1,218 matches
-
timidități, enervări subite, se irită, plâng sau râd nemotivat. Copiii prezintă acum o activitate dezordonată. La această vârstă ideile sunt tranșante, paradoxale sau lipsite de franchețe. Se manifestă o stare de angoasă, denumită „neliniștea adolescenței”. Toate tendințele ating o ordonare paroxistică și în primul rând sexualitatea. Mediul familial devine prea strâmt și prea fragil. Legile morale, sociale și religioase - prea constrictive. Sufletul plutește între ipocrizie și violență. Apar și modificări de ordin fiziologic și psihosexual: la fete menstrele, iar la băieți
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tot ce ai trăit provizoriu, ca să trăiești pe îndelete acum” (Viciul poeziei pure 2). Vehemența tonului, discreditarea obstinată a conceptelor și persistența fantasmelor paterne o apropie întrucâtva pe autoare de diatribele metafizice ale Martei Petreu, fără să atingă însă intensitatea paroxistică a poetei clujene. Totuși, această limitare e compensată prin aptitudinea de a izola instantaneul semnificativ și prin tehnica glisării din solemnitate în derizoriu: „«Te apropii de balustradă încet / lăsând în urmă nu regretul ori scârba, / ci niște idei sterile și
TUDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
pe plan social duce la apariția de manifestări agresive chiar În prezența funcționării normale a sistemului dorsal. Astfel, ca urmare a crizelor și a leziunilor acestor sisteme, pot apărea explozii de agresivitate la pacienții cu epilepsie. Gastaut a raportat furii paroxistice la 50 % din grupul de pacienți cu epilepsie temporală. Currie - 1971, Într-un grup de 666 pacienți cu epilepsie temporală (etiologic și tipul intricat) a raportat 7 % agresiune. Rodin a raportat agresiune patologică În doar 4,8 % din 700 de
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
tulburări clinice net manifestate și organizate specific într-o formă sau „tablou clinic” (depresie, halucinații, delir, crize epileptice etc.); e) tipul de evoluție clinică a bolii (acut, continuu și progresiv sub formă de episoade clinice intermitente, cu evoluție ciclică-periodică, crize paroxistice cu intervale libere intraaccesuale etc.); f) modul de prezentare al bolnavului la medic (la cererea acestuia, adus de familie, adus de autoritățile de ordine publică, trimis de organele judiciare în vederea expertizării medico-legale psihiatrice sau pentru internare obligatorie sub supraveghere etc.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
punct de vedere somatic prin următoarele trăsături: umeri lați, șolduri înguste, musculos, membre proporționate și puternice, mâna pătrată, faciesul rectangular, fruntea îngustă, pilozitate bogat reprezentată. Din punct de vedere psihologic acest tip constituțional reunește trăsăturile unei personalități exploziv-agresive, de factură paroxistică. El este tipul epileptoid și reprezintă terenul pe care se poate dezvolta, neobligatoriu, epilepsia, conduitele deviante violente, tulburările de caracter și comportament. d) Tipul displastic, este constituția care prin caracteristicile sale psihosomatice nu intră în nici unul dintre tipurile mai sus
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al sindromului confuzional. 6) Stările amentive reprezintă tulburări grave ale stării de conștiință cu dezorientare temporo-spațială și asupra propriei persoane, agitație extremă și dezordonată. Ele apar în cursul toxiinfecțiilor grave, azotemie etc. 7) Stările crepusculare sau secunde au un caracter paroxistic și debutează brusc. În cursul acestora, bolnavul execută acțiuni coordonate, complexe, urmate, la revenirea stării de conștiință, de o amnezie completă. Ele se termină la fel de brusc cum au apărut, reprezentând tulburări psihice din seria echivalențelor epileptice. Sunt frecvente și aproape
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mixte (PMD). 3) Sindroamele din grupa schizofreniei: sindromul hebefrenic, catatonic, paranoid, parafrenic, oneiroid. 4) Grupa de sindroame ale psihozelor simptomatice de natură exogenă: delirul, amenția, starea de obnubilare, starea crepusculară, halucinoza verbală. 5) Sindromul epileptic caracterizat prin următoarele; accesul convulsiv paroxistic, stările crepusculare, dismneziile, tulburările psihice interaccesuale. 6) Grupa de tulburări ale sindromului psiho-organic cerebral, în care sunt puse în evidență, leziuni organice cerebrale diferite ca localizări, întinderi, gravitate, așa cum sunt ele întâlnite în cursul următoarelor afecțiuni psihiatrice: PGP, stările pseudo-paralitice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simpla stare de oboseală, - stările astenice febrile, post-infecțioase etc., - în cursul neurasteniei, - în nevroza obsesivo-fobică, - în mod episodic la psihopații psihasteniei, - în stadiul inițial la bolnavii cu hipertensiune arterială, - în stadiul terminal al encefalitei epidemice, - în epilepsie având un caracter paroxistic ca simptom al unei stări disforice, - în cursul fazei depresive a PMD. Din punct de vedere psihanalitic, S. Freud distinge două laturi psihopatologice, la sindromul obsesiv, și anume: a) reacția fobică, înțeleasă ca o formă de apărare a bolnavului împotriva
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracter periferic, sunt trăite în special în plan fizico-somatic. Din punct de vedere clinic, sindromul anxios este unul dintre elementele fundamentale ale psihopatologiei. H. Ey descrie următoarele forme de manifestare ale sindromului anxios. a) Crizele anxioase sunt crize de anxietate paroxistică ce pot avea aspecte diferite: stupoare, agitație, onirism confuzional, stare de perplexitate. Ele apar în următoarele situații: stări confuzionale, psihoze periodice, episoade epileptice, în formele de debut ale schizofreniei și demențelor. b) Structura anxioasă poate fi o trăsătură dominantă și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
introdus de S. Freud. Sfera acesteia a fost completată cu „nevrozele de angoasă” și cu „nevrozele actuale” (F. Alexander, P .Marty, D. Klein). Din punct de vedere clinic, nevroza de angoasă realizează o stare anxioasă flotantă, izolată. Ea regrupează manifestările paroxistice de crize de angoasă (cardio-vasculare, digestive, respiratorii, genito-urinare, neuromusculare și senzoriale); anxietatea cronică, alte tipuri de modificări comportamentale. 3) Nevroza isterică Descrisă încă din antichitate de către Hipocrat, ea are o perioadă de maximă atenție și importanță clinică în secolul al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracter mobil, înclinat către fantasme, romantic, influențat de impresiile de moment”. Ele sunt instabile și imprevizibile. De regulă, din punct de vedere psihopatologic, în cadrul manifestărilor clinico-psihiatrice ale nevrozei isterice se disting simptome somatice, simptome psihice intermitente cu caracter de crize paroxistice, tulburări durabile de caracter și comportament. Le vom dezvolta în continuare pe fiecare dintre acestea. Simptomele somatice care apar în cursul nevrozei isterice interesează toate organele și ele sunt expresia unor dereglări neurovegetative de tipul conversiunii somatice, specifice isteriei. Se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de dinamică sexuală. - Tulburări senzitive, reprezentate prin: hipoestezii, anestezii, algii diverse, pseudosurditate, acufene, tulburări de vedere. - Tulburări neurovegetative de tipul spasmelor dureroase, tulburări gastro-intestinale, simptome cardio-vasculare și respiratorii, tulburări ginecologice, trofice etc. Simptomele psihice intermitente sau cu caracter de „crize paroxistice” care apar la bolnavii cu nevroză isterică, constau din pierderea cunoștinței, catalepsie, hipersomii, stări onirice, crize pseudo-convulsive. În altă ordine de idei, notăm mitomania, demonstrativitatea histrionică, evitarea sau accentuarea activității sexuale. În general, în acest grup de tulburări sunt menționate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
până la stupoarea completă, dismnezii sau amnezie, răspunsuri absurde, diferite manifestări isterice). Făcând o sinteză a tulburărilor psihice întâlnite în cursul isteriei, J. Rogues de Fursac distinge două mari categorii de manifestări psihopatologice: tulburările mintale permanente și tulburările mintale episodice sau paroxistice. Le vom analiza în continuare: a) Tulburările mintale permanente constituie ceea ce P. Janet a numit „stigmatele mintale” și ele sunt cele care dau personalității acestei categorii de bolnavi marca lor particulară. Ele constau din următoarele: - slăbirea mobilității atenției, - tulburări de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lor particulară. Ele constau din următoarele: - slăbirea mobilității atenției, - tulburări de memorie, în special de tipul amneziei de reproducere, - tulburări ale vieții sexuale, de regulă frigiditatea sau înclinații către perversiuni, - slăbirea voinței de tipul abuliei. b) Tulburările mintale episodice sau paroxistice fie că însoțesc atacurile isterice, fie că apar în mod independent de acestea și ele constau din următoarele: - tulburările mintale asociate atacurilor de tipul următor: accentuarea tulburărilor de caracter, halucinații, idei fixe, fenomene delirante, agitație motorie, atitudini pasionale; - tulburările mintale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cefalorahidian, confirmând prin aceasta natura afecțiunii. Din punct de vedere clinico-psihiatric, PGP poate lua mai multe aspecte psihopatologice cum ar fi: forma expansiv-excitantă, de factură hipomaniacală-moriatică, prin afectarea lobilor frontali; forma depresivă, forma apatică sau demențială; forma epileptoidă cu crize paroxistice de pierdere a cunoștinței de tip epileptic; forma medico-legală cu tulburări de comportament antisocial, delictual, cu caracter absurd. III) Epilepsia Epilepsia este un vast ansamblu nosologic care grupează accidente neuropsihice cu caracter paroxistic, de origine centrală rezultând dintr-o descărcare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
apatică sau demențială; forma epileptoidă cu crize paroxistice de pierdere a cunoștinței de tip epileptic; forma medico-legală cu tulburări de comportament antisocial, delictual, cu caracter absurd. III) Epilepsia Epilepsia este un vast ansamblu nosologic care grupează accidente neuropsihice cu caracter paroxistic, de origine centrală rezultând dintr-o descărcare hipersincronă a unei populații neuronale (H. Gastaut). Epilepsia este fie o afecțiune organică cerebrală primară (epilepsia genuină sau idiopatică, esențială), fie o manifestare de tip simptomatologic, secundară în cursul evoluției clinice a unor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
esențială), fie o manifestare de tip simptomatologic, secundară în cursul evoluției clinice a unor alte afecțiuni ale sistemului nervos (tumori cerebrale, traumatisme cranio-cerebrale, accidente vasculare, encefalite, paraziteze, abcese cerebrale etc.). Din punct de vedere psihopatologic, epilepsia se caracterizează prin crize paroxistice de pierderea cunoștinței, în cursul cărora pot apare tulburări neurologice sau psihice, urmate de o revenire a stării de conștiință, dar cu amnezie completă legată de accesul paroxistic. Caracteristica psihopatologică a epilepsiei o reprezintă accesele paroxistice. Din punct de vedere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cerebrale etc.). Din punct de vedere psihopatologic, epilepsia se caracterizează prin crize paroxistice de pierderea cunoștinței, în cursul cărora pot apare tulburări neurologice sau psihice, urmate de o revenire a stării de conștiință, dar cu amnezie completă legată de accesul paroxistic. Caracteristica psihopatologică a epilepsiei o reprezintă accesele paroxistice. Din punct de vedere clinico-psihiatric crizele de epilepsie sunt de două tipuri: 1) Criza „grand mal”, sau ictusul comițial, este o criză tonico-clinică generalizată. Ea se compune din următoarele faze clinice: a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se caracterizează prin crize paroxistice de pierderea cunoștinței, în cursul cărora pot apare tulburări neurologice sau psihice, urmate de o revenire a stării de conștiință, dar cu amnezie completă legată de accesul paroxistic. Caracteristica psihopatologică a epilepsiei o reprezintă accesele paroxistice. Din punct de vedere clinico-psihiatric crizele de epilepsie sunt de două tipuri: 1) Criza „grand mal”, sau ictusul comițial, este o criză tonico-clinică generalizată. Ea se compune din următoarele faze clinice: a) Prodromul epileptic cuprinde tulburările care preced cu mult
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
durată, de pierdere a cunoștinței, fară convulsii. Bolnavul, în timpul unei activități oarecare, se schimbă la față brusc, devine palid, imobil, privește câteva secunde în gol, apoi își reia activitatea de unde fusese întreruptă, fără a avea conștiința sau amintirea acestui episod paroxistic. Acestea sunt „absențele epileptice”. Tot aici sunt incluse „secusele sau miocloniile epileptice” și „crizele atonice sau akinetice” de scurtă durată. 3) Paroxismele epileptice de tip neurologic, sunt manifestări fără pierderea cunoștinței și ele sunt de un mare polimorfism clinic, dintre
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
crizele vertiginoase; crizele uncinate determinate de un factor situat în zona uncusului hipocampic a lobului temporal (crize vizuale, auditive, olfactive, gustative); crize afazice sau amnestice; crize vegetative. 4) Paroxismele epileptice cu manifestări psihiatrice sunt reprezentate prin apariția bruscă, cu caracter paroxistic, a unor manifestări pur psihiatrice cum ar fi: crizele halucinatorii; crizele de derealizare sau înstrăinare (deja vu, jamais vu, deja connu, jamais connu) datorate tot unui focar epileptic temporal; destructurarea brutală a stării de conștiință cu caracter pasager; scurte episoade
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a făcut multe victime, epilepsia a jucat și ea un rol interesant în istoria culturii și a religiei. Așa cum vom arăta mai departe, accesele epileptice, produc stări de derealizare, fie în timpul aurelor epileptice, fie în cazul echivalențelor psihice a acceselor paroxistice. Această experiență sufletească nouă, absolut inedită, a fost una din căile prin care s-a „descoperit” existența vieții interioare omului, fie că este vorba de introspecția filozofică (Socrate), fie că este vorba de experiența extazului mistic (Sf. Pavel). Vom prezenta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vieții interioare omului, fie că este vorba de introspecția filozofică (Socrate), fie că este vorba de experiența extazului mistic (Sf. Pavel). Vom prezenta în continuare aspectele psihopatologice ale epilepsiei. Tulburările psihice și comportamentale din epilepsie Epilepsia se însoțește, în afara acceselor paroxistice anterior descrise, de tulburări permanente interparoxistice care marchează profund și specific personalitatea și comportamentul acestei categorii de bolnavi psihici. Majoritatea autorilor recunosc existența unui tip specific de „personalitate epileptică”. Fr. Minkowska, reluând tematica tipologiei psihosomatice a lui E. Kretschmer, descrie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
notează o sărăcie a vocabularului cu tendință la stereotipii. Guiraud a izolat, din punct de vedere psihopatologic, un sindrom constant și specific, PEMA, caracterizat prin următoarele: palilalie și paligrafie, ecolalie, mimetism, amimie. Se mai notează, în plus, crize de hipotonie paroxistică și foarte rar, crize de epilepsie. Starea demențială se accentuează în decurs de câțiva ani, cu evoluție către incontinență, hipertonii musculare și stare de cașexie. Demența Altzheimer. Această afecțiune este o demență caracterizată printr-un proces abiotrofic cerebral mai extins
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
practică. 5) Extaz și iluminare Aceste experiențe sufletești contribuie la configurarea unui model de existență pato-biografică cu aspect particular. El este specific bolnavilor epileptici sau celor cu o structură mintală de tip isteric. Experiența acestor bolnavi este dominată de stările paroxistice de derealizare, pe care le trăiesc ca pe niște experiențe extatice de iluminare. Interpretarea lor, cu un puternic impact emoțional-afectiv asupra bolnavilor, le construiește convingerea că acestea sunt niște „semne divine”. Mulți dintre ei vor dezvolta atitudini, conduite și convingeri
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]