837 matches
-
destinde deloc, zâmbetul e unul forțat, schițat. Pe aleea principală vine spre noi patrona barului, însoțită de un bărbat. O urmăresc atent cu privirea, Mariana nu-și dă seama, vorbește puțin, pe un ton egal, dar eu nu aud nimic. Patroana e o femeie frumoasă și atrăgătoare, n-o slăbesc din priviri și ea se bucură parcă în sinea ei. Se miră cum de Mariana nu vede, nu înțelege nimic. Ajunși în dreptul catedralei, îmi dau seama că nu l-am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
stăm întinși cu fața în sus, alături de alte trupuri dezgolite, întinse la soare. Eu privesc captivat cerul albastru, curat și străveziu. Mariana fumează ca întotdeauna. Mă ridic să văd cine mai e pe plajă. De cealaltă parte o văd pe patroana barului din colțul străzii mele: stă pe o parte și privește vag în direcția noastră. Are un corp frumos cu picioare lungi și bronzate. Mă întreb fără rost la ce se gândește oare, deoarece stă nemișcată, cu ochii întredeschiși. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
gândurile ei de femeie, eu cu gândurile mele de bărbat. Nimic nu se va schimba, suntem tot mai departe unul de altul. Anul ăsta ne-am întâlnit, la anul, poate nu. Pe nisipul tot mai cald, voi fi din ce în ce mai singur. Patroana barului sau altă femeie se va afla acolo unde este acum. Eu voi aștepta nerăbdător și la anul un tren în gară ce vine zgomotos din câmpia nesfârșită și se îndreaptă iute spre câmpia nesfârșită. Statuia feroviarului luptător pentru întregirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
și se îndreaptă iute spre câmpia nesfârșită. Statuia feroviarului luptător pentru întregirea neamului va fi tot mai crăpată, grilajul de fier mai ruginit. La barul din colțul străzii mele voi sorbi dus pe gânduri cafeaua din fiecare dimineață. După-amiază, când patroana vine doar în vizită la barul ei, voi bea și atunci o cafea tare, amară. Mariana va fi departe, parcă în celălalt capăt al lumii. În nopțile de vară, pline de gâze și insomnii, ne vom gândi unul la altul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
reușește să realizeze această solidaritate umană dintre statura mică pusă la patru ace a americanului și acea siluetă de cocostîrc în blue-jeans, cu pulover albastru și părul ciufulit, pornită de la poalele Carpaților. O idilă era mai aproape de mentalitatea ei de patroană a unei pensiuni ieftine și încearcă, plină de bunăvoință, să înțeleagă. Are probabil vîrsta mea și rîsul ne-a apropiat. Mă întreabă dacă vreau să-mi comande o cafea, la barul de la parter. Tresar, apărîndu-mi cu fermitate fondurile: "No, no
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Era de fapt foarte religios și făcea-n fiecare an pelerinaj la Chalma, parcurgînd ultimii patru sute de metri În genunchi, pe pietre, cu doi oameni susținîndu-l. După asta era rezolvat pe un an. Fecioara din Chalma pare să fie sfînta patroană a drogaților și hoților mărunți, fiindcă toți clienții Lupitei fac pelerinajul acesta o dată pe an. Jigodia Neagră Închiriază o firidă la biserică și vinde plicuri cu marfă Îndoită nerușinat cu lactoză. Îl vedeam din cînd În cînd pe Jigodia Neagră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Union, restaurant, café, str. Regală și str. Academiei nr. 19. 206. Pe strada Bibescu-Vodă la nr. 19, lângă Piața Unirii de astăzi. 207. La colțul dinspre Piața Unirii a străzii Poetului (apoi strada Ienachiță Văcărescu); numit Hotel Nemțoaica din cauza naționalității patroanei. 208. Pe strada Gorgani. 209. Pe Bulevardul Regina Elisabeta, colț cu strada Brezoianu, unde se află Hotelul Central. 210. Hotel Patria (S. Lübel), pe strada Patriei. 211. Ulysse de Marsillac înregistrează, selectiv, 23 de hoteluri bucureștene mai importante. Prețurile variau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ion: 121, 146 Petreanu, D.: 266 Petrescu, Cezar: 148 Petrescu, G.: 273 Petrescu, Nicolae: 357 Petrescu-Conduratu, C.: 148 Petrini, M.: 337 Petrino, D.: 22, 93, 230, 231 Petrovici, Armis: 158 Petrovici, Șt.: 288 Pherekyde, Mihail: v. Ferekide, Mihail Pica (Pupăza) (patroană): 133 Pițurcă (poreclă): v. Racoviceanu (dr.) Plagino, Al.: 349 Platon (filozof ): 85 Pleșoianu, Nic. Vas.: 266 Pleșoianu, Ștefan: 289 Plitos, C.: 273 Poenaru (sublocotenent, 1871): 110 Poenaru, Petrache: 296 Poenaru-Bordea, M.: 257 Poenărescu (familia): 258 Pogor, Vasile: 66, 74, 83
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ce merită respectul, din gura-i strâmbă ieșind ca șerpii clevetirea și injuria. Chiar lângă ea, un chip mai șters, pe nume Convoitise (i se mai zice și Cupiditate): e pofta de a pune pe ceea ce nu-ți este cuvenit, patroana hoților și a înșelătorilor, uzurpatoare de moșteniri și dornică de-mbogățire fără margini, prin forță sau mârșăvie. Privirea mi-a rămas țintită pe mâinile curbate ca o seceră, cu degetele care se împreunau precum un clește. N-am mers prea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
metaforă așadar nepotrivită pentru vârsta tinereții 1. Nu despre geniul retrospectiv al gândului filozofic, ci despre natura profetică a cunoașterii teologice am vrut să vorbesc aici. „Bufnița din dărâmături” evocă mai degrabă imperativul vigilenței sau, în limbaj teologic, conștiința neptică. Patroana acestor rânduri locuiește în copacul vieții, migrând, doar cu bilet de întoarcere, către pomul cunoașterii. „Dărâmăturile” sunt, evident, spațiul lăuntric și exterior lăsat în urmă de trauma experienței totalitare, care atârnă foarte greu pe lângă toate celelalte crize ale Bisericii în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dovada unei generozități de a fi incontestabile, aici și acum. Faliment al unui politic îndepărtat și noi forme de solidaritate în prezentul trăit cu o intensitate turbată. Acestea sunt paradoxurile legăturii sociale postmoderne. Căci, cu riscul de a displăcea acestor patroane apărătoare ale unui contract social oarecum expirat, și care țipă ca niște virgine înspăimântate în fața moravurilor sălbatice ale triburilor contemporane, da, este într-adevăr o legătură socială. Dar aceste manifestări nu au nimic proiectiv, deși sunt absolut prospective. Aceste moduri
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
față de Occident, avea să ducă la redeschiderea porților de emigrare, În 1958, când ritmul de aliya se ridică la 12.000 pe an. Această reintensificare a iritat țările arabe, care vor protesta la xe "Moscova"Moscova, devenită tot mai mult patroana lor. În acest context, supusă presiunii „fratelui mai mare”, România va Întrerupe din nou plecările. Astfel, În februarie 1959, din inițiativa guvernului român, se va da declarația Agenției Române de Presă (Agerpres) ce va respinge Însăși existența emigrărilor masive din
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
2.5.1. Misterele de la Eleusistc "2.5.1. Misterele de la Eleusis" În secolul al VII-lea î.Hr., Eleusis, demă atică, a fost cucerită de Atena. La acea dată era deja instituit cultul zeiței Demetra, la care se adăugau Core, patroanele acestuia. Demetra, a doua fiică a lui Cronos, era zeița grâului și a vegetației. Era supranumită Euchloe („Cea plină de verdeață”), Harpophoras („Cea fertilă”) și Thesmophoros („Legiuitoarea”). Ultimul epitet sugera legenda conform căreia Demetra îi dăruise regelui eleusic Triptolem primele
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Demetra îi dăruise regelui eleusic Triptolem primele semințe de grâu și îl învățase să le cultive. Înaintea hegemoniei ateniene, la Eleusis, Demetra era zeiță a pământului roditor și zeiță htoniană, care primea morții la sânul ei protector. Așadar, era și patroană a defuncților, divinitate psihopompă. De aceea Plutarh îi numea pe defuncți demetrioi; în plus, din împreunarea lui Zeus cu Demetra s-a născut Persefona, care, căsătorită cu Hades, devenise și stăpână a împărăției morților. Răpirea tinerei Persefona (Core) de către Hades
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
poate, mai mult zeiței-fecioare Nestia. J.-P. Vernant (Mythe et pensée chez les Grecs. Études de psychologie historique, La Découverte, Paris, 1988; trad. rom.: Mit și gândire în Grecia antică, Meridiane, București, 1995) a demonstrat că aceasta din urmă devenise patroana universului cosmic cedând vechiul renume al protectoarei vieții de familie. Locul fusese ocupat de Artemis, fosta zeiță a vânătorii. În vremea lui Socrate, Artemis era invocată ca „ușurătoare a durerilor nașterii” - după o tradiție orfică -, dar și ca „neîncercată de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Civilizație Românească, unde organizează atât simpozioane de promovare a culturii române, cât și festivaluri de poezie și de meditație religioasă, sub patronajul unor fețe bisericești. O poetă, Thérèse Martin, trecută de Biserica Catolică în rândul sfinților și onorată cu titlul „Patroană a tuturor misiunilor catolice”, aprinde imaginația scriitorului. El redactează o ferventă disertație asupra creației literare a sfintei, susținută, la cererea Vaticanului, în fața enoriașilor în principalele centre religioase din sudul Franței. Ideile conferinței trec în două studii, tipărite în 1938 la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
Pământului 324, cu un evident rol protector având în vedere statutul ei matern. De asemenea, hittiții aveau numeroase sărbători în cinstea zeițelor fecundității de la care așteptau rodirea solului 325. Și în civilizația sumeriană se întâlnește o mare zeiță a fecundității, patroana familiilor, turmelor și câmpurilor, fiind practic singura zeitate feminină importantă 326. Miturile fecundității sunt povești care articulează o temă fundamentală fără a impune o imagine comună mai multor popoare. Mai mult, interesant este faptul că istoria credințelor evidențiază că, la
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Coșbuc, 1986 : 148) Observație personală : nimeni dintre cei intervievați pe teren sau în afara acestuia nu a utilizat numele de „Sfânta Vineri” pentru a face referință la Sfânta Parascheva. Semn de secularizare profundă a mediului rural ? Lingvistul Ivan Evseev scrie că „patroana zilei de vineri în calendarul poporului este Sfânta Vineri, în persoana căreia s-au amalgamat trăsăturile unei vechi divinități a naturii, elemente ale cultului Maicii Domnului și ale Sf. Parascheva, patroana Moldovei, venerată de slavii răsăriteni sub numele de Praskovia-Piatnița
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
profundă a mediului rural ? Lingvistul Ivan Evseev scrie că „patroana zilei de vineri în calendarul poporului este Sfânta Vineri, în persoana căreia s-au amalgamat trăsăturile unei vechi divinități a naturii, elemente ale cultului Maicii Domnului și ale Sf. Parascheva, patroana Moldovei, venerată de slavii răsăriteni sub numele de Praskovia-Piatnița, iar la slavii de sud sub numele de Sf. Petka și Paraskeve la greci, unde a dat numele zilei de vineri ; cultul Sfintei, ale căror moaște se află la Iași, cuprinde
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de vineri, ale cărei trăsături le descoperim în Sfânta Vineri a basmelor și legendelor românești” (Evseev, 2007 : 640). Sfânta Parascheva sau Vinerea Mare (14 octombrie) „este ținută ca patron al casei și hram. Fără motivare” (Mușlea, Bârlea, 1970 : 402). Funcțiunea de patroană (ocrotitoare) a casei este mai răspândită în zona Banatului. Lansez încă o dată întrebarea : de ce „fascinează” și atrage atât de mult o sfântă cum este Cuvioasa Parascheva, printre alți sfinți din România ? Care să fie explicația succesului și atașamentului pe care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prin câteva episoade izbutite, teza speranței oferite de „viața nouă” de după 1944 fiind de un conformism strident. Dintre celelalte cărți, Marea bucurie (1947), meritorie prin pictura de mediu (o pensiune berlineză) și schițarea unui portret de personaj balzacian (Luisa Schulze, patroana pensiunii), e precară prin irelevanța situațiilor erotice și inconsistența speculațiilor misticoide. Fratele meu, omul (1965), roman înfățișând dezagregarea lumii burgheze în condițiile socialismului, dar dezavantajat de complicarea narației prin acte și evoluții cu iz senzațional, conține pagini de observație pertinente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
cult. Există o ierarhizare printre aceste spirite? Ca la greci, de exemplu? Într-un fel, da. Obatalá (Ochalá) este puțin șeful divinităților. Are multe calități și este respectat de toate celelalte spirite Orishas. Dar Ochún? Am auzit că este sfînta patroană, protectoarea Cubei. Este mulatră și foarte frumoasă, simbolul senzualității, al feminității și al dragostei. Este nevasta lui Orula și amanta lui Chongo... și a multor altora, adaugă zîmbind. Cine este Orula? Încornoratul ăsta fericit prezice viitorul. Este disimulat în Sfîntul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de momentul critic. Sau ce sînt zînele din lacuri? La noi se cheamă Obba (Oya) și este simbolul fidelității conjugale. Obba este o a doua soție a lui Chango, zeul războiului, al tunetului și al focului. Este asociată Sfîntei Barbara, patroana pompierilor și artificierilor la catolici. Pe măsură ce-mi vorbea de o divinitate, lua statueta de lemn și mi-o arăta. Gestica era de ritual, plină de respect. Aproape că făcea abstracție de existența mea. Acesta este Babalu Aye, zeul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
orgiastice și extatice. Cum subliniază, pe bună dreptate, Francis Vian: "Ar fi o greșeală să conchidem, după puținătatea lăcașurilor, că religia deținea un loc minor în locuințele princiare, în fapt, palatul este sacru în totalitatea sa, căci el este reședința patroanei divine și a regelui-preot care servește drept intermediar între ea și oameni. Suprafețele de dans, înconjurate de gradene, curțile interioare în care se ridică altare, magazinele înseși, sunt locuri religioase. Tronul era un obiect de venerație, cum o demonstrează grifonii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
i ale canaaneenilor Zeițe-Mamă2, pentru că este exaltată ca "regină a țării, regină a Pământului și a Cerului, protectoare a regilor și reginelor țării Hatti" etc. Probabil că "solarizarea" reprezintă un act de omagiu, efectuat când zeița din Arinna a devenit patroana regatului hittit. Ideograma babiloniană "Iștar" era utilizată pentru a desemna numeroasele zeițe locale, cărora li se ignoră numele anatoliene. Numele hurrit era Șanșka. Dar trebuie ținut seamă de faptul că Iștar babiloniană, zeiță a dragostei și a războiului, era cunoscută
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]