338 matches
-
32323500-8 Sistem video de supraveghere 32324000-0 Televizoare 32324100-1 Televizoare color 32324200-2 Televizoare alb-negru 32324300-3 Echipament de televiziune 32324400-4 Antene de televiziune 32324500-5 Selector de canale video 32330000-5 Aparate audio și video de înregistrare și redare 32331000-2 Discuri pentru fonografe 32331100-3 Patefoane 32331200-4 Casetofoane 32331300-5 Aparate de redare audio 32331400-6 Lectoare de compact-discuri audio 32332000-9 Magnetofoane 32332100-0 Dictafoane 32332200-1 Roboți telefonici 32332300-2 Aparate de înregistrare a sunetelor 32333000-6 Aparate de înregistrare sau de redare video 32333100-7 Aparate de înregistrare video 32333200-8 Camere
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
8529 32324300-3 Echipament de televiziune 8529.10.3 32324400-4 Antene de televiziune 8529 32324500-5 Selector de canale video 8519+8520+8521+8525.1 32330000-5 Aparate audio și video de înregistrare și redare 8519 32331000-2 Discuri pentru fonografe 8519.1 32331100-3 Patefoane 8519.9 32331200-4 Casetofoane 8519 32331300-5 Aparate de redare audio 8519.99 32331400-6 Lectoare de compact-discuri audio 8520 32332000-9 Magnetofoane 8520.1 32332100-0 Dictafoane 8520.2 32332200-1 Roboți telefonici 8520.3 32332300-2 Aparate de înregistrare a sunetelor 8521+8525.4
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
Expoziția Internațională de la Paris însoțind delegația românească. Face senzație aici, în Cartierul Latin, la restaurantul românesc condus de George Botez - fratele renumitului diseur Titi Botez. În 1938 face ultimele înregistrări la casa de discuri Columbia, imprimate pe trei discuri de patefon. În 1940 moare fratele său, violonistul Vasile Theodorescu, fiind înmormântat la cimitirul Sf. Vineri din București. Diseurul atinsese o popularitate atât de mare încât publicul intrase în panică, crezând că a murit însuși Zavaidoc. În 1941 revine la Pitești unde
Zavaidoc () [Corola-website/Science/298265_a_299594]
-
al Librăriei Socec, pe locul vechii librării. Raioanele de librărie și de papetărie și-au diversificat activitatea comercială, adăugându-li-se secții noi de articole fotografice, raioane cu articole de galanterie, genți, pielărie, obiecte de artă, mobilier, statuete, muzică mecanică (patefoane, discuri) etc., transformând treptat Librăria Socec într-un magazin universal, păstrându-se în același timp numele firmei: „Socec & Co S.A”. Editura Socec s-a bucurat de o atenție sporită, în special din partea lui Emil Socec, atelierele grafice fiind transferate
Socec () [Corola-website/Science/321589_a_322918]
-
a părăsit-o în anul 1923, pentru a se dedica muzicii și sportului. Manole Stroici s-a lansat foarte repede ca interpret de romanțe și șansonete, în anii 1925-1930 fiind răsfățatul iubitorilor genului. Vocea lui fermecătoare, imprimată pe plăci de patefon, mai poate fi auzită și azi, din când în când, la emisiunile radio dedicate începuturilor muzicii ușoare românești. În 1930, Manole Stroici își descoperă un al doilea talent: tirul. Devine campion mondial la talere și tir-aux-pigeons pentru ca, după 1932, să
Manole Stroici () [Corola-website/Science/323614_a_324943]
-
Octavian Barbosa, etc. "Artistul roman care, cu ani in urma lua, alături de Picasso și Masserel, pentru tripticul intitulat „Cântec despre viață”, medalia de aur „Pacea Lumii”, decernată la Leipzig (1959), se numea . Mânuitor al peniței cu vârf de ac de patefon și moliciune și scânteiere de păr de vulpe argintie, legat de viața culorilor și uleiurilor, în taina și secretul cărora crede, apropiind două arte, două genuri care pentru alții rămân în opoziție, Baciu vrea, mai presus de orice să spună
Constantin Baciu () [Corola-website/Science/326194_a_327523]
-
unul de sat și celălalt de oraș. Dacă în interiorul tradițional de sat vizitatorii vor descoperi lavița, lada de zestre și masa cu dulap în care odinioară bunicuțele ascundeau borcanele cu dulceață, în cel de oraș vor putea să asculte la patefon o romanță veche. În ultima sală de la etaj, se găsesc costumele populare tradiționale, care vădesc cu prisosință măiestria, înclinațiile artistice și inventivitatea inegalabilă a sătencelor noastre și confirmă faptul că: "Unul din cele mai frumoase costume naționale e al poporului
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
este determinată și de automatele muzicale și ceasurile muzicale; majoritatea acestor piese funcționând și astăzi chiar daca au o vechime de peste 150 de ani. Includem în această categorie simphonioanele, cutiile muzicale cu cilindru, baletul mecanic, păsările mecanice, păpușa mecanică, gramofonul și patefonul. Muzeul Ceasului “Nicolae Simache” din Ploiești, instituție emblematică nu numai a orașului și a județului nostru dar și a României, este un loc de inițiere în istoria fascinantă a orologeriei, de studiu pentru specialiști, de admirație pentru iubitorii de artă
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
bas). Grupați într-o formație familială, aceștia aveau o manieră specială de cântare. Lăutarii din Scrada au fost descoperiți de către Constantin Brăiloiu în timpul cercetărilor din august 1930 și înregistrați, mai întâi pe cilindri de fonograf și, ulterior, pe discuri de patefon, la București. Între 1938-1940 apar mai multe plăci cu banda lui Busuioc, cu înregistrări realizate pentru Fondul de Folklor sub supravegherea lui Brăiloiu, la diferite case de discuri: (Electrecord, Odeon și Columbia). Un sat cu frumoase tradiții populare și cu
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
inedit, un spectacol Multimedia - cele mai uimitoare povești ale secolului trecut spuse azi, în secolului XXI. Un spectacol care vorbește despre una dintre cele mai frumoase călătorii muzicale transpuse în imagine, de la blues-ul tradițional și până la electro, de la nașterea patefonului până la noile tehnologii sonore. Flux continuu de sunet, imagine, culoare și emoție. Povestea unui GRINGO care pulsează viu, călătorește azi, în acordurile străzii deceniului doi. Povestește în imagini cele mai cuceritoare experiențe ale secolului trecut, dar cu tehnologia de azi
O aventură în lumea spectacolului Multimedia. Sunet, Imagine și Poveste… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105716_a_107008]
-
inedit, un spectacol Multimedia - cele mai uimitoare povești ale secolului trecut spuse azi, în secolului XXI. Un spectacol care vorbește despre una dintre cele mai frumoase călătorii muzicale transpuse în imagine, de la blues-ul tradițional și până la electro, de la nașterea patefonului până la noile tehnologii sonore. Flux continuu de sunet, imagine, culoare și emoție. Povestea unui GRINGO care pulsează viu, călătorește azi, în acordurile străzii deceniului doi. Povestește în imagini cele mai cuceritoare experiențe ale secolului trecut, dar cu tehnologia de azi
De la blues și jazz la muzica electronică - GringoTronic by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105767_a_107059]
-
inedit, un spectacol Multimedia - cele mai uimitoare povești ale secolului trecut spuse azi, în secolului XXI. Un spectacol care vorbește despre una dintre cele mai frumoase călătorii muzicale transpuse în imagine, de la blues-ul tradițional și până la electro, de la nașterea patefonului până la LI-Fi... Flux continuu de sunet, imagine, culoare și emoție. Povestea unui GRINGO care pulsează viu, călătorește azi, în acordurile străzii deceniului doi. Povestește în imagini cele mai cuceritoare experiențe ale secolului trecut, dar cu tehnologia de azi. O
O aventură stilistică inedită și inovatoare, marca AG Weinberger by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105832_a_107124]
-
de la muzică ușoară, operetă, romanțe la folclor și cântece de petrecere. A debutat prin a cânta cu... pâlnia la restaurantul „Prăjitura dansantă” de la șosea, reușind apoi performanța de a trece de la radioul cu galenă la înregistrările pe plăci de patefon, discuri de vinil, casete audio și CD! Din păcate, comoara de documente și amintiri din apartamentul său, sigilat de primărie, nu este valorificată (Ioana Bogdan, bună prietenă, lucrează la o carte), iar municipalitatea nu a dat nici până acum numele
Nea Gică în eternitate by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83840_a_85165]