379 matches
-
rămânea deocamdată urmașul neînduplecatului. Doamna Roxelana hotărâse în taina sufletului său altfel și îndeplinea tot ce trebuia ca să treacă peste hotărârile omenești, substituindu-se cu semeție Celui care împărățiile ca pleava le vântura. Din câte cunoștea și săvârșise, odrasla de patricieni era mai mult decât oricând încredințată că vorbele mari care încearcă să cuprindă necunoscutul și neștiutul nu au nici măcar umbra unei realități. În fața unei voințe covârșitoare, totul trebuia să cedeze. Prima noapte a revederii ei cu Soliman-Sultan rodise domnia vilaietului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Vârste de Aur, fertile pentru toate domeniile vieții. Mult timp după aceea, Anglia a continuat să fie la fel de coruptă și de slab dezvoltată din punct de vedere socio-economic, în pofida mesajului pseudovizionar al poetului oficial. Bogăția reală a Albionului (trâmbițată de patricienii insulari ca expresie a eficienței unui imperiu luminat) a rămas, cam până în secolul al XX-lea, adică până în perioada în care până și cei mai umili supuși ai Coroanei au început să simtă cu adevărat gusturile narcotice ale prosperității materiale
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
În acest climat care favoriza performanța și erudiția, Yugiri, fiul lui Genji, "promovă cu ușurință toate examenele, la literatură și la celelalte. Se cufundă în studiu, îndemnându-i pe profesori să ridice ștacheta". Pentru tânărul Yugiri, ca și pentru alți patricieni onești, competența intelectuală era singurul criteriu valid de ascensiune pe scara socială (deși, evident, mulți funcționari de stat preferau doar să-și cultive talentele artistice, fără a aspira la o educație academică). Aproape un mileniu mai târziu, la fel de junele Păturică
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
și să mă trageți. Altfel n-o să mai ajung înapoi acasă.” Îndurând fără să crâcnească propria-i suferință, Tanaka îl liniștea: Te luăm cu noi, fii fără grijă! Relația dintre samuraii japonezi și supușii lor este întocmai ca cea dintre patricienii și sclavii din timpul Imperiului Roman, dar între cei doi există o legătură mai adâncă decât interesul și un sentiment de dragoste ca între membrii unei familii. Cât am fost în Japonia, m-am gândit adesea că trebuie să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
francez predomină, firește. Prințul Bibescu, în ducele de Marly, costum Ludovic XI, Grigore Canta cuzino (Grigri), în Cromwell, Emanuel Băleanu, în Don Juan, Nicolae Cerkez, în Jean de Nivelle, Grigore Cerkez, în Cigogniac din Capitaine Fracasse, prințul Ferdinand Ghica în patrician din Veneția, Mihail Marghiloman, în Pompoinet din La fille de M-me Angot, Alexandru Marghiloman, marchiz Ludovic XV etc. etc. Doamnele, una mai răpitoare decât alta - așa ne spune Claymoor - Natalia Suțu în domesticitoare, trăgând după ea un urs lănțuit, prințesa
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
footnote> în toate birturile românești, la Iordache, la Constantin, la Enache pe strada Academiei, la cele de mâna a doua, precum Leul și cârnatul, Zdrafcu, Purcel etc., o fleică costa 40 de bani, o vrăbioară 80 de bani*, un cârnat patrician 40 de bani, un fel de mâncare cu sos între 40 și 80 bani, cele de 80 bani fiind mâncările de pasări, vânaturi, pescărie. Puiul de găină se cumpăra în piață cu 40 bani, kilogramul de pește cu 60 și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Credinței, capabil să taie gâtlejul Isacului său pe altarul lui Dumnezeu. Iar acum ideea că Îți poți recupera sau stabili o identitate prin ucidere, devenind egal astfel oricui, egal celor măreți. Un om Între oameni știe cum să ucidă. Un patrician. Clasa de mijloc nu formase nici un fel de standarde independente de onoare. Astfel, nu avea nici o rezistență În fața atracției de vedetă a ucigașilor. Clasa de mijloc, eșuând În a-și crea o viață spirituală proprie, investind totul În expansiunea materială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
și obscurități lascive, promițătoare, care te trimit cu gândul la Ali Baba sau, mai degrabă, la Șeherezada și la cele o mie de nopți. Ai impresia că trăiești o lume de poveste în care oricine se poate simți o noapte patrician roman, maharajah sau nobil egiptean, în funcție de gust și, bineînțeles, de posibilitățile financiare. Nu putea să lipsească din șirul "imperiilor" cel al filmului. Undeva în stânga noastră se deschide o gură imensă de leu care imită celebrul leu al studioului Metro Goldwin
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ca în anii nebuni rămași în urmă cu două decenii. Mâncarea era ieftină, hotelurile primitoare iar grădinile de vară, Rașca, Oteteleșanu și Cărăbuș, dar și Bor deiul, încă de pe atunci așezat la marginea Herăstrăului, răspândeau până în mahalalele mărginașe mirosul de patricieni la grătar și sunetul jazz-band-urilor sau al tarafurilor autohtone. Pe Calea Victoriei intrau și ieșeau din umbra enormă a Palatului Telefoa nelor atât automobile negre, cu ferestre de cristal, ca de pe vremea prohibiției și a lui Eliot Ness, cât și trăsuri
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Totuși, se obișnuise repede cu ritmul neobosit și cadențat al acelei crupe late și călărise pe toată durata călătoriei, asemenea tatălui său. Ajungând la ultima mansio, au văzut că în întâmpinarea lor venise o mulțime imensă de prieteni și discipoli, patricieni, cavaleri, senatori, familii înrudite cu ei, militari - și sute de necunoscuți. — Dacă măcar una dintre legiunile pe care le-am lăsat acolo ar fi fost acum aici, murmură comandantul escortei, am fi ajuns direct pe Palatinus. I se adresă apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
unison cu fratele lui mai mare, agățându-se de gâtul acestuia, pe când toți se întorceau să-i privească. — Ai auzit cum se pronunță la Roma limba latină? îl întrebă mai apoi Zaleucos, fără milă. Într-adevăr, latina vorbită de acei patricieni culți, de acei magistrați și oratori era foarte diferită de limba pe care o auzise pe străzile castrului; multe expresii, citatele neașteptate din niște poeți sublimi erau de neînțeles pentru Gajus. În schimb, Zaleucos se bucura când toți se arătau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Dar Cremutius îl întrerupse; în glasul lui se ghicea mila: — Mâinile lui sunt goale. Asupra Romei aveau putere alte autorități, mai complexe: Senatul, toate acele collegia de sacerdotes, consules și, deasupra tuturor, intangibilul Tiberius, imperator-ul. Germanicus era acum un patrician roman ca atâția alții: tânăr, foarte frumos, amabil, faimos și iubit, însă privit de prea mulți cu suspiciune și cu vechi ranchiune. Și, mai ales, nu avea funcții și nu avea cu ce să-și umple zilele. În sfârșit, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
entuziasmați lui Tiberius ceremonii strălucitoare, de stat, pentru cenușa lui Germanicus. A refuzat. „A spus «nu». Nu va fi nici o ceremonie în Forum sau vreo comemorare la Rostra“, au reacționat revoltați populares, „nici măcar onorurile care i s-ar aduce unui patrician anonim“. Cineva îi atrase atenția împăratului asupra neobișnuitei modestii a funeraliilor. El dădu un răspuns care avea să intre în cărțile de istorie: — Nu e demn de caracterul roman să ne pierdem în lamentații. În liniștea mormântală păstrată de colegi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
iar uneori strigase - că Maștera nu plângea. Oricum, înăuntrul mausoleului, morții aceia, în urnele lor grele, aliniate aveau să evoce imensa glorie a familiei, însă și tragediile acesteia, de-a lungul secolelor următoare. Ultima noapte a lui Calpurnius Piso Mulți patricieni propuseră să i se dedice lui Germanicus un clipeus - un superb scut de aur - și arcuri de triumf la Roma, în Syria și pe malul Rhenus-ului; Tiberius interzise și aceste lucruri, susținând că gloria nu se construiește cu pietre. Totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
imperiului e mai importantă decât știrile de familie. Împiedică gestul de răzvrătire al băiatului; îl sfătui: — Așteaptă. O să ai timp. Îi mângâie buzele cu două degete, îi opri cuvintele. Tiberius își căsătorise surorile, deși erau atât de tinere, cu niște patricieni credincioși lui, în vârstă cu cel puțin douăzeci de ani mai mult decât ele. Gajus fu cuprins mai întâi de neliniște, apoi de o furie neputincioasă. — Așa sângele lui Germanicus va fi îndoit cu cel al dușmanilor lui! Antonia clătină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
unui sclav. Instinctul îi spunea că era un dar otrăvit. Își aminti de poetul antic: „E mică și strălucitoare vipera care se strecoară afară din ou“. Ezitase dacă să-l trimită pe o proprietate suburbană sau să-l dăruiască vreunui patrician, însă tot instinctul îi sugerase că mintea lui nu trebuia lăsată nesupravegheată. Avusese chiar impulsul de a pune să fie ucis. Simțea cum dinaintea lui, a împăratului, mintea acelui tânăr rămânea activă și rece, fără să se sperie. Era aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
nu mai semăna deloc cu vocea speriată, de adolescent, de atunci și că răsuna limpede. Începu, cum se cuvenea, comemorându-l pe Tiberius, în cuvinte dar prudente și puține; fură pe placul tuturor, pentru că nimeni nu-l plângea pe mort. Patricienii culți observară că pronunția lui era clasică, elegantă; emoționați, câțiva bătrâni spuseră: „Îmi aduce aminte de Augustus“. Imediat, frumosul glas tineresc evocă marile figuri ale neamului său, mitica familie Julia: Julius Caesar, Augustus, Agrippa, Germanicus. Populares și optimates constatară cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
aruncase în palatele imperiale, unde rătăcea cu sufletul lipsit de apărare, cu pielea lui brună, gâtul subțire, duioșia recunoscătoare și senzuală, ca un animal eliberat din capcană. Nu mai era nimeni altcineva. Acum, trecând printre două șiruri de senatori și patricieni în drum spre loja imperială, își simți auzul mângâiat de glasul unei femei. Din zilele copilăriei petrecute pe malul Rhenus-ului îi rămăsese instinctul de a fi atent la sunete. „Ai urechea fină“, râdea mama sa. De aceea, trecând printre curteni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
printre cele două șiruri de invitați, care îi făcură loc imediat, se apropie de ea și îi adresă câteva cuvinte în șoaptă: îi spuse că pentru frumusețea ei ar fi meritat să ajungă în fruntea imperiului. Într-o republică de patricieni, cum era Roma, acea femeie, care urma să se căsătorească cu un descendent al Pisonilor, provenea din familia Corneliei, celebra matroană care, atunci când fusese rugată să-și expună bijuteriile, își arătase nenumăratele progenituri. În ciuda acestor severe amintiri atavice, mintea Orestillei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și plină de prieteni care îl felicitau, să fie înconjurată de militari. — Lui nu-i salvezi viața? întrebă Callistus atent. — E militar, explică neîndurător Împăratul, și glasul lui sună diferit, cum nu-l mai auzise nimeni vreodată. Nu e un patrician care-și petrece serile benchetuind. Și-a încălcat jurământul. Toate legiunile din imperiu vor afla asta: un militar care a trădat nu poate să trăiască. Însă i-am îngăduit să se sinucidă, dacă preferă. În acest timp, în casa lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
siglei de pe ultimul rând, o buclă complicată în jurul literei L scrise cursiv, atât de ciudată, încât cel care o vedea o dată nu putea s-o uite. Iar el o văzuse în josul contractului de căsătorie al surorii sale moarte, Drusilla, cu patricianul acela leneș pe care ea îl iubise: Aemilius Lepidus. Gândurile i se blocară. Închise ochii și răsuflă adânc. Încet-încet, mintea i se limpezi după respirația aceea prea lungă. Cuibul absurdei conjurații era familia lui. Pentru a deveni legitim, văduvul Lepidus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
plănuia să se căsătorească cu sora nedemnă a celei moarte, cu Agrippina, cea care se plânsese în legătură cu moștenirea. Pentru că în ea curgeau câteva picături din sângele lui Augustus, vanitosul Lepidus credea că va găsi complici. „Școala lui Sertorius Macro: orice patrician care are un străbun istoric este convins că imperiul reprezintă o pradă pentru care trebuie să pornești la vânătoare“, își spuse Împăratul sarcastic. Simțea însă că-i vine să verse. Apoi își puse gândurile în ordine: în Roma controlată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
delicte, revolte, represiuni și comploturi, transformase Roma, dintr-o republică severă, într-o magnifică monarhie imperială. Însă imperiul devenise o moștenire militară; Senatul era redus la un organ consultativ, la o academie în care se înflăcărau, neputincioase, vechile orgolii ale patricienilor. Mi-am ținut promisiunile, declară Callistus pe tonul unuia care își achită o datorie. În timpul domniei lui Claudius el și-a menținut și și-a sporit averea și influența. Nimeni nu a avut curajul să-i amintească faptul că fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
nou, bucuros că își vede nepotul, - Parcă ai mai pus vreo două grame pe tine de astă iarnă, hai să bem o tărie, mănânci ceva, le punem pe bucătărese să-ți facă niște cartofi prăjiți cu un cotlet, avem și patricieni proaspeți. Ce vrei? - Unchiule ai ciorbă de burtă? - Ce s-a întâmplat, nu o mâncai până acum? - Să vezi ce-am pățit; era un frig prin București de crăpau pietrele, eu eram după o beție cruntă pe care o făcusem
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
știe tot, dar tot nu se spune, în fine este mulțumit ! Omer, barmanul îi aduce o votcă rusească, de la el din grădină, râd cu toții în hohote; mănâncă cu poftă ciorba, fetele de la bucătărie îl servesc cu cartofi prăjiți și un patrician, slăbiciunea lui, mâncare pe care știu toți că n-o poate refuza. Unchiului îi vine o idee: - Mâine dimineață pe la 9, vino aici, mănânci și o ciorbă dar vreau să îl cunoști pe un amic, inginer șef; să vedem ce
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]