611 matches
-
chiar de așezarea canonică a pravoslaviei". 10 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 504, 12 iulie 1926, p. 1; în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Cezarismul bisericesc, p. 382. 11 Nae Ionescu, Zece mii de lei și o pastorală, în "Cuvântul", an VI, nr. 1800, 27 aprilie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 386. 12 Pastorala Prea Fericitului Miron Cristea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române cu privire la cazul urgiei de la Costești, reprodus în Nae Ionescu, Zece mii
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Cezarismul bisericesc, p. 382. 11 Nae Ionescu, Zece mii de lei și o pastorală, în "Cuvântul", an VI, nr. 1800, 27 aprilie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 386. 12 Pastorala Prea Fericitului Miron Cristea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române cu privire la cazul urgiei de la Costești, reprodus în Nae Ionescu, Zece mii de lei și o pastorală, în "Cuvântul", an VI, nr. 1800, 27 aprilie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nr. 1800, 27 aprilie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 386. 12 Pastorala Prea Fericitului Miron Cristea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române cu privire la cazul urgiei de la Costești, reprodus în Nae Ionescu, Zece mii de lei și o pastorală, în "Cuvântul", an VI, nr. 1800, 27 aprilie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Cezarismul bisericesc, pp. 386-387: "Din acest trist caz - e vorba de cazul de la Costești (n.n. C.M.) -, se îndatorează cucernicii preoți a convinge
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
morți se poate face și printr-un ajutor dat săracilor, văduvelor, orfanilor, pentru repararea bisericilor, pentru procurarea unui obiect necesar, a unui rând de odăjdii, cumpărare de cărți cu cuprins educativ etc.". 13 Nae Ionescu, Zece mii de lei și o pastorală, p. 387. 14 Nae Ionescu, Tot despre " Zece mii de lei și o pastorală". Răspuns ziarului "Univers", în "Cuvântul", an VI, nr. 1802, 29 aprilie 1930, p. 4, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, pp. 387-388. 15 Nae Ionescu, Duminica
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
repararea bisericilor, pentru procurarea unui obiect necesar, a unui rând de odăjdii, cumpărare de cărți cu cuprins educativ etc.". 13 Nae Ionescu, Zece mii de lei și o pastorală, p. 387. 14 Nae Ionescu, Tot despre " Zece mii de lei și o pastorală". Răspuns ziarului "Univers", în "Cuvântul", an VI, nr. 1802, 29 aprilie 1930, p. 4, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, pp. 387-388. 15 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an VI, nr. 1775, 31 martie 1931, p. 1, în Nae
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Revoluție sau de Marea Rebeliune. 24 Totuși, accentul salutar ce se pune asupra rolului convenției și tradiției în scrieri ca acelea ale lui Stoll nu poate rezolva complet problema raporturilor dintre literatură și societate. Chiar și alegoria cea mai obscură, pastorala cea mai ireală, farsa cea mai exagerată pot, dacă sunt îndeaproape cercetate, să ne destăinuiască ceva despre societatea unei anumite perioade. Literatura nu apare decât într-un anumit context social, ca parte & unei culturi, într-un mediu social determinat. Vestita
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
și strălucita dezordine a unei catedrale gotice. *17 Privind, prin analogie, toate artele unei culturi, Spengler vorbite în lucrarea sa Der Untergang des Abendlandes (Decăderea Occidentului), despre "muzica de cameră vizibilă în mobila curbată, în ca merele cu oglinzi, în pastoralele și în statuetele de porțelan ale secolului al XVIII-lea", menționează "stilul Tizian al madrigalului" și se referă la un ..allegro feroce al lui Frans Hals și la un andante con moto al lui Van Dyck". *18 179 În Germania
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Declanșarea celui de-al doilea război mondial a alimentat la nivelul Bisericii ortodoxe române un curent pesimist de opinie și atitudine. Acest fapt se observă în pastorala elaborată de noul mitropolit al Moldovei, Irineu Mihălcescu, cu ocazia Crăciunului (1939): „Războiul, care este dușmanul păcii, și-a dezlănțuit furia. Țara noastră nu are de împărțit cu nimeni nimic. Dar, când credința și dragostea nu mai încălzesc inima tuturor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
că progresul tehnic al omenirii nu a fost însoțit de o primenire spirituală. Deși consideră deficitul de creștinism o cauză majoră a celui de-al doilea război mondial, Nicolae Bălan identifică o latură terapeutică în conflictul abia început; astfel, în pastorala elaborată cu prilejul Crăciunului 1939, mitropolitul Ardealului apreciază că războiul trebuie utilizat ca „un mijloc de ispășire” și ca „un mijloc de îndreptare și curățire”. Deficitul de creștinism constituie și ideea principală a pastoralei alcătuite, cu același prilej, de episcopul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
în conflictul abia început; astfel, în pastorala elaborată cu prilejul Crăciunului 1939, mitropolitul Ardealului apreciază că războiul trebuie utilizat ca „un mijloc de ispășire” și ca „un mijloc de îndreptare și curățire”. Deficitul de creștinism constituie și ideea principală a pastoralei alcătuite, cu același prilej, de episcopul Ghenadie al Buzăului. Episcopul Andrei al Aradului descoperă sursa conflictului în acumularea unor puteri nebănuite de către ființa umană, puteri utilizate mai mult în scopuri distructive: „Cu adevărat omul a ajuns să pună stăpânire pe
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
aceea, proclamația generalului Ion Antonescu a determinat adeziunea totală din partea Bisericii ortodoxe române. Cele două priorități - redobândirea teritoriilor pierdute în vara anului 1940, restaurarea creștinismului și a civilizației în întregul spațiu de la est de Prut - sunt reluate și legitimate în pastorala patriarhului Nicodim Munteanu, elaborată la puțin timp după proclamația către țară a generalului Ion Antonescu: „Țara noastră e în război cu neamul celor fără de Dumnezeu. Cu drept cuvânt Conducătorul Țării a numit acest războirăzboiul sfânt; căci în el se urmărește
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
Rusie în cuibul tuturor fărădelegilor, în cuibul tuturor acelora care au declarat război lui Dumnezeu, a tuturor acelora care urmăreau să împrăștie în toată lumea groaznica lor otravă sufletească”. Dacă în proclamația generalului Antonescu ambele priorități erau considerate la fel de importante, în pastorala patriarhală se observă deplasarea interesului pe a doua prioritate. Astfel, românii fac parte din „oștirea sfântă a lui Dumnezeu” și au datoria de a purta „lupta cea sfântă, cu scopul final de asigura „biruința Crucii” . Expresiile de mai sus, precum și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
din „oștirea sfântă a lui Dumnezeu” și au datoria de a purta „lupta cea sfântă, cu scopul final de asigura „biruința Crucii” . Expresiile de mai sus, precum și altele („luptătorii crucii”, „întărire sfântă”) denotă reactualizarea fidelă a limbajului specific cruciadelor medievale. Pastorala dedicată „războiului sfânt” este interesantă și din alt punct de vedere: până la 22 iunie 1941 patriarhul Nicodim a operat o distincție clară între „războiul de cucerire” sau ofensiv (condamnat de Biserică) și „războiul de apărare” (necesar și aprobat de Biserică
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
ierarhilor și teologilor, pe de altă parte. Această flexibilitate practicată în mod excesiv nu poate demonstra decât lipsa unor repere ferme, nesiguranță, chiar teamă în atitudinea față de domeniul mundan. Lozinca „războiului sfânt” este preluată de mediile ortodoxe, fiind popularizată prin pastorale, cuvântări, conferințe, articole publicate în revistele teologice. La o săptămână după declanșarea războiului antisovietic, mitropolia Moldovei trimite o serie de indicații către protoierii prin care se solicită preoților „să propovăduiască pretutindeni și necontenit războiul sfânt și să se roage dimpreună
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
teologice. La o săptămână după declanșarea războiului antisovietic, mitropolia Moldovei trimite o serie de indicații către protoierii prin care se solicită preoților „să propovăduiască pretutindeni și necontenit războiul sfânt și să se roage dimpreună cu credincioșii pentru izbândă”. Într-o pastorală de la sfârșitul anului 1941, episcopul Emilian al Argeșului menționează „lupta pentru Sf. Cruce și desrobirea fraților noștri de sub stăpânirea păgânilor”. Cu același prilej, mitropolitul Tit Simedrea al Bucovinei elaborează o veritabilă pastorală de justificare a „războiului de la răsărit”. După ce argumentează
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
roage dimpreună cu credincioșii pentru izbândă”. Într-o pastorală de la sfârșitul anului 1941, episcopul Emilian al Argeșului menționează „lupta pentru Sf. Cruce și desrobirea fraților noștri de sub stăpânirea păgânilor”. Cu același prilej, mitropolitul Tit Simedrea al Bucovinei elaborează o veritabilă pastorală de justificare a „războiului de la răsărit”. După ce argumentează caracterul „drept” al războiului purtat de România, mitropolitul Tit insistă asupra caracterului de „război sfânt”: „Dar războiul nostru este mai mult decât un război drept și îngăduit: este un război sfânt întocmai
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
de Ștefan cel Mare împotriva Turcilor; (...)este războiul de dezrobire a Bisericii creștine din țările robite de bolșevici și mai este încă războiul purtat pentru curmarea celei mai crâncene prigoane dezlănțuite vreodată împotriva creștinilor”. Trimiteri la „războiul sfânt” apar în pastoralele elaborate în anul 1942 de către episcopii Policarp al Cetății Albe-Ismail, Ghenadie al Buzăului, Veniamin al Caransebeșului și Efrem al Chișinăului. De acum înainte, logica dihotomică devine principalul instrument cu care operează mediile ortodoxe pentru a decripta noile realități interne și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
episcopia Aradului, raport ce înfățișează activitatea secției respective pe anul 1941: „Știm că de data aceasta la Răsărit se dă lupta între armatele Crucii și cele ale negării acestui semn sfânt și biruitor. Sunt în luptă Hristos cu Antihrist...” În pastorala elaborată cu prilejul Crăciunului, episcopul Partenie Ciopron al armatei se axează, în principal, pe teoretizarea celor două lumi antagonice, după cum rezultă din fragmentul următor: „Două lumi stau față în față. Una, din care avem cinstea să facă parte și țara
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
lume” întruchipează răul desăvârșit, comunicarea și compromisul dintre cele două „lumi” fiind excluse. Așadar, insistența deosebită pe restaurarea creștinismului și civilizației în teritoriul controlat de Uniunea Sovietică explică adeziunea Bisericii ortodoxe române la continuarea războiului dincolo de Nistru. Într-o altă pastorală, din 1942, Nicodim Munteanu face o afirmație interesantă: „De aceea noi - poporul întreg - trebuie să ne unim ca unul și să ducem până la sfârșit sfânta luptă de nimicire totală a dihăniei de la răsărit(...) Dumnezeu a îndrumat pe Conducătorul Țării noastre
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
german și, cu armatele împreunate, să pornească sfânta cruciadă împotriva bolșevismului distrugător”. Identificarea Bisericii ortodoxe române doar cu prioritatea redobândirii Basarabiei și nordului Bucovinei nu ar fi generat pronunțarea favorabilă a patriarhului pentru continuarea războiului dincolo de Nistru. De aceea, în pastorala din 1942, patriarhul Nicodim atenționează credincioșii ortodocși asupra următorului „îndemn vrăjmaș” utilizat de adversari pentru a induce atitudinea defetistă în rândul populației: „Dintre acestea, cel pe care îl folosesc acum mai mult, este vorba că de ce adică noi Românii să
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
iunie 1941, între „războiul de cotropire” și „războiul de apărare”: dacă primul tip de război este „urâciune înaintea lui Dumnezeu”, al doilea tip este „nu numai îngăduit, ci chiar poruncit de Dumnezeu”. Această distincție era realizată, în termeni identici, în pastorala patriarhală elaborată la scurtă vreme după declanșarea celui de-al doilea război mondial. Justificarea „războiului de apărare” se explică prin faptul că frontul militar se apropia vertiginos de România, armata română adoptând poziții defensive. Preocupat de organizarea postbelică a lumii
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
Continuând încercările modeste ale înaintașilor săi (F. Ruschitzki, I.A. Wachmann, H. Ehrlich, Anton Pann, Carol Miculli și Al. Berdescu), V. are în vedere partea melodică. Astfel, el alcătuiește o lucrare amplă, Muzica populară, cuprinzând balade, colinde, doine, idile și pastorale, hore, romanțe, jocuri de brâu. Susținut de Alecsandri, care elogiază strădania culegătorului de a aduna „o comoară națională”, o prezintă Academiei Române sub titlul general Poezia populară pusă în muzică, colecția fiind premiată în 1886, după o amânare de trei ani
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
lume să fie consistentă cu experiența cotidiană, iar experiența cotidiană este acum diferită de cea care a modelat tradiția iudeo-creștină. Textele religioase tradiționale, care fac parte din patrimoniul iudeo-creștin operează cu o viziune asupra lumii născută in sânul unei societăți pastorale existente acum 2000 de ani. La ora actuală, cei care trăiesc în societățile moderne, puternic industrializate intră în contact cotidian cu realitate total diferită față de cea propusă de religie și este posibil să apară o ruptură între imaginile și simbolurile
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Șăineanu, Basmele românilor, București, 1895, volum masiv, sistematizînd pe tipuri toate variantele cunoscute în România, în aria balcanică și în alte arii etnografice; Ov. Densusianu Viața păstorească în poezia noastră populară 1922-1923 apărut și în traducere sub titlul La vita pastorale nella poesia romena cu o prefață de Giulio Bertoni, Roma, 1936. O lucrare de interes general a aceluiași autor; Folclorul. Cum trebuie înțeles, București, 1937, a apărut în același an la București, și în traducere franceză. Tache Papahagi Folclorul romanic
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
lui Roth, acesată descriere conține toate elementele necesare plasării personajului în orizontul catastrofei, al unui destin orb și nedrept ce-i va mutila bunele intenții și îi va întoarce toate calitățile pe dos, transformându-le în handicapuri. Comparația cu eroul Pastoralei americane, considerată de mulți dintre criticii și cititorii lui Roth romanul său deplin, derivă firesc din simetria pe care cei doi, Bucky Cantor și Seymour "Suedezul" Levov, o dezvoltă pe mai multe nivele, în cele două texte. Alăturarea, însă, clarifică
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]