1,557 matches
-
limbajului liric ca de-o confruntare cu maturitatea. Iar pe de altă parte spargerea în țăndări a acestui porțelan acoperit cu desene visătoare, revolta oricărui semnificat explicit prin izbucnirea în trombă a expresivității autonome, magmatice. Subconștientul iese la suprafață ca patos asociativ antirațional. Poezia se izbește de violența zăcînd în propriile-i adîncimi ce nu s-au lăsat domesticite. Expresia o sacrifică în ipostaza sa de mărturie relativ coerentă, logică, spre a rămîne, în superbia-i nereținută, informală, singură în măsură
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
-i cântă cântecele, convinși că acesta e folclorul evreiesc ? Zalmen Mlotek, director la ,Folksbiene Theatre New York" un bărbat mai curând scund și mai degrabă grăsuț, cu ochelari rotunzi, desfășoară tone de farmec cântând, acompaniind, conducând repetiții, insuflând actorilor de azi patosul lui Goldfaden, ritmul lui, atât de departe și totuși atât de aproape de viața actorilor newyorkezi. E o modalitate de a căuta rădăcinile identitare, dar și o minunată pledoarie pentru teatru, artă care adună oamenii la un loc, le descrie suferințele
La pomul lăudat... by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/10872_a_12197]
-
propriu-zis al cărții - putere, democrație, libertate, egalitate, stat, națiune, economie, război, revoluție - ilustrează tocmai acest gen de filosofie. Ceea ce sare în primul rînd în ochi la lectura Filosofiei inegalității este patetismul. Berdiaev scrie patetic, cu o fervoare discursivă amintind de patosul predicii religioase, o fervoare ce parcă îl silește treptat, pe măsura scrierii paginilor, să-și întețească tot mai mult aplombul critic. Berdiaev este precum un retor care, cu cît scrie mai mult, cu atît se înfierbîntă mai tare, de aici
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
astăzi nu se mai poate face nimic, și asta deoarece avem de-a face cu o necesitate istorică izvorîtă dintr-o taină eschatologică al cărei sens nu-l putem intui. Berdiaev afirmă într-un loc că masele au avut mereu patosul egalității și niciodată pe cel al libertății, și că o revoluție, spre a avea sorți de izbîndă, trebui să știe să profite de acest patos plebeu. În această privință, spune filosoful rus, revoluția comunistă are toate șansele să învingă. Astăzi
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
sens nu-l putem intui. Berdiaev afirmă într-un loc că masele au avut mereu patosul egalității și niciodată pe cel al libertății, și că o revoluție, spre a avea sorți de izbîndă, trebui să știe să profite de acest patos plebeu. În această privință, spune filosoful rus, revoluția comunistă are toate șansele să învingă. Astăzi, la peste 90 de ani de la scrierea Filosofiei inegalității, cuvintele lui Berdiaev își păstrează valabilitatea.
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
între cuvântul poetului (de) tradus (de echivalat transfigurativ-semantic, vezi procedeul Sorkin), în triunghiul Bermuda al conjucturii, al travaliului, uneori acribic, între sensurile textului originar ce se vor transferate cât mai fidel ca esențe, euristic și eufonic, ci nu ornamentic, ca patos poietic, ci nu corupție în prozaic, așa cum constatăm uneori). Un prieten poet îmi atrăgea atenția asupra unui hiatus între traducătorul-om și traducătorul-computer: „traducerea computerului, programat dar fără simțire proprie..., spunea el, este act al absurdului semiotic..., arta poetică nu
Marginalii la Semnul Isar – Semn şi semnificaȚie sau despre ingratul statut de ,,caiafă” al traducătorului. In: Editura Destine Literare by MUGURAȘ MARIA PETRESCU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_265]
-
Ștefănescu îndrăzneala cu care acesta i-a etichetat scrisul drept lipsit de talent, solemn-țeapăn și "dat cu fixativ", îi administrează în numărul din 16-22 martie al Observatorului cultural un veritabil perdaf. Din păcate, e prea multă încrîncenare și prea mult patos distructiv în cuvintele redactorului-șef Carmen Mușat pentru ca verdictele sale să poată fi luate în serios. Cînd ajungem să vorbim de "confuzie a valorilor, de impostură și incompetență", atunci miza luptei e de căutat în altă parte, de pildă, în
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10773_a_12098]
-
Ciovica nici Nicolae nu prea făceau exces de zel cu curățenia, a ridicat-o în sus că pe un trofeu, si a început pledoaria. Trebuie recunoscut că își știa meseria căci și acum după atâția ani îmi răsună în urechi patosul cu care"ne-a dus" -Vedeți voi penița asta? Realizați voi câte milenii le-au trebuit străbunilor voștri pînă să ajungă să creeze această penița de care voi vă bateți joc și o aruncați pe jos? - Vă imaginați voi ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
operează instantaneu. Alungat de acasă pentru bunul motiv că s-a lăsat sedus de o servitoare de treizeci și cinci de ani - o oarecare Johanna Brummer - care i-a făcut un copil, protagonistul involuntar al Americii își rememorează evenimentele fără urmă de patos ori de regrete. În ziua „accidentului”, femeia l-a încuiat în camera ei, i-a încolăcit gâtul și l-a dezbrăcat țipând „Karl, o Karl al meu !” - drept pentru care, incomodat și de „mormanul de așternuturi calde” îngrămădite înadins, el
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
aceste personaje, ce atestă o tipologie fantastică, recontextualizată în unele proze semnate de Mircea Eliade, au aceeași sursă mitopoetică cu „magul călător printre stele”. Dicțiunea acestui tip de erou este una eclectică, reflectând elanul foarte tănărului autor autodidact și, totodată, patosul lui cognitiv. Dincolo de acest tip de proză, de cele mai multe ori fragmente specioase prin lipsa de consistență epică în favoarea ilustrării unor concepte obsedante, poetul abordează marile idei ale poeticii visului romantic (Mortua est, Memento mori etc.). Cititor pasionat al filosofiei lui
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
cu ochii la galerie, după cum nu gustă retorica „mesianică” din publicistica, adesea detestabilă, a unui Octavian Goga. Este, dimpotrivă, analitic și logic, argumentativ și rațional chiar când, în spatele unui articol pe o temă dragă inimii gazetarului - tema țărănească, bunăoară -, simți patosul discret și emoția lăuntrică de care acesta este animat. Fără să fie un Nae Ionescu al stângii, el anticipează, de fapt, felul în care se scrie astăzi analiza politică. Cât despre buna-credință a lui Vinea, aceasta e evidentă chiar și
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
bere, excesele bahice atrăgîndu-le ore de recluziune în camera de pedeapsă de la Pforta, destinată alumnilor rebeli. După cinci ani de formare aspră, cei doi prieteni pleacă la Bonn și se înscriu la Facultatea Evanghelică de Teologie, în ciuda evidenței că niciunuia patosul creștin nu-i frămînta somnul. La Bonn, Paul descoperă sanscrita, în vreme ce Friedrich e atras de lumea ideilor. Prietenia lor seamănă cu o simbioză a contrariilor, în care Nietzsche e condescendent, malițios și mereu înclinat a-și lua peste picior amicul
Alumnus portensis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4072_a_5397]
-
de Marta Petreu, carte care s-a bucurat de recunoaștere, atât prin elogiile criticii cât și prin acordarea unor premii importante. Ne-a atras atenția lectura critică a Taniei Radu, care descoperă cusururi acestei cărți unanim lăudate: „Scris cu un patos năucitor, într-un diluviu inform după standardele romanului cu pedigriuri, cu scăpări și destule eclipse de grație stilistică...”. Sau: „Marta Petreu este și nu este romancier.” Sau: „pagini antologice, lipsite de orice marcă a vârstei stilistice, descriu în primul capitol
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4089_a_5414]
-
cotidianului, sugestia referențialității, atât de ilustrativă pentru versurile sale. Poezia Hau hau e tipică pentru amprenta insurgenței lirice configurate de Mircea Dinescu în versuri de un dinamism imagistic incontestabil. Atras cu deosebire de convulsiile și avatarurile realului, poetul își arogă patosul refuzului tocmai datorită carențelor ontice sau etice pe care le percepe în universul cotidian. Poetul resimte, cu îndoită acuitate, spaima de reificare, angoasa viețuirii într-o lume a obiectelor, din care sensurile autentice s-au retras, făcând loc doar aparențelor
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
poetul își asumă cu luciditate condiția sa, într-o lume în care miturile se devalorizează, iar existența primește conotații absurde și însemne ale derizoriului. Tonalitatea poeziei este una ambiguă, în măsura în care întrunește în perimetrul ei atât sarcasmul și ironia, cât și patosul camuflat ori timbrul gravității vag simbolice. Poemul Doamne-ferește face parte din volumul Moartea citește ziarul. Universul figurat în volum e un univers cu palori agonice și reflexe carcerale, în care ființa își simte existența ca o captivitate resemnată, într-un
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
invocați mai sus. Deasupra cărora, planând mai ales peste creștetul moral al lui Rodion Raskolnikov, regăsim supratema acestui eseu, cea a amoralității. Autoarea se apropie de cei doi eroi și îi analizează, despică și cercetează cu o enormă acribie, cu patos uneori, pe cei doi eroi, pe Raskolnikov mai ales, ca și „problema” sa - încă neelucidată cu armele și conceptele neojungiene! - de parcă n-ar ști nimic despre amplele analize ale unui secol de cercetare literară. Sau psihologică. Intrând cu un aplomb
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
mai spus Traian Băsescu, precizând că nu încurajează folosirea unor însemne ilegale pe clădirile instituțiilor statului român. „Sigur că niciodată nu voi încuraja utilizarea unor însemne ilegale pe instituțiile statului român, dar depinde cum abordăm acest lucru, fără propagandă, fără patos, ci cu legea în mână. Ți-am dat steagul jos, nene, poți să-l pui la tine în curte, poți să ți-l pui în week-end, poți să-l pui unde vrei, dar nu pe instituții ale statului. Deci se
Explicația lui Băsescu, despre discuția cu Orban: Ușor cu pianul pe scări by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39426_a_40751]
-
e un kantian cu tentă hindusă, un gînditor care pleacă de la intriga lui Kant (distincția dintre fenomen și lucrul în sine) și sfîrșește în deznodămîntul lui Budda: negarea voinței de a trăi. Între cele două capete de drum se desfășoară patosul retoric al unui gînditor la care stridențele de limbă fac casă bună cu îndrăznelile de interpretare. Neavînd superstiția lexicului abstract (pentru neamț, abstracțiunea e semnul gîndirii superficiale), Schopenhauer se leapădă de distincții aride spre a se scălda în matca cuvintelor
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
început s-o mai contemplu sub diferite aspecte, mândru că reușisem să scot la capăt pe cont propriu o asemenea lucrare științifică. Până la Simpozion mai rămăseseră destule zile. În tot acest timp, Adelina îmi scria des scrisori lungi și cu patos, povestindu-mi de toate cele, așa cum făceam și eu în scrisorile mele către ea. Ea era inepuizabilă în delicatețea gândirii și a exprimării. Avea o imaginație generoasă, făcând ca scrisorile ei să le citesc mereu cu sufletul la gură, să
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (8) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373625_a_374954]
-
mea deasupra și i-am întins-o cu dosul sub nasul lui, ca și cum ar fi luat-o el galant, să mi-o pupe. El ca să salveze situația m-a îmbrățișat teatral și a început să mă pupe și el cu patos pe obraji: -Hai vino-ncoa să te pup și eu Ingrid! Ai cam albit de când nu te-am mai văzut. Numai eu nu am albit și lumea zice că întineresc pe zice trece. -I-auzi! Minune mare cu tine, frățioare! Nu
INGRID (3)FRAGMENT de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385254_a_386583]
-
Aurel Gheorghiță, bunul Dumnezeu și-a aruncat privirea peste fiii care-i aduceau coroane de flori la statuia Sa (operă a sculptorului Gheorge D. Anghel) și lacrimile cerului s-au oprit ca prin farmec. Îmi este greu să descriu entuziasmul, patosul cu care s-a vorbit în „fața” geniului, fiindcă îl simțeam că este aproape de românii Săi, și le ascultă vorbele. Când inimile noastre intonau la unison simfonia iubirii nețărmurite „DOR de EMINESCU!” , un stol de porumbei a făcut înconjurul grădinii
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
dar prin vitejia și bărbăția lor au devenit un popor liber.Atrasi de bogăția munților noștri, de câmpiile cu pământ bogat, multe puteri s-au luptat pentru a stăpâni o parte din țara noastră, dar strămoșii noștri au luptat cu patos pentru a lăsa generațiilor care au urmat(noi) o Românie Libera.Chiar și astăzi România are oameni cu caractere puternice la fel ca și strămoșii noștri,dar lucrul cel mai important este că ne-au lăsat o țară, o comoară
TARA MEA! ROMANIA ESTE TARA MEA! de MIHAELA CIOLAN în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344235_a_345564]
-
manieră proprie acest imn al rock-ului. Ritmurile agresive fac un melanj izbutit cu piesele de suflet. Chiar dacă nimeni nu se așteaptă de la ei la balade gen Direcția 5, printre piese se remarcă și momente lirice deosebite, cântate cu mult patos și dăruire. Finalul e pur și simplu incandescent. Lord Bishop îi invită pe toți lângă el pe scenă și e prima ocazie când Adi Bărar apare pe scenă alături de un black rocker... Bis-ul e inevitabil și plin de vervă
Agenda2005-19-05-1-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283672_a_285001]
-
oferite de DJ B.B. , binecunoscut celor care își petrec vacanțele pe litoralul autohton ca fiind rezident al clubului Captain Mondy’s din Jupiter. Lumea e fericită. A asistat la un eveniment monden ieșit din comun, iar grupuri-grupulețe discută cu mult patos fie despre arta rulării trabucurilor, fie despre reprezentanta de sex feminin alăturată, care strălucește prin apariție... Meseria, brățară de aur „Numele meu e Juan Carlos, vin dintr-o familie care lucrează în domeniul tutunului. Bunicul meu, Don Gregorio, a emigrat
Agenda2005-22-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283753_a_285082]
-
pe... meritate! Îmi detaliase cu plăcere despre Careul din Cișmigiu, unde felinarele dau lumină tuturor ahtiaților de șah, unde, indiferent de vârstă, la Urlătoare, pasionații joacă nesocotind anotimpul, intemperiile, căutând inspirația și adăpostul nopții. -Dac-ai ști, e minunat s-admiri patosul jucătorilor de-aici! Imaginează-ți, la masa de șah, noaptea, sub lună, cum se confruntă doi competitori într-o deplină liniște având ca fond sonor ticăitul ornicului de șah! Mutările pieselor în ritm sacadat pe mese dau senzația unui balet
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]