrul ei de manifestări ne este familiar. La una din extreme, avem condiția
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
consistent de convingeri obsesive, la cealaltă extremă, neîncrederea, exagerată și neîntemeiată față de alții, suspiciunea, sentimentul de persecuție, atât de răspândite azi, încât folosim termenul cu referire nu numai la indivizi, dar și la instituții, grupuri sociale sau chiar națiuni. Legătura paranoiei cu imaginația artistică a fost stabilită de multă vreme. O aură seducătoare și încărcată de mister pare să fi înconjurat dintotdeauna actul de creație și artistul, cărora Platon le oferă o memorabilă interpretare în dialogul Ion. Comentariul său, ușor răutăcios
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
lui André Breton, au căutat și găsit, în conceptele, sistemul explicativ, metodologia și instrumentele de investigație ale psihiatriei, soluții pentru problemele creației artistice. A fost, poate, necesară doar genialitatea și îndrăzneala unui Dalí pentru a vedea în resorturile profunde ale paranoiei sâmburele inovației artistice, un răspuns la problemele artei moderne. În confruntarea cu "iraționalul", pictorul a găsit în psihiatrie și psihanaliză aliați. El a fost cel care a atras atenția suprarealiștilor, la începutul anilor '30, asupra resurselor "poetice" ale delirului paranoic
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
în capitolul "Diacronie paranoică") și mai recentă (în capitolul "Sincronie paranoică"), a căror valoare explicativă o testăm în secțiunile următoare ("Metodă paranoică I" și "Metodă paranoică II"), în care ne concentrăm asupra "metodei paranoico-critice" promovate de Salvador Dalí. Termeni precum "paranoia" ori "paranoic" au intrat de mult în vocabularul uzual și desemnează mai curând un comportament caracterizat prin suspiciune ori irascibilitate, decât o boală psihică anume. La sfârșitul secolului al XIX-lea, "paranoia" desemna o clasă distinctă de maladii mentale, astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
metodei paranoico-critice" promovate de Salvador Dalí. Termeni precum "paranoia" ori "paranoic" au intrat de mult în vocabularul uzual și desemnează mai curând un comportament caracterizat prin suspiciune ori irascibilitate, decât o boală psihică anume. La sfârșitul secolului al XIX-lea, "paranoia" desemna o clasă distinctă de maladii mentale, astăzi însă termenul se întâlnește tot mai rar în literatura de specialitate și a dispărut, practic, din multe manuale de diagnostic. Cu toate acestea, atât Clasificarea tulburărilor mentale și comportamentale (2013), cât și
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
mai rar în literatura de specialitate și a dispărut, practic, din multe manuale de diagnostic. Cu toate acestea, atât Clasificarea tulburărilor mentale și comportamentale (2013), cât și Manualul pentru diagnoză și statistici în cazul tulburărilor mentale (1994) păstrează conceptul de "paranoia", prin care desemnează o tulburare mintală specifică, singura din această categorie de fapt, sub un alt apelativ însă, acela de "tulburare delirantă" (delusional disorder) ori "tulburare de personalitate paranoidă" (paranoid personality disorder). Subtipurile maladiei sunt, în continuare, identificate prin conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
acela de "tulburare delirantă" (delusional disorder) ori "tulburare de personalitate paranoidă" (paranoid personality disorder). Subtipurile maladiei sunt, în continuare, identificate prin conținutul predominant al "nucleului delirant", așa cum făceau și "clasicii" psihiatriei (Sérieux-Capgras ori Kraepelin). În cele ce urmează, termenii de "paranoia" și "tulburare de personalitate paranoidă" sunt folosiți ca sinonime, pentru a asigura uniformitatea înțelegerii. Preferința noastră pentru termenul mai vechi se explică prin natura istorică a subiectului discutat. Folosim, așadar, termenul pentru a ne referi la toate formele de deliruri
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
a V-a din DSM (2013). Uneori, folosim termenul "paranoic" cu sensul lui din limbajul comun, cu referire la sentimentul de a fi persecutat - atribut dezaprobator ce vizează pe cei prea sensibili la critică, sau suspicioși - neuitând nicio clipă că paranoia este o boală, nu o trăsătură de caracter. Nu neglijăm nici faptul că paranoia este o entitate dinamică, un continuum (sindrom) de forme, ceea ce presupune nuanțări atente. Diacronie paranoică Asociată cu suspiciunea, iritabilitatea ori neîncrederea pe care unele persoane le
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
limbajul comun, cu referire la sentimentul de a fi persecutat - atribut dezaprobator ce vizează pe cei prea sensibili la critică, sau suspicioși - neuitând nicio clipă că paranoia este o boală, nu o trăsătură de caracter. Nu neglijăm nici faptul că paranoia este o entitate dinamică, un continuum (sindrom) de forme, ceea ce presupune nuanțări atente. Diacronie paranoică Asociată cu suspiciunea, iritabilitatea ori neîncrederea pe care unele persoane le manifestă în relațiile cu alții, paranoia a pătruns de mult în limbajul obișnuit și
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
trăsătură de caracter. Nu neglijăm nici faptul că paranoia este o entitate dinamică, un continuum (sindrom) de forme, ceea ce presupune nuanțări atente. Diacronie paranoică Asociată cu suspiciunea, iritabilitatea ori neîncrederea pe care unele persoane le manifestă în relațiile cu alții, paranoia a pătruns de mult în limbajul obișnuit și pare un fenomen atât de familiar, încât uităm că desemnează o afecțiune psihică serioasă. Folosim frecvent termenul în conversație, în dezbateri despre starea actuală de lucruri din tara și din lume și
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
lume și înțelegem, de fiecare dată, că ne referim la o boală mintală, fără a face apel însă la vreo descriere psihiatrică precisă, pentru că ni se pare că știm despre ce vorbim. Nu suntem oare victimele unei iluzii? În ciuda ubicuității paranoiei și a literaturii bogate asociate ei, în mod paradoxal nu există deocamdată un consens unanim asupra definiției maladiei. Se pot, desigur, distinge unele invariante în încercările de până acum de a fixa conceptual realitatea din spatele vocabulei, dar semnifică ele același
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
paradoxal nu există deocamdată un consens unanim asupra definiției maladiei. Se pot, desigur, distinge unele invariante în încercările de până acum de a fixa conceptual realitatea din spatele vocabulei, dar semnifică ele același lucru? Născut din diferite contexte discursive și instituționalizate, paranoia are o istorie din care, chiar dacă nu putem extrage concluzii decisive, putem, în schimb, identifica câteva direcții de investigare. Termenul de "paranoia" pare să fi fost creat de Hipocrate în jurul anului 460 î.Hr., pentru a desemna un anumit tip de
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
a fixa conceptual realitatea din spatele vocabulei, dar semnifică ele același lucru? Născut din diferite contexte discursive și instituționalizate, paranoia are o istorie din care, chiar dacă nu putem extrage concluzii decisive, putem, în schimb, identifica câteva direcții de investigare. Termenul de "paranoia" pare să fi fost creat de Hipocrate în jurul anului 460 î.Hr., pentru a desemna un anumit tip de delir specific unei stări de febrilitate caracterizată, în primul rând, prin temperatura foarte mare a corpului, astfel sugerându-se că, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
ale imaginației ori de viziuni fantastice (pp. 21-25) - iluzii dintr-acestea se observă în afecțiunile ipohondrice și melancolice. Johann C.A. Heinroth (1773-1843), conducătorul primei Catedre de psihiatrie de la Leipzig (Germania), extinde sensul inițial al termenului (folosind germ. Verrücktheit și "paranoia" ca sinonime) pentru a cuprinde și percepțiile false semnalate chiar și în absența febrei. În lucrarea sa din 1818, Lehrbuch der Störungen des Seelenlebens, "nebunia însoțită de demență" (ecstasis paranoia) este descrisă ca o dereglare a intelectului ce nu afectează
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Germania), extinde sensul inițial al termenului (folosind germ. Verrücktheit și "paranoia" ca sinonime) pentru a cuprinde și percepțiile false semnalate chiar și în absența febrei. În lucrarea sa din 1818, Lehrbuch der Störungen des Seelenlebens, "nebunia însoțită de demență" (ecstasis paranoia) este descrisă ca o dereglare a intelectului ce nu afectează nici trăirile emoționale, nici voința pacientului: "Simptomele nebuniei pure sunt asociate cu pervertirea conceptelor și capacității de judecată... Boala preia controlul atât asupra intelectului, cât și asupra imaginației pacientului... Domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
o conștiință parțială" (cf. Shorter 2005: 206). Mai mult, Heinroth avansează ideea că delirurile nu sunt generate doar de boli fizice, așa cum se credea până atunci, ci și de disfuncții ale creierului. Anumite persoane, crede el, sunt predispuse să dezvolte paranoia: excentricii, vanitoșii, introvertiții cu aspirații prea înalte. Cu toate acestea, de-a lungul secolului al XIX-lea, deși tot mai multe din trăsăturile caracteristice ale bolii sunt identificate și clasificate, termenul "paranoia" este puțin folosit, preferându-se expresii precum engl.
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Anumite persoane, crede el, sunt predispuse să dezvolte paranoia: excentricii, vanitoșii, introvertiții cu aspirații prea înalte. Cu toate acestea, de-a lungul secolului al XIX-lea, deși tot mai multe din trăsăturile caracteristice ale bolii sunt identificate și clasificate, termenul "paranoia" este puțin folosit, preferându-se expresii precum engl. delusion, fr. délire, germ. Verrücktheit. Manualul din 1838 al lui Étienne Esquirol, Des maladies mentales, considérées sous les rapports médical, hygiénique et médico-légal, vol. I-II, reprezintă un punct de cotitură în
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]