1,597 matches
-
huliganice sunt reprezentanții autorităților locale din Odorheiu Secuiesc care fac tot posibilul să distrugă acest așezământ. Autorul descrie cu lux de amănunte numeroasele șicane la care au fost supuse călugărițele greco-catolice din partea autorităților locale din Odorheiu Secuiesc. Este de neînțeles pasivitatea clasei politice românești dar și atitudinea Bisericii greco-catolice care nu protestează împotriva acestor agresiuni venite din partea maghiarimii, spre deosebire de plângerile făcute împotriva Bisericii Ortodoxe Române cum că Biserica greco-catolică este supusă „epurării cultural-religioase” de către românii ortodocși. În alte capitole ale cărții
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
este activ, face ... ce poate! Oare chiar „ce poate” sau mai precis „ce vrea”? Când „vrea” totul este posibil. Dar „vrea” de preferință, în afara granițelor. Oare de ce? Dacă ar fi cazul unui leneș oarecare, treacă meargă. Dar se angrenează în pasivitatea ce frizează lenevia funcționarul chiar și „electorul electorat de electorat”. Pe drept cuvânt țara întreagă pierde timp prețios datorată nu numai comodității funcționarului care funcționează în cele mai înalte funcții funcționărești ci și a birocrației care „justifică” inactivitatea. Uneori inactivitatea
ŢARA TIMPULUI PIERDUT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348686_a_350015]
-
călduț și la berica, fetițe și altele. Ai tace, doar pentru că nu poți face nimic/ mie oricum mi s-a închis gură, iar pe altcineva din țară nu l-ar crede...sau toată treaba e atat de infecta? Oare prin pasivitate nu încurajăm chiar criminalitatea, căci politichia de jegmaneala o încurajăm noi de mult timp! Dar, de cele mai multe ori dăm înapoi simtindu-ne slabi, de parcă o companie nu este tot o persoană de-ar fi, sau că unele chestii pare atât
EXISTA COMPANIE DE TELEFONIE SERIOASA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344513_a_345842]
-
etc.) erau puțin sau deloc abordate în public. A vorbi depre asemenea teme, acum câțiva ani, era la noi în țară o întreprindere temerară. Pe acest fundal a apărut, așadar, practica folosirii Internetului pentru a ,,descongestiona” atmosfera de îmbâcseală, de pasivitate, de nepăsare față de problemele vremii. Cu siguranță, nu se poate nega acest rol pozitiv al Internetului. Este însă un rol care capătă înțeles doar dacă este așezat la locul său, ca o extensie a vieții duhovnicești a credinciosului ca o
DESPRE ILUZIA REZISTENŢEI ORTODOXE PRIN INTERNET... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361833_a_363162]
-
face, nici nu se observă acest fapt datorită obișnuinței. Nu s-a înțeles că acesta tăcere se întâmplă de a aștepta să treacă un eveniment odios și îndoielnic (de aceea, cred că s-a și ajuns la acea hulire a pasivității, ce doar în aparență este așa, pentru că este o pasivitate ce are un scop și nu o activitate fără finalitate), având întotdeauna această ‘armă’ inbatabila de contracarare și de diminuare a efectelor războaielor și mai ales de ocrotire a ființei
FEMININ LA MASCULIN!(II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366056_a_367385]
-
s-a înțeles că acesta tăcere se întâmplă de a aștepta să treacă un eveniment odios și îndoielnic (de aceea, cred că s-a și ajuns la acea hulire a pasivității, ce doar în aparență este așa, pentru că este o pasivitate ce are un scop și nu o activitate fără finalitate), având întotdeauna această ‘armă’ inbatabila de contracarare și de diminuare a efectelor războaielor și mai ales de ocrotire a ființei umane, contrar eternului masculin ce-ar fi putut extermina rasă
FEMININ LA MASCULIN!(II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366056_a_367385]
-
ce cer? E oare imposibil, Căci zeci de kilometri Sunt între noi acum? Da Doamne să fiu tare Că astfel înspre mine De-acolo, de departe, Să-l pot aduce simplu Așa precum pământul Ne-atrage înspre el. Dece ațița pasivitate? Ațița liniște, dece? De fapt, nu numai lui îi lipsește Acel dram de curaj. Slabă sunt și eu Și-n marea-mi slăbiciune, De tine am nevoie, Lângă mine te vreau, Să nu fim decît unul, Mai tare și mai
FRĂMÂNTĂRI de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366185_a_367514]
-
ar fi putut schimba viitorul și, dacă ar fi judecat atunci cu mintea și nu cu inima, ar fi fost acum în altă postură. În raport cu viitorul sau prezentul, trecutul, prin caracterul său ireversibil, face referință mai întâi la o anumită pasivitate sau neputință. Nu numai că pare imposibil să acționăm asupra lui, dar el ne și apasă. Trecutul determină prezentul și viitorul. Fiind angajați, plasați în momentele unui timp care nu încetează să treacă, noi nu suntem, noi existăm, adică, introducem
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
fără a întâmpina vreun obstacol. După ce ajungeau acolo, izbucneau necazurile, prejudecățile rasiale, etc. “Cel din urmă aspect m-ar interesa în mod deosebit. Se știe că îndelungatul misionarism spaniol a trezit resentimente adesea în forme violente, nu doar de o pasivitate nebenifică lor însăle ci întregii comunități indiene, creștine sau fără credință ... “Ca sa nu amestecăm, voi termina îndată “contextul general” al anilor de început de stabilitate și chiar prosperitate și pace socială. După “stimulul” dat de guvern, “poporul” Navajo a luat
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
o colină ce pornea din curtea casei”. În Autobiografie literară, Kawabata prezintă viața ca “un vânt și un curent al apei pe care plutim”. În consecință, completează Stanca Cionca, “evenimentele se succed molcom în povestirile sale, se aneantizează într-o pasivitate atotcuprinzătoare, refuzând să se constituie în conflicte”. De altminteri, întrucât în toate scrierile lui Kawabata lipsește elementul surpriză pentru cititor, căci povestirile lui se derulează liniar, se poate vorbi de incapacitatea specific japoneză “de a construi o proză pe un
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
multiplu. Toate se unesc eclezial pentru a-și dovedi existența separată, sau în comuniune individualitatea este și mai clară. Atunci când un individ pune umărul pentru folosul comunității lui, el iese în evidență prin toată splendoarea lui, prin însuși efortul lui. Pasivitatea este individualism și atât, însă activitatea/interesul individului este individualism în comuniune. Rezumativ, lucrarea este prezentată interesant în Prefață de către Părintele Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan I. Ică jr. și de însuși autor în partea a V-a, în Evaluarea
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
Acasa > Orizont > Opinii > RADU GOLBAN - SCRISOARE DESCHISĂ EXCELENȚEI SALE, MR. MARTIN SCHULTZ, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN Autor: Radu Golban Publicat în: Ediția nr. 1133 din 06 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Domnule Președinte, Vă scriu pentru a-mi manifesta îngrijorarea față de pasivitatea instituțiilor Uniunii Europene în privința unor grave derapaje de la principiile statului de drept în România. Constat că liderii europeni practică o pasivitate selectivă atunci când decid și intervin să sancționeze comportamentele antidemocratice și, în consecință, antieuropene ale unui stat membru. Așa cum putem
SCRISOARE DESCHISĂ EXCELENŢEI SALE, MR. MARTIN SCHULTZ, PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354736_a_356065]
-
nr. 1133 din 06 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Domnule Președinte, Vă scriu pentru a-mi manifesta îngrijorarea față de pasivitatea instituțiilor Uniunii Europene în privința unor grave derapaje de la principiile statului de drept în România. Constat că liderii europeni practică o pasivitate selectivă atunci când decid și intervin să sancționeze comportamentele antidemocratice și, în consecință, antieuropene ale unui stat membru. Așa cum putem deduce modul în care este condiționat un elev de către profesor din sistemul de pedepse și de recompense care îi dezvoltă sau
SCRISOARE DESCHISĂ EXCELENŢEI SALE, MR. MARTIN SCHULTZ, PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354736_a_356065]
-
nostru, de care unii hoți și incompetenți și-au bătut joc. Avem nevoie de proceduri simple și clare ca romanii să poate atrage banii europeni, și de un control adecvat care să prevină furtul. N - Națiunea trebuie să iasă din pasivitate, nu suntem colonie După cum bine spunea Petre Țutea, statul român actual nu apară bogățiile țării și nu garantează munca națiunii. Eu cred că românii trebuie să ridice capul și să spună clar și răspicat că așa nu mai merge: nici
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
noi și pentru a noastră mântuire este și o chemare puternică adresată nouă. Ei sunt „preoți ai deșteptării noastre” din plutirea mioritică autosuficientă, din beția resemnată și tâmpă în care zacem adesea confundând pacea lui Dumnezeu și trezvia lucrătoare cu pasivitatea inerțială a așteptării ca altcineva să ne facă ordine în viață, în casă și în societate”. (Ortodoxia și artele marțiale. Ed. Episcopiei Giurgiului, 2014, p. 10-11) Spre toamna târzie a anului 1949, doi feciori veștejiți după lungile anchete ale securității
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
suflete reci de gheață...veni-va clipă sosirii mele acasă și mă voi spală și încălzii - dar sufletul nu mi-l pot spală oricîtă apă va curge. Sînt foarte supărat pe viață asta - mi-e sila de viață acelora - de pasivitatea lor, cît va mai dă cu trăznete și grindină-n noi - de ce oare - de ce! Oare nu merit nici chiar un pic de sinceritate - de la soarta-mi egoistă și nătînga - e oare vis e oare zi sau e numai noapte - o
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE IV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370957_a_372286]
-
suflete reci de gheață...veni-va clipa sosirii mele acasă și mă voi spăla și încălzii - dar sufletul nu mi-l pot spăla oricîtă apa va curge. Sînt foarte supărat pe viața asta - mi-e silă de viața acelora - de pasivitatea lor, cît va mai da cu trăznete și grindină-n noi - de ce oare - de ce! Oare nu merit nici chiar un pic de sinceritate - de la soarta-mi egoistă și nătîngă - e oare vis e oare zi sau e numai noapte - o
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
de Iustin... Doresc să-l ajut să-și recapete vederea, ori el nu a ajuns aici pentru asta. Simplu... În plus, știi bine că m-am răsculat de câteva ori din cauza bugetului insuficient și am atacat-o, învinuind-o de pasivitate... Nu m-a uitat, bineînțeles... Om vedea! - Da, da, da! Înțeleg... Cu pași mici și fără gălăgie poți urca Everestul, dacă-ți propui. Lucreaz-o cum știi mai bine, dar nici nu exagera. Știi că are un cuvânt greu oriunde... - Așa
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
-și făcă cruce în cerul gurii, de teama opresorilor atei. Făcând aluzie la fariseii și saducheii contemporani cu Iisus și la modul cum I-a certat Mântuitorul, Dan Puric - adevărat trezitor al conștiințelor neamului, adevărat misionar creștin modern - condamnă indirect: pasivitatea, neimplicarea intelectualilor, dar și pe guvernanții actuali, trimițând în acest sens la Evanghelia Sf Apostol Matei, capitolul 23 (13-15): ”Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că închideți împărăția cerurilor înaintea oamenilor; că voi nu intrați, și nici pe cei ce
DRAGOSTEA CREȘTINĂ, DRAGOSTE JERTFELNICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370598_a_371927]
-
poate fi și instrument al Diavolului. Aveau dreptate, fiindcă există, în special în zilele noastre, o deviere a adevăratului scop al artei, a frumuseții ei. Benedetto Croce considera că arta este o activitate prin acea forță a pasiunii care alungă pasivitatea. În fine, eu cred că dansatorul este cel mai altruist om al artei, fiindcă lucrează cu trupul până la extenuare, pentru a-l bucura și a-l elibera pe spectator, a-l înălța spiritual. Poate de aceea, de câte ori am comentat un
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
Dragostea nu e nici „împlinirea sinelui”, după mărturisesc unii. Cauza, efectul, sfârșitul și măsura nu este ca în stoicism, o viață proprie virtuoasă, ci desăvârșirea și iubirea celorlalți. Perfecțiunea nu este ceva fragmentar, parțial și staționar. Nu există ignoranță, indiferență, pasivitate și neutralitate în morala Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Viața nu poate fi împlinită cu jumătăți de măsură; ea trebuie trăită ori pentru, ori împotriva lui Dumnezeu. Dumnezeu trebuie să fie ascultat într-un mod vrednic de Dumnezeu (Sf.
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
intraductibilului “fini”, “acheve”; la noi, toate roadele muncii noastre se înfățișează sub pecetea neștearsă, fatală a neisprăvitului. A doua trăsătură mai pronunțată și mai caracteristică a istoriei noastre , și care se răsfrânge foarte simțitor în natura sufletului nostru etnic, este pasivitatea, rezistenta defensivă, remnata, pasivă, supusă, înfrântă, lipsa de energie ofensivă, îndeosebi, istoria țărilor romane, din cele din urmă trei veacuri, cu prea rari abateri de la regulă, este o cheltuire de energie foarte mică în acte de rezistență resemnată și de
DESTIN SECRET de DONA TUDOR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358782_a_360111]
-
cel masculin se poate prefigură Față nevăzuta a LUI, adică numai prin armonia perfect activă se poate contura o mică reprezentare a ceea ce putem percepe despre EL. Eternul Feminin - întruparea pozitivismului! În sens negativ despre Eternul Feminin ca principiu de pasivitate, de receptare, de primire, s-a tot spus în toate vremurile, ba chiar "mării gânditori" ai evului mediu se tot întrebau retoric dacă “femeia gândește?”... Desigur că aceia ce au comentat astfel nu aveau 'ajutorul' cunoștințelor necesare și nici nu
FEMININ LA MASCULIN!(I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359382_a_360711]
-
ceva negativ și nu-și mai suscitau capul. De altfel, cam ca în toate epocile....esențialmente au fost patriarhale. De fapt, niciodată nu s-a reușit a se percepe exact, chiar dacă eternul feminin doar în aparență este pasiv, din această "pasivitate" germinând Viață și Binele, din această "receptare" rezultând tot ceea ce-i Frumos, deoarece numai aceaste atitudini caracteristic Feminine sunt răspunzătoare de viitoarele fapte de toată măreția, grandoarea și trăinicia! Eternul Feminin se aseamănă de multe ori unui gânditor în stare
FEMININ LA MASCULIN!(I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359382_a_360711]
-
mai sigur de îmbogățire. - Domnule Academician, cine este vinovat de această situație? - Cred că principalul vinovat de această situație este însuși poporul român! El ilustrează perfect observația că “un popor de oi naște un guvern de lupi”. Spiritul de demisie, pasivitatea, resemnarea românilor au permis clasei politice să-și bată joc, nepedepsită, de țară. Lipsit de spirit civic, poporul român nu a fost capabil, în acești 22 de ani, să tragă la răspundere clasa politică sau să “tempereze” setea ei de
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]