403 matches
-
480.000 lei. Structura importului era următoarea: stofe, piei, blănării, lemnării, căruțe din Austria, ceară, piei, blănuri, fier din Rusia, lânuri, alimente, vin din Turcia. Moldova exporta spre Austria păr de porc, miere, vite, spre Turcia - grâne, fructe, vin, brânză, pastramă, spre Rusia - lemne, sare, fructe. în ciuda piedicilor puse în calea comerțului, pe parcursul anului 1833, corăbiile ioniene sub pavilion britanic achiziționaseră de la Galați grâne în valoare de 20000 de lire sterline, ceea ce reprezenta un record. în contextul intrării în vigoare a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
masă se servește pâine prăjită, mămăligă, orez brun, cereale integrale, budinci, papanași și se bea apă cu suc de lămâie.. Sunt interzise carnea grasă (de porc, oaie, rață, gâscă, pielea de pasăre, vânat, raci, pește oceanic), grăsimile animale (untură, slănină), pastramă, mezeluri, afumături, prăjeli, conserve, creier, rinichi, icre, sardele, drob de miel, supe de oase, lapte dulce, brânzeturi grase și sărate de oaie, unt, smântână, frișcă, margarină grasă, ouă În exces, zahăr și dulciuri concentrate, vinete, fasole uscată, ciuperci, condimente iuți
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
frunze bine spălate de țelină este deosebit de util În diferite faze ale ascitei. O linguriță de ulei de măsline sau de bostan luată seara ajută mult defecația. Ca alimente interzise din hrana zilnică sunt: grăsime animală, slănină, tocături, mezeluri, afumături, pastramă, măruntaie, viscere, creier, carne (de porc, oaie, rață, gâscă, vânat și pește gras). Sunt excluse și sosurile cu rântași, prăjeli, conserve din carne, sardele, pâine sărată, unt sărat, murături, varză murată, castraveți, măsline, muștar, condimente iuți, alcooluri tari, cacao, ciocolată
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
regia), fructe de anason (Pimpinella anisum) și herba de cimbrișor (Thymus serpyllum). Regimul alimentar Sunt indicate mese cât mai dese, În cantități diminuate, bazate pe legume proaspete și rasol din carne de pui și pește. Se exclud grăsimile animale, mezeluri, pastramă, brânză mucegăită, brânză Roquefort, ridichi, usturoi, ceapă, ridichi, varză acră, maioneză, condimente cu miros persistent, dulciuri lipicioase, vin, bere, oțet, cafea și alimente care rămân Între dinți. În fiecare dimineață este obligatorie luarea micului dejun. Înainte de mese se vor consuma
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
golea sticlele încă cu rămășițe de vin. Faptul era dovedit. Atunci o idee diabolică trecu prin capul unuia; o farsă grotească fu pusă la cale pe socoteala întemperatei bătrâne. Seara și noaptea fusese petrecere mare, se mâncase cremvurști, piftii și pastramă, se fumase și se băuse mult. Pe la 6 ceasuri dimineața, a doua zi, cocoana gazdă intră, ca de obicei, cât se poate mai tiptil, călcând în vârful degetelor. Un miros greu de usturoi, de ceapă, de tutun, de vin și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
activitatea târgoveților. Se vindeau miere, ceară, cai și, mai ales, vestiții boi de Fălciu - cunoscuți până în nordul Europei, la Marea Baltică și în sud până la Veneția -, brânză și unt, seu și lână, carne afumată și pește. Era din belșug la Huși pastramă de berbecuți, de vacă și chiar de capră și gâscă. Mulți negustori însoțeau convoaiele curții domnești și pe ale armatei. În secolul al XV-lea, apar în documente mai mulți negustori din Huși: un Dragușan, un Simon, care duceau vite
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vremelnic, în anii 1848-1864. Probabil că zalhanaua a luat ființă ca o întreprindere mică, cu doar câțiva lucrători, care ulterior, după 1850, s-a dezvoltat. Materia primă prelucrată în zalhana erau bovinele și ovinele, din care se preparau piei, seu, pastramă, cerviș și alte produse pentru piață, căutate în Turcia, în valoare de 550.000 lei. Zalhanaua de la Focșani producea mai puțin, valoarea ei fiind de 376.000 lei. Este cunoscut faptul că în 1849 se exporta seu, carne și piei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de porci, ceea ce reprezintă circa 12%, respectiv 19% și 6,5% din numărul total al animalelor sacrificate în acel an. În ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea, orașul va deveni un important centru de carne sărată și de păstrămuri. În domeniul industriei și al meșteșugurilor, în județul Fălciu se produceau mașini pentru treierat și pentru bătut porumb, țesături de lână, de cânepă, de bumbac, de in și de borangic sau mătase. Alte bunuri realizate în ateliere meșteșugărești și manufacturi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întinzi mâna pentru a prinde din prima încercare 2-3 codalbi . Familia era într-atât de bine organizată încât nu le lipsea nimic sau aproape nimic. Totul era pregătit în casă, iar produsele erau depozitate în cramă și în beci, nelipsind pastrama de oaie, cârnații, jambonul, cașcavalul de casă, brânza pusă la saramură. Cu peștele era mai dificil pentru că se altera repede și atunci bunica găsise o modalitate extrem de eficientă în a-l conserva sănătos și a-l consuma, cum spun nutriționiștii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
face azi un singur baci hotărât să ducă pe lumea cealaltă taina lui, sau cel tare, „Balcan“, „grecesc“, de Dobrogea, la brânza de burduf, bună cu mămăliguță, unt și ouă „româ nești“ deasupra, și urda grasă „de coșuleț“ și până la pastrămurile de capră, dar mai des de oaie, și ghiudemurile pentru ațâțat pofta de băutură a mușteriului (numai pielea fiind dată, s-avem iertare!, Înapoi ciobanului, pentru cojoacele și saricele lui); cum și mezelăriile vestite ale lui Pațac, cu tot ce
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
oală decât din păhar“, zicea bunul Dabija-Vodă, „carele bea vin mai mult din oală roșie decât din pahar de cristal“, scrie Ion Neculce. Fără să mai pomenesc decât așa, În treacăt, de altă Întâlnire a vinului năsprit și profir cu pastrama de ied adusă de mine de la Bran, unde s-a zvântat pe iarba de munte cu rouă, sau cu telemeaua grasă de toamnă mâncată cu ceapă roșie și dulce adusă de la Făgăraș. și fiindcă veni vorba de băutură, să nu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aprins politică. O insulă etnică, cu alte cuvinte. Un al doilea "comerț" balcanic aparține unui kosovar căsătorit cu o frumoasă sud-americancă. Locuiesc împreună în încăperea din spatele magazinului. De la ei cumpăr pepeni (importați din Grecia), cârnați afumați și un fel de pastramă ce-mi aduce aminte de pastrama din România. Țin foarte mult la proprietarul magazinului. Primăria din Geneva a interzis prin ordonanță vânzarea alcoolului după ora 21.00, din cauza bandelor de adolescenți care găseau că este foarte cool să se îmbete
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
alte cuvinte. Un al doilea "comerț" balcanic aparține unui kosovar căsătorit cu o frumoasă sud-americancă. Locuiesc împreună în încăperea din spatele magazinului. De la ei cumpăr pepeni (importați din Grecia), cârnați afumați și un fel de pastramă ce-mi aduce aminte de pastrama din România. Țin foarte mult la proprietarul magazinului. Primăria din Geneva a interzis prin ordonanță vânzarea alcoolului după ora 21.00, din cauza bandelor de adolescenți care găseau că este foarte cool să se îmbete ca animalele, direct în stradă, cu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
un poem al lui Octavian Goga, intitulat Cade o lacrimă (1913), hrăpărețul hangiu jidov - „jupânul Barbă- Putredă” - Își numără noaptea banii. Așa-zisa zgârcenie Înnăscută a evreului transpare și Într-o nuvelă În care I.L. Caragiale Își exersează umorul negru, Pastramă trufanda, o povestire despre calicul Aron, „un ovrei negustor”. Vorba fiului dramaturgului : „În București bani nu mai au decât jidanii”, cum Îi scria În 1908 Mateiu Caragiale unui prieten de la Paris <endnote id="(895, p. 587)"/>. Monedele de aur (galbenii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În consecința Ordinului ce am primit dela Domnul Ministru de Resbel (...) vă invit ca În unire cu Domnul Primar local căruia tot acum i sau scrisu sub No. (...) să dați știință Prefecturei multu până În 24 de ore ce cantitate de pastramă și cârnați uscați sar putea requisiționa din acest orașu”. Comisarul Holban de la Despărțirea a II-a scăpase relativ ușor de corvoada cârnaților uscați și a pastramei, pasând-o unui anume domn Buznea, „...ajutorul Primăriei (viceprimarul de acum, n.n.)” care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
No. (...) să dați știință Prefecturei multu până În 24 de ore ce cantitate de pastramă și cârnați uscați sar putea requisiționa din acest orașu”. Comisarul Holban de la Despărțirea a II-a scăpase relativ ușor de corvoada cârnaților uscați și a pastramei, pasând-o unui anume domn Buznea, „...ajutorul Primăriei (viceprimarul de acum, n.n.)” care „... a luat la cunoștință ca câtă cantitate de pastramă și cârnați uscați este În acest orașu spre a se requisiționa rămânând ca asemine lămurire să o dea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
orașu”. Comisarul Holban de la Despărțirea a II-a scăpase relativ ușor de corvoada cârnaților uscați și a pastramei, pasând-o unui anume domn Buznea, „...ajutorul Primăriei (viceprimarul de acum, n.n.)” care „... a luat la cunoștință ca câtă cantitate de pastramă și cârnați uscați este În acest orașu spre a se requisiționa rămânând ca asemine lămurire să o dea D-l Buznea”. Oarecum, tot rechiziție se putuse numi cererea armatei române privind necesarul de patru brutari și doi măcelari care ar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mă sună șeful echipei de filmare și-mi spune că mai au nevoie de câteva zile "de pândă la urs", că fără ursul carpatin, filmul nu face doi bani. N-a avut noroc de prelungire și nici de cârnați și pastramă de urs! În dimineața zilei respective îmi reținuse atenția în "România liberă" la rubrica "Mica Publicitate" un anunț al circului Globus: "Vindem urs bătrân, preț 500 lei. Cei interesați se pot adresa la telefonul...". Am pus mâna pe telefon, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
o zi se organizează o vizită la centrul avicol de la Bărcănești. Cu delegația oficială și grupul de ziariști sirieni am sosit la fața locului fabrica de procesare. În hol, o expoziție apetisantă de produse "din pasăre" de la foie gras, la pastramă de gâscă, piept de curcan, pui afumat etc. La vizitarea liniilor de fabricație, importate din Italia, cu toate operațiile automatizate, am fost curios sa aflu cum sunt sacrificate găinile. Precizez că în viața mea n-am tăiat nici un gât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nu de toți românii, firește, nu și de cel mai inteligent dintre scriitorii noștri, I.L. Caragiale, care evocă un bulgar „de viță”, „om umblat și deștept”; „povestea românește foarte frumos” și de la el a auzit, în copilărie, istoria repovestită în Pastramă trufanda). Nu-mi rămâne decât să-mi port crucea originii mele etnice (așa cum alții și-au purtat-o decenii în șir pe cea a originii sociale) și să mă consolez cu faptul că marele Anton Pann și alți scriitori și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
înțeles Bucureștii” (M.I.C., ibid., p. 322). În continuarea pasajului citat, Matei ̀ și mărturisește nostalgia mahalalei bucureștene, căreia i-a cunoscut și simțit adânc umilul „fermec”. Și Pantazi, care a copilărit cu părinții în mahalaua Podului de pământ (sau „de pastramă”, cum i se mai zicea), „mai prejos de puterile noastre mult”, a înțeles și iubit mahalaua, și ca priveliște, și ca viață, - mult prea urgisita noastră mahala, cea de pe vremuri. 2. Titlul versiunii franceze a Crailor e absolut inadmisibil : Les
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de a crește porci pentru achiziții, nu a fost bine primită de către săteni. Proastele astea de primărițe, așa cum ne spuneau țăranii, nu au ce mânca și dau porc la achiziții! Am tăiat celălalt porc și l-am făcut șunci, cârnați, pastramă și tobă. Nu era gras, dar se făcuse mare și era suficient pentru familia mea. O parte din afumături le am dus la oraș și le-am pus pe balcon. Vecinii de la blocul de vizavi, foști colegi de serviciu, priveau
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
în poarta lui. Femeia lui, tanti Ana, era obeză. Se mișca foarte puțin. Nea Voineac îi punea pe masa de lângă ea tot ce avea nevoie pentru prepararea hranei. Așa obeză cum era, se pricepea de minune la pregătirea porcului, a pastramei de oaie, iar 164 plăcintele poale-n brâu cu brânză de vacă amestecată cu brânză de oaie, pe care le ungea cu smântână, când le scotea din cuptor, erau minunate. Nu mă prea gândeam la igienă când mâncam bucatele gătite
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fiert și pus în butoaiele pântecoase din beciurile amenajate în hrubele vechi de pe vremea lui Bogdan Vodă, transformate în beciuri. Oile grase erau tăiate și puse la saramură cu mirodenii felurite pentru a se frăgezi și a se transforma în pastramă. Era timpul nunților și al petrecerilor. O mașină cu număr de București s a oprit în dimineața aceea în poarta primăriei. Contabila primăriei, cea care cunoștea pe toată lumea, a intrat în birou la mine și cu emoție în glas mi-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
-mi adresa nici un cuvânt, de parcă aș fi fost invizibilă. Am 171 luat buchetul și am dat mâna cu fiecare dintre cei care erau în birou. Mulțumesc, onorată de vizită. Familia noastră, în fiecare toamnă, dă o petrecere a toamnei, cu pastramă de oaie și vin nou în curtea părinților, la care invităm numai persoane importante, mi a spus distinsa profesoară. Frumoasa fiică a domnului învățător Horațiu, care nu-mi fusese niciodată apropiată, mă trata acum cu o familiaritate flatantă. Pesemne că
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]