454 matches
-
de mici adăposturi temporare; în fine, n-a mai fost vorba nici de acestea, ci de survoluri. N-a fost nici măcar o țară de tranzit, Polonia ar fi fost. Pe toată această construcție, care la un moment dat căpătase dimensiuni paranoide, apar tot felul de anecdote: nu știu ce ziar, dintr-un continent aflat la mii de kilometri de România, își imaginează scenariul în care acești prizonieri ar fi fost retrași, de fapt, din România cu câteva zile înainte de vizita secretarului de stat
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
descrisă drept configurația pattern-urilor răspunsurilor comportamentale, vizibile în viața de zi cu zi, caracteristică unei persoane, o totalitate care este de obicei stabilă și predictibilă. *) Se referă la tipurile de tulburări de personalitate (boli structurale-psihopatii): a) tulburare de personalitate paranoidă; ... b) tulburare de personalitate schizoidă; ... c) tulburare de personalitate antisocială; ... d) tulburare de personalitate instabil-emoțională ... - de tip impulsiv și - de tip borderline. Sunt caracterizate prin: 1. controlul incomplet al sferelor afectiv-voliționale și instinctive; 2. nerecunoașterea deficitului structural; 3. incapacitatea de
CRITERII din 31 august 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
d) psihoze la care se asociază o tulburare de personalitate (structurală); ... e) psihoze majore, indiferent de vârstă, la persoane fără venituri. ... N.B: La evaluarea gradului de handicap în schizofrenie se vor avea în vedere: a) forma clinică: catatonică, hebefrenică, paranoidă, nediferențiată, reziduală, simplă; ... b) tipul de evoluție: ... - cronică, cu sau fără episoade de acutizare; - în remisiune (când o persoană cu schizofrenie nu mai prezintă niciun semn de tulburare); c) cooperarea la monitorizarea medicală și eficiența acțiunilor psihoterapeutice; ... d) climatul familial
CRITERII din 31 august 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
descrisă drept configurația pattern-urilor răspunsurilor comportamentale, vizibile în viața de zi cu zi, caracteristică unei persoane, o totalitate care este de obicei stabilă și predictibilă. *) Se referă la tipurile de tulburări de personalitate (boli structurale-psihopatii): a) tulburare de personalitate paranoidă; ... b) tulburare de personalitate schizoidă; ... c) tulburare de personalitate antisocială; ... d) tulburare de personalitate instabil-emoțională ... - de tip impulsiv și - de tip borderline. Sunt caracterizate prin: 1. controlul incomplet al sferelor afectiv-voliționale și instinctive; 2. nerecunoașterea deficitului structural; 3. incapacitatea de
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
d) psihoze la care se asociază o tulburare de personalitate (structurală); ... e) psihoze majore, indiferent de vârstă, la persoane fără venituri. ... N.B: La evaluarea gradului de handicap în schizofrenie se vor avea în vedere: a) forma clinică: catatonică, hebefrenică, paranoidă, nediferențiată, reziduală, simplă; ... b) tipul de evoluție: ... - cronică, cu sau fără episoade de acutizare; - în remisiune (când o persoană cu schizofrenie nu mai prezintă niciun semn de tulburare); c) cooperarea la monitorizarea medicală și eficiența acțiunilor psihoterapeutice; ... d) climatul familial
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
paraplegii, tetraplegii, ataxie manifestă, manifestări distonice accentuate; - epilepsie cu tulburări psihice interaccesuale sau cu crize frecvente; - nevralgie trigeminala esențială; - coree cronică; - encefalopatii cronice infantile. 11. Boli psihice: - psihoze cronice, periodice sau procesuale (psihoza maniaco-depresivă, schizofrenie, deliruri cronice); - psihoze involutive depresive, paranoide; - demente organice: senila, arterosclerotica, posttraumatica; - nevroze grave și prelungite fobice, obsesive sau isterice; - psihopatii grave sau cu decompensări frecvente. 12. Boli canceroase: - tumori maligne ulcerate cu secreții abundente sau fetide; - neoplazii maligne în stadii avansate; - neoplazii maligne cu sechele postterapeutice
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 40 din 8 aprilie 1999 (*actualizată*) privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175244_a_176573]
-
paraplegii, tetraplegii, ataxie manifestă, manifestări distonice accentuate; - epilepsie cu tulburări psihice interaccesuale sau cu crize frecvente; - nevralgie trigeminala esențială; - coree cronică; - encefalopatii cronice infantile. 11. Boli psihice: - psihoze cronice, periodice sau procesuale (psihoza maniaco-depresivă, schizofrenie, deliruri cronice); - psihoze involutive depresive, paranoide; - demente organice: senila, arterosclerotica, posttraumatica; - nevroze grave și prelungite fobice, obsesive sau isterice; - psihopatii grave sau cu decompensări frecvente. 12. Boli canceroase: - tumori maligne ulcerate cu secreții abundente sau fetide; - neoplazii maligne în stadii avansate; - neoplazii maligne cu sechele postterapeutice
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 40 din 8 aprilie 1999 (*actualizată*) privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175245_a_176574]
-
a unui deget de la picior i-au fost smulse. 75. La data de 12 ianuarie 1995, reclamantul a fost condus la Spitalul de neurologie și psihiatrie Oradea, unde a fost examinat de un neuropsihiatru, care a stabilit diagnosticul de schizofrenie paranoidă (paragraful 102 din prezenta hotărâre). Conform afirmațiilor reclamantului, în cursul acestui examen nu a fost capabil să se exprime din cauza puternicelor lovituri a căror victimă fusese în noaptea de 10/11 ianuarie 1995. Reclamantul susține, de asemenea, că medicul a
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
de asemenea, că, pe durata transportului, în dubă nu se afla nici un gardian care să asigure supravegherea deținuților. 80. La data de 26 ianuarie 1995, reclamantul a fost internat la Spitalul penitenciar Jilava, la secția de neuropsihiatrie, cu diagnosticul psihopatie paranoidă. 81. Reclamantul susține că pe durata spitalizării a dormit în același pat cu un alt deținut, infectat cu H.I.V. El susține, de asemenea, că nu a fost tratat din punct de vedere chirurgical și că a fost supus la o
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
sa a fost ucisă. 82. La data de 20 februarie 1995, reclamantul a fost transportat la Penitenciarul Oradea în același vagon ca și la venire. 83. La întoarcerea la penitenciar, reclamantul a fost internat în infirmeria unității, cu diagnosticul schizofrenie paranoidă. Acesta susține că de-a lungul mai multor săptămâni în care a fost spitalizat la infirmerie, gardienii nu i-au permis să se plimbe prin curte, ceea ce a avut grave consecințe asupra stării sale de sănătate. 84. La data punerii
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
de tratament cu antibiotice, analgezice și sedative. 94. La 20 și 23 ianuarie 1995, reclamantul a fost examinat la Spitalul județean Oradea, în cadrul secției psihiatrie. Medicul care l-a consultat pe reclamant, după ce a apreciat că acesta suferea de "sindrom paranoid", a recomandat spitalizarea sa, pentru o mai precisă diagnosticare. 95. La data de 23 ianuarie 1995, și nu la data de 24 ianuarie, reclamantul a fost transferat la Spitalul penitenciar Jilava, cu diagnosticul "psihopatie paranoidă". Transportul a fost efectuat într-
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
că acesta suferea de "sindrom paranoid", a recomandat spitalizarea sa, pentru o mai precisă diagnosticare. 95. La data de 23 ianuarie 1995, și nu la data de 24 ianuarie, reclamantul a fost transferat la Spitalul penitenciar Jilava, cu diagnosticul "psihopatie paranoidă". Transportul a fost efectuat într-un vagon care aparținea penitenciarului, înainte de a fi transportat, reclamantul a fost examinat de un medic, care a concluzionat că starea sa de sănătate nu prezenta un caracter de urgență medicală și nu necesita acordarea
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
de sănătate nu prezenta un caracter de urgență medicală și nu necesita acordarea de asistență specială pe durata transportului. 96. Reclamantul a fost internat în Spitalul penitenciar Jilava la data de 26 ianuarie 199, la secția neuropsihiatrie, cu diagnosticul psihopatie paranoidă. 97. Reclamantul a fost internat în cadrul serviciului de psihiatrie al spitalului timp de 25 de zile. În această perioadă, nu a fost supus la tortură psihologică. Dat fiind faptul că regulamentul spitalului prevede separarea deținuților purtători HIV de ceilalți bolnavi
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
acuza existența unei presiuni magnetice în întreg corpul, mai ales la nivelul inimii, și că refuza să stea lângă radiator, a cărui apropiere i-ar fi determinat o creștere a presiunii sangvine. Medicul a concluzionat că reclamantul suferea de schizofrenie paranoidă și a recomandat punerea sa sub observație. 103. Prin scrisoarea din data de 12 ianuarie 1994, comandantul Penitenciarului Oradea a informat Curtea de Apel Oradea că reclamantul a fost consultat la data de 12 ianuarie 1995 de către un medic specialist
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
observație. 103. Prin scrisoarea din data de 12 ianuarie 1994, comandantul Penitenciarului Oradea a informat Curtea de Apel Oradea că reclamantul a fost consultat la data de 12 ianuarie 1995 de către un medic specialist, care a stabilit diagnosticul de "schizofrenie paranoidă" și care a recomandat spitalizarea sa de urgență. În consecință, comandantul a adresat Curții de Apel solicitarea de a dispune spitalizarea de urgență a reclamantului în Spitalul penitenciar Jilava, întrucât spitalizarea pe plan local nu putea fi realizată, fiind imposibil
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
i-a fost recomandat un bandaj toracic și repaus. 106. Din fișa medicală a reclamantului, completată de infirmeria Penitenciarului Oradea și transmisă Curții de către Guvern, rezultă că reclamantul a rămas în infirmerie din 13 până în 23 ianuarie, cu diagnosticul schizofrenie paranoidă, fractură la coasta nr. 7 și traumatism facial cu echimoze palpebrale, despre care se susține că ar fi fost produs prin autoagresare. Reclamantului i s-au administrat la infirmerie analgezice, antibiotice și sedative. 107. Reclamantul a fost din nou examinat
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
Jilava, pentru tratament și examen medico-legal. 110. Din fișa medicală a reclamantului completată de Spitalul Penitenciar Jilava, rezultă că reclamantul a fost internat la secția de psihiatrie a acestui spital la data de 26 ianuarie 1995, cu diagnosticul de "schizofrenie paranoidă și traumatism cranian produs prin autoagresare". Reclamantul a fost supus, imediat după sosire, unui control medical efectuat de către medici psihiatri, care au consemnat în raportul lor existența de echimoze palpebrale și a unui edem bilateral la nivelul membrelor inferioare. Medicii
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
că reclamantul avea antecedente psihiatrice, fiind anterior internat la secția de psihiatrie a Spitalelor din Timișoara și Jilava. 111. Pe durata spitalizării la Jilava, care s-a prelungit până la data de 20 februarie 1995, reclamantul a fost tratat pentru schizofrenia paranoidă, prin administrarea de tranchilizante. De asemenea, i-a fost prescris regim alimentar. Nu rezultă din documentele puse la dispoziția Curții că reclamantul a fost tratat pentru traumatismul facial și fractura de coastă. 112. Din foaia de observație completată de medicii
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
afirmativ, dacă au luat, în limitele competențelor lor, măsuri apte să determine evitarea unui astfel de risc. 191. Curtea remarcă faptul că în fișa medicală a reclamantului completată la sosirea în Penitenciarul Oradea, medicul notase că reclamantul suferea de "psihopatie paranoidă" (paragraful 22, de mai sus). De asemenea, așa cum s-a arătat în prezentarea situației de fapt, reclamantul a intrat, în repetate rânduri, în conflict cu codeținuții săi, motiv pentru care a fost transferat în mai multe celule (paragraf 88, 125
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
paraplegii, tetraplegii, ataxie manifestă, manifestări distonice accentuate; - epilepsie cu tulburări psihice interaccesuale sau cu crize frecvente; - nevralgie trigeminala esențială; - coree cronică; - encefalopatii cronice infantile. 11. Boli psihice: - psihoze cronice, periodice sau procesuale (psihoza maniaco-depresivă, schizofrenie, deliruri cronice); - psihoze involutive depresive, paranoide; - demente organice: senila, arterosclerotica, posttraumatica; - nevroze grave și prelungite fobice, obsesive sau isterice; - psihopatii grave sau cu decompensări frecvente. 12. Boli canceroase: - tumori maligne ulcerate cu secreții abundente sau fetide; - neoplazii maligne în stadii avansate; - neoplazii maligne cu sechele postterapeutice
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 40 din 8 aprilie 1999 (*actualizată*) privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181026_a_182355]
-
în schizofrenie sunt: a. Ipoteza dopaminergică. Plecând de la observațiile lui van Rossum asupra efectului halucinogen produs de agenții dopaminomimetici, Randrup și Munkvad - 1967, susțin ipoteza implicării dopaminei în schizofrenie, validată ulterior prin următoarele argumente: ● substanțele DA agoniste pot induce psihoze paranoide schizoforme; ● neurolepticele inhibă activitatea dopaminergică, producând ameliorarea simptomatologiei; ● hiperactivitatea dopaminergică se manifestă diferențiat - presinaptic (crește sinteza și eliberarea dopaminei) și postsinaptic (hipersensibilizarea cantitativă și calitativă a receptorilor dopaminici sau a altor componente din complexul receptor). b. Ipoteza serotoninergică. Rodnight - 1993
ORDIN nr. 1.283 din 5 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227422_a_228751]
-
paraplegii, tetraplegii, ataxie manifestă, manifestări distonice accentuate; - epilepsie cu tulburări psihice interaccesuale sau cu crize frecvente; - nevralgie trigeminala esențială; - coree cronică; - encefalopatii cronice infantile. 11. Boli psihice: - psihoze cronice, periodice sau procesuale (psihoza maniaco-depresivă, schizofrenie, deliruri cronice); - psihoze involutive depresive, paranoide; - demente organice: senila, arterosclerotica, posttraumatica; - nevroze grave și prelungite fobice, obsesive sau isterice; - psihopatii grave sau cu decompensări frecvente. 12. Boli canceroase: - tumori maligne ulcerate cu secreții abundente sau fetide; - neoplazii maligne în stadii avansate; - neoplazii maligne cu sechele postterapeutice
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 40 din 8 aprilie 1999 (*actualizată*) privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206910_a_208239]
-
în schizofrenie sunt: a. Ipoteza dopaminergică. Plecând de la observațiile lui van Rossum asupra efectului halucinogen produs de agenții dopaminomimetici, Randrup și Munkvad - 1967, susțin ipoteza implicării dopaminei în schizofrenie, validată ulterior prin următoarele argumente: ● substanțele DA agoniste pot induce psihoze paranoide schizoforme; ● neurolepticele inhibă activitatea dopaminergică, producând ameliorarea simptomatologiei; ● hiperactivitatea dopaminergică se manifestă diferențiat - presinaptic (crește sinteza și eliberarea dopaminei) și postsinaptic (hipersensibilizarea cantitativă și calitativă a receptorilor dopaminici sau a altor componente din complexul receptor). b. Ipoteza serotoninergică. Rodnight - 1993
GHID din 5 octombrie 2010 de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227926_a_229255]
-
paraplegii, tetraplegii, ataxie manifestă, manifestări distonice accentuate; - epilepsie cu tulburări psihice interaccesuale sau cu crize frecvente; - nevralgie trigeminala esențială; - coree cronică; - encefalopatii cronice infantile. 11. Boli psihice: - psihoze cronice, periodice sau procesuale (psihoza maniaco-depresivă, schizofrenie, deliruri cronice); - psihoze involutive depresive, paranoide; - demente organice: senila, arterosclerotica, posttraumatica; - nevroze grave și prelungite fobice, obsesive sau isterice; - psihopatii grave sau cu decompensări frecvente. 12. Boli canceroase: - tumori maligne ulcerate cu secreții abundente sau fetide; - neoplazii maligne în stadii avansate; - neoplazii maligne cu sechele postterapeutice
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 40 din 8 aprilie 1999 (*actualizată*) privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235978_a_237307]
-
TULBURAREA ORGANICĂ DE PERSONALITATE Criterii de diagnostic clinic 1. - marcată modificare a personalității și a comportamentului care era obișnuit individului înainte de a interveni boala; - labilitate emoțională; - deteriorarea conținutului pulsional și a simțului critic; - apatie marcată și indiferență; - suspiciozitate și ideație paranoidă. 2. - nu există obnubilare, deteriorare intelectuală, idei delirante, tulburări ale dispoziției sau halucinații. 3. prezența certă a factorului organic. Diagnostic funcțional Se elaborează prin aprecierea clinică a intensității tulburărilor cognitive în urma examinării psihologice, paraclinice, EEG și neuroimagistice (CT, RMN cerebral
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]