1,208 matches
-
urmărite în procesul lor involutiv; tema este unică, surprizele diegezei sunt excluse. Însă, și aici de la monotonia asumată prin comentariul narativ egal, descriptiv, neimplicat, prozatorul îndreaptă atenția spre viața interioară a protagoniștilor, oameni incapabili de a trăi autentic, asemănători, însă particularizați prin mobilul fiecărei ratări. În Expediția două grupuri rivale caută o comoară în Munții Dobrogei, iar finalul deschis al acestui roman picaresc sugerează - după cum observă Dan Culcer - „posibilitatea unei reluări, în alt timp, a peripețiilor personajelor, caracterul lor ciclic, repetabilitatea
SERBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289640_a_290969]
-
București, apoi la Cernăuți, împreună cu Cezar Petrescu, revista „Hiena” (ianuarie 1919-februarie 1924), iar cu Dimitrie Bucevschi și Cezar Petrescu, ziarul „Bucovina” (1919-1920). Întors în capitală, va fi director al cotidianului „Ora” (1921), dar continuă să scrie, cu febrilitate și vehemență, particularizat de acum prin stilul său, articole și comentarii politice, alături de o publicistică literară și culturală variată, la „Gândirea” (unde e redactor din 1923), „Patria” (Cluj), „Îndreptarea”, „Dimineața”, „Țara nouă”, „Adevărul” și „Adevărul literar și artistic”. Cu sprijinul financiar al industriașului
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
în orice situație. Cărți precum Biruit-au gândul (1983) (despre evoluția istorismului românesc), Cunoaștere de sine și integrare (1986) (reflectând procesul inserției românilor în lume, sub unghi istorico-cultural) ori În orizontul istoriei (1994) (referitoare la literatură, muzică, folclor, iconografie) se particularizează prin introducerea în discuție a unor noi argumente în susținerea punctelor de vedere. Mai mult decât atât, omul de știință exigent, convins de utilitatea imediată a obiectivelor, verificărilor și concluziilor, se străduiește să le proclame în for pentru luare-aminte. Asumându
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
echilibrului acidobazic și a balanței hidrice. În aceste acțiuni, potasiu intervine alături de sodiu și clor. Excesul de potasiu de origine alimentară nu este întâlnit în practică. Potasiu este prezent în cantități mari în majoritatea alimentelor, dar legumele și fructele se particularizează prin cantitățile cele mai mari. Calciul se concentrează în oase și în dinți în proporție de 99%, împreună cu magneziu determină reducerea excitabilității neuromusculare, participă la menținerea echilibrului acidobazic, intervine în mecanismul contracției musculare și în reglarea permeabilității membranare, favorizează coagularea
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
de lapte și produse lactate, carne și derivate din carne, pește, ouă, grăsimi animale și vegetale, pâine și derivate de cereale, leguminoase uscate, legume, fructe, produse zaharoase, băuturi alcoolice și nealcoolice. Laptele și produsele lactate (iaurt, lapte bătut, brânzeturi) se particularizează prin bogăția în proteine cu valoare biologică mare. Lipidele sunt reprezentate de trigliceride, colesterol și fosfolipide. Cantitatea mare de colesterol ridică probleme pentru alimentația persoanelor în vârstă la care se preferă sortimentele degresate. O altă problemă este reprezentată de sărăcia
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
deosebit). Carnea și preparatele din carne (salamuri) se caracterizează printr-un conținut crescut de proteine de calitate superioară. Grăsimea țesutului muscular al bovinelor, porcinelor și ovinelor conține cantități mari de acizi grași saturați, în timp ce grăsimea din carnea de găină se particularizează printr-un conținut crescut de acizi grași polinesaturați. Glucidele din carne se transformă în acid lactic în timpul sacrificării animalului, astfel că aceste produse conțin cantități nesemnificative de hidrați de carbon. Carnea este o sursă importantă de săruri minerale (fosfor, fier
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
de lipide în care predomină acizii grași polinesaturați (în special ce din seria ω 3). Peștii marini sunt o sursă importantă de iod și flor, conținând și cantități mari de vitamine liposolubile (în special vitamina A si D). Ouăle se particularizează printr-un conținut ridicat de proteine de calitate superioară, dar și prin cantități crescute de lipide (concentrate în gălbenuș). Lipidele din ou sunt reprezentate de gliceride, steride (colesterol) și fosfolipide (lecitine). Lecitina din ou are o acțiune protectoare față de steatoza
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
de caroteni (provitamina A) sau fitosteroli (provitamina D) sau sub forma vitaminei E si K. Legumele oferă organismului un aport energetic scăzut fiind recomandate în regimurile de slăbire sau în cele de menținere a unei anumite greutăți corporale. Fructele se particularizează printr-un conținut mare de apă și de glucide cu moleculă mică (glucoză sau fructoză), în timp de conținutul de proteine și lipide este nesemnificativ. Ele sunt bogate în celuloză și hemiceluloză, compuși ce contribuie la formarea bolului fecal prevenind
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
indicatori care devin elemente ale acțiunii (Mărginean, 2002), reflectând anumite trăsături ale fenomenelor și proceselor sociale, măsurând atât starea obiectivă a sistemelor sociale - structura (alcătuirea, relațiile) și dinamica (funcționalitatea și performanța) -, cât și starea subiectivă (satisfacția, insatisfacția - Zamfir, 1976). Ceea ce particularizează indicatorii sociali reprezintă caracterul pragmatic al demersului de procurare a informației pentru a ști dacă lucrurile merg bine sau rău din punct de vedere social (Bauer, 1966, apud Mărginean, 2002). Indicatorii sociali sunt rezultatul integrării cerințelor de informare, planificare, dezvoltare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
printr-o sindromologie specifică, caracteristică unei societăți aflate Într-o dinamică și profundă schimbare, de la aspectele economice până la cele moral comportamentale, reprezintă schimbarea mentalităților ca pe un adevărat examen pentru intrarea În normalitate. În opinia noastră, această etapă existențială se particularizează și se definește sub forma unui concept denumit simbolic ADA - anxietate, depresie, agresivitate - componentele acestui concept se află cu viața și cu moartea Într-un raport primordial de semnificații existențiale, ființa umană fiind determinată și dependentă de personalitatea și propriile
EDITORIAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by PETRU BOIŞTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1458]
-
amploarea ca variabilitatea formelor de manifestare impun atenției registrul medical, psihologic și sociologic de Înregistrare și evaluare, receptare și rejectare sau corectare șiatenuare a fenomenului și consecințelor sale. În istoria omenirii există perioade de exacerbare a violenței, dar acestea se particularizează Îndeosebi prin raportarea la un sistem de valori și prin intensitatea perceperii fenomenului. J. Huizinga și M. Bloch atenționează asupra violenței diferitelor epoci, În timp ce J. Given consideră că fiecare societate are caracteristicile sale de comportament violent. În concepția lui A
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
personalităților pasiv agresive. Aceste aspecte ale psihodinamicii individuale și familiale, ca și dinamica socializării influențează limitele de declanșare a mecanismelor primitive de apărare În situații de insecuritate și de amenințare și favorizează manifestări individuale de violență. Factorii dinamicii familiale se particularizează ca importanță În geneza sau absența tendințelor agresive și violenței la vârsta adolescenței. Perturbările dinamicii familiale vizează În acest sens unele aspecte ale relațiilor interpersonale care se referă la fenomenul de „transfer”, la situațiile tensionate și inferioritatea, „incapacitatea” sau „slăbiciunea
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
se rezumă la o serie de observații ce Încercă să se depărteze de această viziune În care politica externă a Vechiului Regat, prin comparație cu direcțiile post 1914, pare a fi mai degrabă o fereastră aberantă. Unul dintre aspectele ce particularizează perioada premergătoare conflagrației mondiale privește grupul și mecanismele decizionale specifice politicii externe. Particularizează epoca nu și spațiul românesc pentru că, altfel, diplomația secretă, dinastică reprezenta Încă, la finele veacului XIX, marca generală a peisajului guvernamental european: „Dacă În chestiunile de politică
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
această viziune În care politica externă a Vechiului Regat, prin comparație cu direcțiile post 1914, pare a fi mai degrabă o fereastră aberantă. Unul dintre aspectele ce particularizează perioada premergătoare conflagrației mondiale privește grupul și mecanismele decizionale specifice politicii externe. Particularizează epoca nu și spațiul românesc pentru că, altfel, diplomația secretă, dinastică reprezenta Încă, la finele veacului XIX, marca generală a peisajului guvernamental european: „Dacă În chestiunile de politică internă - scria un jurnalist italian, În 1906, referindu-se la politica internațională - Parlamentul
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
frecventând un anumit context social, ideologic și situațional. Implicarea ideologică, raporturile sociale influențează capacitatea individului de a judeca și evalua, marchează dezvoltarea sa cognitivă. Gândirea socială este deci impregnată de istoria morală, culturală, economică a grupului social, o ancorează, o particularizează. Homo sapiens este totodată și un „homo socius” (Berger și Luckman, 1999). „Impregnarea” acestuia se realizează prin experiențele sale în cadrul grupului social, prin comunicarea socială (transmisie orală, interacțiuni verbale sau mediatice) și prin limbajul natural, cotidian, expresie a cunoașterii spontane
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
serviciilor de sprijin pentru copiii cu dizabilități integrați în programul instituțiilor școlare. 1. Distincția dintre standardele de calitate și regulile de bună practică în serviciile sociale este următoarea: standardele exprimă teoria acțiunii, în timp ce regulile de bună practică reprezintă acțiunea însăși, particularizată în procedee ce și‑au probat eficiența în unele unități furnizoare de servicii. 1. Serviciile pentru adulți cu dizabilități, în conformitate cu Legea nr. 519/2002 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
elogios scris de Titu Maiorescu, criticul căruia i se datorează și cognomenul Bănățeanul. Debutând în 1888 cu poezii în „Tribuna”, va continua să scrie versuri, care se disting prin finețea și subtilitatea sentimentelor, expuse cu simplitate. Este nota care le particularizează în cadrul curentului eminescian. Motive frecvente - copilăria fericită, resemnarea în fața morții - primesc un timbru ceva mai personal cu deosebire în poemele în proză. Influențat de G. Coșbuc, P.-B., care a semnat și cu pseudonimele Niță de la Lugoj și Oreste, a
POPOVICI-BANAŢEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
autorului de a inventaria exhaustiv subiectul coboară pe alocuri observația critică în descripție factologică, fisurând densitatea stilului, care se va revigora abia în secțiunea de sinteză din final. Cultivată la romantici ca specie literară pentru comunicarea subiectivității, cartea de drumeție particularizează tipul călătorului instabil, multilateral și contradictoriu. Atenția exegetului se îndreaptă spre zonele explorate - muntele, lacul, ruinele, orașul aureolat de istorie și Orientul -, asimilate de romantici voiajului metafizic și psihologic, în timp ce natura și vechile civilizații sunt receptate printr-o obstinată mistică
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
și a scriitorului, de la antume la postume, la variante, articole, scrisori, note, însemnări. Tendința de a integra opera eminesciană în contextul literaturii universale și de a o examina în plan comparativ, detectarea unor afinități sau a unor influențe, analiza variantelor particularizează exegeza lui P. Problema relațiilor literare constituie obiectul altor studii monografice, precum Ion Creangă și basmul est-slav (1967), Teatrul ucrainean la Chișinău în a doua jumătate a sec. XIX - începutul sec. XX (1974, în limba rusă), precum și al culegerilor de
POPOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288963_a_290292]
-
rațiunea tocmai într-o viziune unitară a literaturii și evoluează în sensul unor coordonate ale specificității naționale și europene. Dacă G. Călinescu accentua raporturile personalității artistice cu istoria, P. supune individualitatea literară evoluției istorice și conștiinței naționale în conglomeratul ce particularizează sud-estul european. În comentarea literaturii române interbelice se evidențiază capitolele Ermetism și avangardă și Neliniști tinerești și autohtonism filosofic, întrucât au meritul să ridice analiza critică din sterilul ideologism al epocii și să nuanțeze realitatea artistică a perioadei. Era totuși
POPESCU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288937_a_290266]
-
Tema e reluată în registre ușor diferite în nuvele precum Totul despre fugă, Partida, A doua zi, Amuzament cotidian, Noul deținut, Alegere de grădinar. Câteva proze, mai ample (Ferdinand, Sobrante Vega, Triumful talentului, Convalescența), unele chiar împărțite în capitole, se particularizează prin construcția dezarticulată: alternarea de planuri narative, uneori și de stiluri, registre, tonalități diferite, succesiune ilogică de întâmplări, sub care se ascund diverși topoi literari, tratate ad absurdum. Nuvela Ferdinand e un SF burlesc, Dialectica tăcerii tratează tema identității valorificând
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
vizează un singur scop: explorarea teritoriului de dincolo de conștiință. Dar partea de umbră, subiacentă, a conștiinței se lasă greu descifrată, impunând prin imprevizibil și fantasticitate. Aceasta este, de altfel, și posibila explicație a expresiei „fantasticul interior”, cu care scriitorul își particularizează un întreg ciclu de opere. O alteritate crescândă, perfecționată, excesivă colorează acum tot mai intens manifestarea personajelor, depărtându-le de linearitatea tipologică sămănătoristă. În același timp, preocupat de interioritatea lor, autorul nu mai are suport pentru tirade poematice, textul câștigând
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
de proză scurtă și mai ales de multe romane și piese de teatru, precum și de eseuri și poezii. Situată în linia prozei realist-critice ardelene, integrată conjunctural „realismului socialist”, nuvelistica juvenilă a lui P. posedă însă, de la început, trăsături ce o particularizează. Realismul aspru, rebrenian, încorporează, prin crearea atmosferei, un lirism mai intens și mai subtil decât în scrierile lui Ioan Slavici și Ion Agârbiceanu, sensurile celor mai rezistente narațiuni concentrându-se în simboluri. Preludii ale creației romanești majore a lui P.
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
a decernat, în 1997, Premiul „Steaua Dunării” pentru întreaga activitate culturală. Elogiat la debut de Nichita Stănescu (într-o Planetă pe coperta volumului Roata) pentru „versurile nemachiate” lansate în „ploaia de măști grave sau grotești” din lirica momentului, O. își particularizează prezența prin simplitatea cu care își asumă modul minor al condiției umane. Fără emfaza de a reinventa sau destructura lumea, cu o denominare nudă (rar metaforică) - în fond sceptică față de cuvânt, pe care îl potențează printr-o rostire incantatorie -, vocea
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
fluență. Mai toate personajele sunt dominate de viața afectivă, ca în Serghie Pavlovici, unde forța sentimentului atinge un prag ce o face patologică, iar protagonistul devine un obsedat. În linii generale, comportarea personajelor e previzibilă, le dă viabilitate dialogul, care particularizează mentalitatea prin nuanțe distinctive. În ce privește arta nuvelistică, N. se dovedește capabil să închege o intrigă prin intermediul câtorva eroi, cărora are grijă să le dea o fundamentare socială, insistent reliefată. Scopul evident este de a crea un tip, ceea ce îi reușește
NEGRUZZI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288414_a_289743]