43,651 matches
-
pumnii încleștați ai celor doi. - Pițipoance ?! Du-te mai repede până nu îți trece vremea, oftează vulpoiul bătrân care se retrăsese de la început. - Te conduc până afară ,îi spune de Vitto ,știind că trebuie să mai urmeze și o discuție particulară cu tânărul care-i umflase buzunarul cu câteva mii în plus.Îl urmează tăcut în noaptea luminată feeric, de roșul reflectoarelor. - Uite ăștia sunt ai tăi,trei mii de euro ,îi meriți pe deplin . - Nu e nevoie.... - Ascultă la un
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
culturii și ale esteticii. Nici un scriitor din România n-a luat exemplul extraordinar pe care l-au dat intelectualilor europeni scriitorii cehi care după invadarea Cehoslovaciei de către trupele sovietice, în august '68, au acceptat să facă orice în viața lor particulară pentru a-și păstra puritatea. Unii au plecat direct în închisoare, în frunte cu Havel, alții au ajuns șoferi, spălători de geamuri etc. În schimb, în vremea aceea nu exista nici un scriitor român (cu câteva excepții de rezistență și dizidență
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
toate romanele lui Paul Goma au apărut în România; au fost recuperați și publicați pentru prima oară scriitorii care nu puteau fi nici măcar citați, cum ar fi cazul lui Vintilă Horia sau al lui Petru Dumitriu. Cea mai importantă editură particulară din România, Editura Humanitas, condusă de un filozof, Gabriel Liiceanu, a publicat toată opera de gândire a lui Mircea Eliade, toată opera (afară de teatru) a lui Eugen Ionescu, și publică toate scrierile lui Emil Cioran. Noi românii, spre deosebire de cehi și
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
o teorie a personajului în devenirea lui, nu numai pedestră, prin echivalențe,dar mai cu seamă prin afirmarea sa tipologică, de la Eugenio d ‘Ors citare (tip, arhetip, ectip). 25. Informarea la pas, derulează în timp formulări cu speranțe stilistice individuale, particulare de toată frumusețea rotundului. DE LA AMIEL CITARE Palmaresul editorial al Profesorului Gheorghe Glodeanu (n. 9 dec. 1957 - Carei, Jud. Satu Mare), de la Univ. de Nord din Baia Mare, în postura de profesor, critic și istoric literar, rămâne impresionant și doct. Profilul facultății
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
am folosit-o aici, ar fi incompatibilă cu ideea perisabilității totale. Într-o ștafetă, diferitele etape formează un tot organic. Atunci când Einstein a preluat ștafeta de la Newton, teoria acestuia din urmă nu a fost dărâmată, ci înglobată ca un caz particular al celei dintâi. Deci perenitatea își are șansa atât în artă și literatură cât și în știință? Desigur. Mai este o metaforă care convine ambelor domenii. În fiecare dintre ele, creatorii unei anumite generații stau pe umerii creatorilor din generațiile
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
voluptuoase și luxuriante ale nabiștilor, în mod special ale unui Vuillard, de pildă. Chiar dacă fiecare dintre etapele sale, așa cum încercam să sugerez cu prilejul amplei sale expoziții de la Muzeul Național de Artă, are o logică interioară proprie și o mișcare particulară a expresiei, adevărata anvergură a personalității lui Bernea nu poate fi determinată decît printr-o lectură globală. Pentru că, asemenea marilor creatori, pictorul trăiește prin cumul și nu prin secvențe. Doar puse cap la cap, în ordinea lor formală și nu
Horia Bernea, un arhitect al contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10281_a_11606]
-
Nero cerea cu tărie pedepsirea delatorilor și a ajutoarelor lor conform obiceiurilor strămoșilor. După dispariția unui principe rău, ziua cea mai bună este prima". în această atmosferă tensionată senatorul Iunius Mauricus i-a cerut lui Domițian aprobarea pentru "cercetarea arhivelor particulare ale principilor pentru a putea stabili cine pe cine acuzase". Domițian a răspuns că, pentru o asemenea chestiune delicată, trebuie întrebat Vespasian, iar câteva zile mai târziu a ținut un discurs "despre necesitatea de a stinge resentimentele, urile și amintirea
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
fel de mâncare și fără apă timp de 24 de ore. Rugăciunile cu melodiile lor, sunetul „shofarului", Întregul ritual este impresionant. Pe timpul celor 24 de ore toate activitățile sunt interzise și se respectă cu sfințenie (nu circulă autobuzele, avioanele, mașinile particulare, nu sunt emisiuni la Radio și TV, nu se sună la telefon, cu excepția cazurilor de sănătate, dacă e cazul de ambulanță). De asemeni evreii care sunt bolnavi și necesită tratament fac excepție de la post. În perioada existentei Templului din Ierusalim
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
oamenilor, deosebindu-i pe sfinți de păcătoși? Și oare pot folosi aceeași schemă ca să explic de ce Dumnezeu, fiind unul ca ființă, este totuși trei ca persoană? Cum pot gîndi cele trei persoane în care ființa dumnezeiască se manifestă? Ca specii particulare ale unui gen mai mare căruia îi spun Dumnezeu? Dacă da, care sînt diferențele specifice care separă specia Tatălui de cea a Fiului, sau de cea a Sfîntului Duh? Și, pe deasupra, dacă spun că Fiul e o specie în raport cu genul
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
Funcțiile analitice, care sunt, în esență, exprimate prin niște polinoame de grad infinit (despre polinoame de grad finit învață orice elev la gimnaziu), au un comportament global complet determinat de comportamentul lor pe un interval oricât de mic; pentru cazul particular al polinoamelor obișnuite, acest fapt este un exercițiu elementar. Forța matematicii în studiul infinitului constă în capacitatea sa de a reduce acest studiu la unul privind o entitate cu un număr finit de parametri. Un itinerar obișnuit este cel care
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
lumpenul grotesc al citadinului până la corul țațelor de mahala post-modernă -, derivă din efectele devastatoare ale imediatului. Intimitatea exacerbată iese în stradă să își strige drepturile invadate de un senzaționalism aproape canibalic. Sfidător sau evazionist, sinele doritor să-și păstreze trăsăturile particulare se vede propulsat în mijlocul unui război de gherilă cu toată lumea. În romanele fracturist-citadine, orașul funcționează ca expresie extremă a dezumanizării, loc de întâlnire al tuturor viciilor și ororilor unui univers în derivă: dominație a nefirescului demonic, generalizare a șocantului vădit
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
e și ce vrea. Dimpotrivă, rînduri care pot sta alături de orice proză a dublei priviri, dinspre matur trecut din copt spre copilandru, dinspre ce-am ajuns spre ce credeam că devin, povestesc strategiile lui de-a scăpa dintr-un liceu particular cu reguli stricte, ca să ajungă la stat, în anonimatul de la Sf. Sava, de unde putea s-o "șteargă" spre libertatea lecturii și-a politicii. Ultima, presărată cu șoapte de alcov, îi prilejuiește lui Argetoianu portrete scăpărătoare, trase cu acuratețea unui tînăr
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
de națiune oferea orientare, apartenența și transcendență. Identificarea cu națiunea simplifica relațiile sociale și interstatale complicate și rezolva problema loialității...". Postmodernii nu mai vor să explice naționalismul printr-un model unic, ci construiesc modele limitate și abordări ale unor aspecte particulare. Smith 30 identifica două paradigme ce s-au vrut a fi alternative la modernism: primordialismul și perenialismul. Un reprezentant al primordialismului în varianta să biologistă, sociobiologul Pierre van den Berghe 31, consideră că națiunile trebuie tratate că grupuri de descendentă
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Cristian Teodorescu Ani de zile am auzit că filmele românești nu iau premii la Cannes fiindcă n-avem lobby și România nu interesează. Cineaști autohtoni, altfel respectabili, mi-au explicat în conversații particulare că "noi" n-avem șanse din cauza că premiile Croazetei se stabilesc pe cai oculte. Cercurile de interese din "lumea mare" a filmului stabilesc cine ce premiu ia, înainte de întrunirea juriilor. Totul e politizat, totul e o uriașă înșelătorie căreia filmele
Cum au învins românii oculta la Cannes by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10585_a_11910]
-
OM fără de care lumea, omenirea, nu prea (că olteanul!) există. Lăsând glumă la o parte, trebuie spus că orice act de înțelegere prin transpunere presupune o anume ,,trăire”, o participare (chiar și de natură subiectivă), condiționată ontologic de ,,o stare particulară a ființei, situată într-o dispoziție favorabilă de receptivitate și cunoaștere reciprocă” (A. Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, p. 64). După cât se vede, procesul înțelegerii are ca statut esențial raportul existențial cu obiectul înțelegerii, cu prinderea din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a teoreticienilor de elită, o seninătate involuntară al cărei simptom este nepăsarea cu care, puși în fața unei probleme de viață, trec peste ea în numele ecuației prin care o pot prinde. Ecuația contează, nu problema ca atare. Problema e un caz particular a cărui izbăvire stă în docilitatea cu care se lasă prinsă într-o formulă generală. Pe scurt, conținutul vieții imediate nu interesează întrucît e neproblematic din punct de vedere matematic. Un asemenea gînd nu poate să nu te reconforteze, în ciuda
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
Rodica Zafiu Una dintre dificultățile de stabilire a normei în ortografia românească privește alegerea între s și z, mai ales în poziție intervocalică; problema - foarte controversată în trecut - pare acum redusă la o anume incertitudine asupra unor cazuri particulare, fără îndîrjiri polemice și dezbateri teoretice. Fapt semnificativ, modificările introduse în această privință de noul DOOM (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic, 2005) n-au produs emoții și reacții; au trecut aproape neobservate, discuțiile focalizîndu-se pe cu totul alte chestiuni. Relativa
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
posibilitatea bovarică a individului de a concepe și a se concepe altfel". E surpriza unei deschideri, a unei ieșiri din determinismul psihologic strict. În construcția unei individualități, dialectica interioară a omului temperamental și a bovarismului, inițiativa "omului deliberativ" dau structura particulară. Lovinescu a accentuat mereu relația intimă a ideilor sale cu "solul afectiv". Referitor la personalitatea sa, a subliniat de repetate ori atributele de organicitate și "proiecția fidelă a psihologiei". Am văzut că această proiecție nu e, totuși, fidelă în totalitate
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
mise en abîme, se comprimă și substituie una pe alta într-atât încât, până la urmă, de foarte de sus, Lovinescu ne poate apărea ca fiind autorul unei singure cărți, o carte despre sine al cărei arhetip plutește în toate înfățișările particulare pe care a vrut să i le dea criticul". Tendința de destăinuire a criticului capătă o extindere mai largă, până la a se confunda cu întreaga operă. Aurel Sasu și-a construit un întreg eseu critic, excelent în analize și deducții
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
de altminteri sclipitorului spirit voltairian, pe cea a pozitivismului cu greoaie articulații caracteristic secolului al XIX-lea (o urmare a acestuia fiind psihanaliza), ca și nivelatoarea stihie marxizantă din veacul abia încheiat, ne putem apropia de înțelegerea artei ca mister particular, ca experiență specifică a unei transcendențe. Dincolo de delimitările sale formal-stilistice, orice creație înscrie năzuința sa spre infinit. Fatidicul relativ al limbajului său poartă amprenta elanului spre absolut. "Omul nu este doar o ființă finită, scria Berdiaev, cum vrea să afirme
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
bun diarist trebuie să-i cerem și autenticitate, și carismă. Că un jurnal reușit poate întruni ambele calități o dovedește Sebastian. Că acest lucru e posibil și în zilele noastre o arată, printre alții, Gabriel Liiceanu și, în felul său particular, Livius Ciocîrlie. Dispun, așadar, de o serie de însemnări disparate, făcute în cursul călătoriilor în străinătate ori, îndeosebi, cu prilejul unor întîlniri care, la timpul lor, mi-au părut deosebit de interesante. De pildă, am dat chiar de curînd, răsfoind niște
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
studenților pe parcursul anului și nu doar la examen; un program pe mai mulți ani de încurajare a comasării universităților mici, fără perspective de viitor, și de eliminare a celor neperformante. (În paranteză: noi avem cel mai mare număr de universități particulare din Europa, cam 50 de instituții de acest fel; unele au dovedit că sînt capabile să-și gospodărească mai bine resursele decît statul; în schimb, există suspiciuni în privința calității învățămîntului livrat mai ales de universitățile aflate în orașe mici din
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
fel; unele au dovedit că sînt capabile să-și gospodărească mai bine resursele decît statul; în schimb, există suspiciuni în privința calității învățămîntului livrat mai ales de universitățile aflate în orașe mici din provincie; pe de altă parte, prea puține universități particulare au reușit să concureze universitățile de stat, oferind programe complementare ori alternative. În orice caz, va trebui să se ajungă la o egalitate de tratament între sectorul public și privat al învățămîntului superior.) O problemă esențială, care ar merita ea
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
indirectă), în timp ce E. Lovinescu este un critic subiectiv confesiv prin excelență (ceea ce nu e deloc un pleonasm, întrucât confesiunea emană atât de opțiunea pentru impresionism, cât și din necesitatea de a-și fonda convingerile estetice pe o anumită disponibilitate psihologică, particulară, deci irepetabilă). E. Lovinescu s-a studiat pe sine cu extraordinară minuție, ilustrând ca nimeni altul (între criticii români) virtutea autocunoașterii. S-a supravegheat moral, și-a problematizat alegerile de stil (trecerea de la un conservatorism lingvistic la o neologizare mai
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
OM fără de care lumea, omenirea, nu prea (că olteanul!) există. Lăsând glumă la o parte, trebuie spus că orice act de înțelegere prin transpunere presupune o anume ,,trăire”, o participare (chiar și de natură subiectivă), condiționată ontologic de ,,o stare particulară a ființei, situată într-o dispoziție favorabilă de receptivitate și cunoaștere reciprocă” (A. Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, p. 64). După cât se vede, procesul înțelegerii are ca statut esențial raportul existențial cu obiectul înțelegerii, cu prinderea din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]