427 matches
-
la vârstă deplinei maturități și impunându-se în peisajul literar ca una dintre vocile cele mai personale după război. "Cezar Ivănescu scrie Theodor Codreanu și-a creat un idiom poetic inconfundabil, aproape imposibil de imitat, fără riscul epigonismului și a pastișei. Asta explică de ce n-a creat școală de imitatori precum, să zicem, Nichita Stănescu și Marin Sorescu. Structura strofică, așezarea în pagină, acele semne de mirare având rostul unei "rame'' supratextuale, concentrarea versurilor (având contrapondere în gustul pentru amplu), repetițiile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
crâșmelor și n-aveau cum să inventeze un Cujbă doar din necesitățile... rimei. Dac-o fi scris-o chiar Caragiale?... Atât de cunoscute erau versurile din trei și patru silabe în târgul Ieșilor, c-au făcut școală și au apărut pastișe. Când Missir, precursor al traseiștilor politici de azi, a făcut saltul la conservatori, pac și răvașul, la fel de anonim: "Missiraș / De la Iași / Sau din Ieși / Cum de eși? Dintre vechii junimiști / Făcuși țâști / La Tachiști!" De reținut comentariul împăciuitorist al lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Doar solidaritatea directorului și a colegilor de la școală ne-au salvat. Repertoriul pentru concursurile artistice din cadrul diverselor etape ale Cântării României era de neeludat. În fine, dorind să concurăm, am îndrăznit să colorez puțin regizoral lemnoasa bucată dramatică, adoptând o pastișă gen "commedia dell'arte". Piesa s-a bucurat de mare succes la faza pe școală și a fost unanim votată să reprezinte școala la etapa superioară. Acolo furii, insulte, cererea imperativă de a-i pedepsi pe vinovați. Sigur, nu era
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
pentru a furniza noi sensuri și înțelesuri experiențelor de consum”. La finalul studiului, autoarea atrage atenția asupra unei posibile capcane a interpretării utilizării nostalgiei (memory with the pain removed) în tehnicile de marketing și în comerț, în general : toate aceste „pastișe” (simulacre) asociate cu tradițiile retro pot părea la prima vedere jubilatorii, semne de respect și reverență Pentru mulți dintre cei care practică un astfel de comerț itinerant în cadrul pelerinajelor, microbuzele vechi, cel mai adesea VW Transporter înmatriculate în Bulgaria, joacă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
unui autobuz pentru mântuirea neamului” al tânărului artist Mihai Balko. Este vorba de reproducerea la scară reală a unui autobuz, construit din plăci de lemn aglomerat (de tip OSB). Autobuzul este sub formă de cruce, cu trei capete motoare, o pastișă dadaistă a unui vehicul impresionant, dar care duce de fapt spre nicăieri, imobil din cauza formei sale. În textul de prezentare al proiectului stă scris : „Prototip X este un proiect de construire a unui autobuz pentru mân tuirea neamului. Este un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un vers dintr-o tragedie scrisă de Corneille, Sertorius, jucată cu câteva luni înainte: "Stăpân sunt și vorbesc: deci m-ascultați"; travestirea cu funcție degradantă: transpunere a unei enunțări "nobile" în registrul burlesc, cum este cazul în Pupitrul de Boileau; pastișa satirică, în care se imită un stil prin exagerarea lui. Genette consideră pastișa drept o specie a parodiei, separând-o de celelalte în baza caracterului său non-satiric. În principiu, o pastișă reușită nu poate fi disociată de enunțarea pastișată; cu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
registrul burlesc, cum este cazul în Pupitrul de Boileau; pastișa satirică, în care se imită un stil prin exagerarea lui. Genette consideră pastișa drept o specie a parodiei, separând-o de celelalte în baza caracterului său non-satiric. În principiu, o pastișă reușită nu poate fi disociată de enunțarea pastișată; cu alte cuvinte, doar elementele paratextuale (o indicație "pastișă", o semnătură distinctă de cea a autorului discursului parodiat) atestă duplicitatea acestui tip de enunțare. Parodia face să intervină două instanțe enunțiative: locutorul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
La începutul povestirii, Voltaire parodiază un gen al literaturii religioase, în ocurență "legenda aurită", viețile sfinților din literatura populară. Caracterul parodic nu este perceptibil decât pentru cititorii cunoscători ai acestui gen. Ne aflăm în prezența a ceea ce Genette numește o "pastișă satirică", care diferă de pastișă prin prezența indicilor de distanțare meniți să discalifice enunțarea și pe enunțătorul ei (în ocurență un naiv sau un cleric cinic care ar abuza de popor). Acest tip de enunțare presupune un echilibru delicat între
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un gen al literaturii religioase, în ocurență "legenda aurită", viețile sfinților din literatura populară. Caracterul parodic nu este perceptibil decât pentru cititorii cunoscători ai acestui gen. Ne aflăm în prezența a ceea ce Genette numește o "pastișă satirică", care diferă de pastișă prin prezența indicilor de distanțare meniți să discalifice enunțarea și pe enunțătorul ei (în ocurență un naiv sau un cleric cinic care ar abuza de popor). Acest tip de enunțare presupune un echilibru delicat între conformitatea cu discursul parodiat și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
narațiune (vs povestire), 83 noi, 59 non~coincidență, 186 non~persoană, 50 noua critică, 42 O-P obiectiv (adjectiv ~), 257 ocurență (enunț~), 56 om vs scriitor, 172 onomastică, 321 "povestire" (vs "discurs"), 103 paragraf, 297 parodie, 196 partitiv (articol ~), 267 pastișă, 196 perfect compus, 106 perfect simplu, 91 perfectiv, 104 persoană, 70 plan embraiat (vs non~embraiat), 113 plan secund vs prim-plan, 144 plural, 268 poetică, 43 polifonie, 167 povestire (vs narațiune), 104 prezent al narațiunii, 129 prezent istoric, 129
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
decisivă a arhitecților Lassus și Viollet-le-Duc, se desfășoară, din 1837, sub egida Comisiei Monumentelor Istorice. Numeroase edificii laice și religioase din Europa și America de Nord, construite în deceniile de la mijlocul veacului, ilustrează elocvent voga „dulcelui stil vechi“. Sunt, mai totdeauna, simple pastișe, inapte a trezi emoții estetice veritabile. Palatul Westminster seamănă, prin succesiunea ritmică a contraforturilor, cu o imensă baterie de radiatoare, iar turnul orologiului - cu o pendulă de salon. Nu e de fapt, fie spus în paranteză, o vină imputabilă exclusiv
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
lirică din poemele ivănesciene transformă, ca un Midas al erotismului, în iubire. Însă nu numai acest citat recondiționat din Hora Unirii face parte din jocul intertextual în care ne implică Sonetul despre Unire. Există, dacă nu citate, atunci cel puțin pastișe sau prelucrări discret presărate în corpul poemului, pe care ochiul atent le descoperă cu delicii. Propoziția pe care i-o șoptește încet iubitei: "Iubito, chiar azi am tors din caierul vremii o zi minunată" - această propoziție este tipică pentru modul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cu încercările repetate de a rezolva o problemă de șah dificilă și genial de derutantă, sau cu efortul concentrat de a descifra o criptogramă complicată"6. Teză care se aplică și poeziei lui Mircea Ivănescu, cu preluările ei intertextuale și pastișele ei aluzive, cu nuanța că secretivitatea (alt concept din A citi, a reciti) nu era, aici, pur literară, ci implica și necesitatea politică a depășirii cenzurii, făcând, deci, parte dintr-un joc de șah a cărui pierdere ar fi putut
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
s-ar potrivi în mare parte și pentru a caracteriza poezia lui Geo Dumitrescu și Ion Caraion: "un spectacol al feeriei anodine, prozaice și convulsive, cu automatisme burlești și crispări comice, redactat în limbaj carnavalesc, iritat, melancolic, parodic, folosind procedeele pastișei, ale parafrazei, ale clișeului"242. În încercarea acesta de a identifica ecourile generației Albatros în poezia contemporană nu ne vom opri asupra ultimelor orientări în poezia contemporană (așa cum nu insistăm nici asupra poeziei promoțiilor '60 sau'70) pentru că ele nu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cu scuturări rare". Modernismul, observa Mircea Cărtărescu, cultivase și el ironia, dar, în postmodernism, ea se generalizează, devenind chiar un "principiu constructiv" al textului poetic. "Iluzoriul postmodern, tocmai în calitatea lui de irealitate, este ironic, implicând strategii ludice mergând de la pastișă la glosolalie, de la autocitare la intertextualitate. Postmodernul nu creează, ci mimează, ia în derâdere, fandează. Nu există pentru el valoare stabilă și inatacabilă"254. Poezia sentimentală devine cel mai adesea o țintă a textelor parodice atât la postmoderni: "dar, vai
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fotografice, a cărei istorie decurgea paralel cu istoria modernistă a picturii și sculpturii, punând accent pe rolul semnului indexial ori pe funcția arhivei. În scrierile sale, Krauss investighează concepte precum cele de "informalitate" (formlessness), "inconștient optic" (the optical unconscious) ori "pastișă" (pastiche), care ar organiza practica modernistă în relație cu diferite alte sisteme explicative folosite în avangardă. Actualmente Krauss predă cursuri de Teorie și artă modernă și este director al programului de master Arta și teoria secolului al XX-lea la
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
estimează criticul, pare să împingă "calitățile scriitoricești ale celui care a scris textul (discursului adăugirea mea) la limită"275, dovadă expresia spectaculoasă "majoritate tăcută", a cărei ocurență este contextualizată de ultima treime a adresei președintelui, în timp ce "tot restul constituie o pastișă moderată cu îndemânare a unor expresii familiare"276. În evaluarea sa generală a discursului președintelui Richard Nixon din 3 noiembrie 1969, criticul retoric Forbes Hill enumeră, încă o dată, virtuțile actului oratoric aflat în atenția sa și a noastră, desigur, în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
prin artere de hârtie, în compoziții avangardiste mai pline de vigoare decât orice piesă a curentelor ce se succed în showbiz ca valurile. Muzica lui Zappa nu poate fi încadrată într-un gen anume. Ilustrare desăvârșită a postmodernismului, a burlescului, pastișă, polifonie sau monodie - ce se poate spune despre ceea ce aproape că n-ai ce zice? Un singur lucru clar: muzica lui nu te plictisește! Un concert Zappa nu repetă alt concert Zappa. Iar un concert Zappa e un fenomen uluitor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
un autor celebru... Ca să alcătuiesc textul de față, am reascultat în întregime discografia Judas Priest, de la cap la ultima apariție (Nostradamus, piesa titlu a noului album). Evoluția este vizibilă. Mai precis, explicită. Primul album se numește Rocka Rolla. Trimiterea e pastișă sau parodie, luați-o cum vă place. Restul titlurilor sunt la fel de expresive. Multi-semantica lor nu necesită comentarii. Poate doar să remarcăm bogăția simplității. E apanajul limbii engleze, e meritul textierilor, e găselnița departamentului de resort, n-are importanță. Două cuvinte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
a numelui cu care semnez se rostogolește neîncetat pe un drum fără capăt. Sau, cel mult, un capăt căruia nimeni nu i-a pipăit forma, culoarea, consistența. Pasajul de mai sus ar putea fi un fragment de proză fantastică, o pastișă după un autor cunoscut, descriind o realitate poetică. Sau poate fi încercarea de configurare a identității duble care mă sfâșie în clipele - lungi și pline de tensiunea incomunicabilității dintre inima și sufletul meu - de maximă apăsare a ceea ce un filosof
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
aceste realități alternative erau asemănătoare mai degrabă unui paradis artificial. Modernitatea hippie a fost o autoiluzionare idealistă și a reprezentat anticiparea unei transformări radicale în paradigma estetică: postmodernitatea. În forma ei cea mai radicală, muzica psihedelică era și ea o pastișă. Muzica sitar, zgomotele, efectele speciale, studioul de înregistrări folosit ca un instrument și nenumărate citate din diferite surse istorice și etnice au fost combinate unele cu celelalte, pentru a-i deruta pe ascultători și a-i fermeca. Însă un sentiment
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
din naștere (e vorba de nașterea târzie, din 2001, altfel poemele de tinerețe cuprinse în subsoluri de pagină tot acolo trădează existența, demult, a unei vârste a inocenței și, consecutiv, a fericirii autorului), Gabriel H. Decuble face aici pasul de la pastișa subțire la parodie și de la poezia afectat-clasică la negarea poeziei. Aflat în vână apocaliptică, autorul cercetează, înnegurat, lipsurile limbajului poetic, poncifele încă nedărâmate ale gândirii publice. Și apoi exultă, histrionic, pentru cât de mult îi rămâne încă de făcut. Gabriel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
cea a lui Ion Niță Nicodin, e de fapt un grup familial care În mod normal este caracterizat printr-o viziune proprie, caracteristică familiei respective. În cazurile În care un naiv recunoscut fondează o școală, se creează condiții pentru extinderea pastișei, elevii săi devenind imitatori de regulă mai slabi ai Îndrumătorului lor. În România arta naivă dobîndește un statut omologat Începînd de prin 1970. Atît În capitală, prin inițiativele și activitatea susținută a lui Vasile Savonea, care conducea sectorul de artă
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
în proză; nici față de femeia română, pe care a înfățișat-o nobil în romane; și nici chiar față de sfinții din Mitropolie, fiindcă are versuri suave închinate Dumnezeului lor, lui Iisus. Oda Către Cleobul e, cum ar zice Charly Clerc, o pastișă, dar o pastișă după pastișele pariziene ale antichității. în ea sunt îngrămădite toate artificiile goale ale acestui factice gen literar, imens prin întinderea lui în cultura franceză; și totodată sunt îngrămădite aici toate cauzele pe care le numără Clerc și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
față de femeia română, pe care a înfățișat-o nobil în romane; și nici chiar față de sfinții din Mitropolie, fiindcă are versuri suave închinate Dumnezeului lor, lui Iisus. Oda Către Cleobul e, cum ar zice Charly Clerc, o pastișă, dar o pastișă după pastișele pariziene ale antichității. în ea sunt îngrămădite toate artificiile goale ale acestui factice gen literar, imens prin întinderea lui în cultura franceză; și totodată sunt îngrămădite aici toate cauzele pe care le numără Clerc și care stau la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]