1,318 matches
-
meșteșugărească, iar pe de altă parte, progresele mașinismului în Europa în această ramură erau mai lente. Constatăm doar că o situație oarecum specială o are în acea epocă producția de cărămizi și olane. Necesitățile de ordin edilitar (construcțiile de case, pavajul, canalizarea etc.) nu mai puteau fi împlinite nici calitativ, nici cantitativ de tehnica manuală. Organele de resort ale statului semnalează insuficiența cărămizilor, proasta lor calitate, lipsa de durabilitate, motivând în felul acesta necesitatea folosirii procedeelor mecanice în producerea cărămizilor, țiglelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
avut alergarea ca subiect central al preocupărilor lor, sunt cele cu o amortizare bună, netede și nivel mediu de duritate. La polul opus, nu se recomandă începătorilor sau se solicită atenție din partea avansaților în jogging la alergarea pe plajă, beton, pavaj dur, suprafețe cu obstacole (șanțuri, pietre, gropi, gazon neregulat), deoarece aceste suprafețe sunt asociate unui procent ridicat de posibile traumatisme, în special la nivelul membrelor inferioare (alunecări, contact greșit pe sol, entorse, luxații etc.). Evidențiem mai jos câteva exemple de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
sub cerul acela vijelios, a unor ființe fără mâini și fără picioare, la ochii lor deschiși în noapte. Viața i s-a părut atunci un șir monoton de războaie, o interminabilă pansare de răni mereu deschise. Și bubuitul oțelului pe pavajul ud... A simțit un fulg așezându-i-se pe braț. Da, războaie fără sfârșit, răni și, într-o așteptare tainică, în toiul lor, clipa primei zăpezi. Privirile răniților au dispărut din visele ei numai de două ori în timpul războiului. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
altfel, al unui poem de Victor Hugo, povestit de Charlotte cu mult timp în urmă și al cărui titlu nici măcar nu mi-l mai aminteam... Undeva, lângă niște baricade distruse, soldații trăgeau în răsculați, în inima Parisului rebel, în care pavajul avea extraordinara capacitate de a se transforma subit în metereze. O execuție de rutină, brutală, nemiloasă. Bărbații se așezau cu spatele la perete, priveau țintă o clipă țevile puștilor îndreptate spre pieptul lor, apoi ridicau privirea spre goana sprintenă a norilor. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
am pomenit în atmosfera aceea cu miresme de toamnă, nările mi-au fremătat, atât de pătrunzătoare era aroma amăruie a frunzelor. Am clipit din ochi în soarele care străbătea printre crengi. Am auzit zgomotul îndepărtat al unui faeton înaintând pe pavaj. Apoi șuvoiul încă neclar al câtorva replici amuzate, schimbate de cele trei femei înainte de a încremeni în fața fotografului... Da, intens, pe deplin, trăiam timpul lor! Efectul prezenței mele în dimineața aceea de toamnă, alături de ele, a fost atât de puternic
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o dimineață: Charlotte (o recunoșteam acum) însoțită de un bărbat, pe străzile zgomotoase din Neuilly-ul copilăriei sale. Charlotte, cu o bucurie puțin confuză, se joacă de-a ghidul. Mi se părea că disting transparența luminii matinale pe fiecare piatră din pavaj, că văd palpitația fiecărei frunze, că ghicesc orașul acela necunoscut în privirea bărbatului, iar priveliștea străzilor atât de familiare, în ochii Charlottei. Am înțeles în clipa aceea că Atlantida Charlottei mă lăsase să întrevăd, încă din copilărie, misterioasa consonanță a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
acum impresia că privesc cu ochii ei. Că văd, așa cum l-ar fi văzut ea, cheiul pustiu unde plopii, la o pală de vânt, păreau să-și transmită un mesaj șoptit, urgent, că simt, cum ar fi simțit ea, răsunetul pavajului din piațeta veche, a cărei liniște provicială, în plin Paris, ascundea ispita unei fericiri simple, a unei vieți lipsite de strălucire. Am înțeles că, de-a lungul celor trei ani ai vieții mele în Franța, planul meu nu-și întrerupsese
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
vogă, în anii ’60: 1.Modernizarea simbolică. Aceasta este destinată să dea țărilor în curs de dezvoltare aspectul și nu necesarmente substanța dezvoltării. Există anumite obiective pe care un stat trebuie să le dețină: un aeroport decent, o capitală cu pavaj, unele clădiri impresionante de stat, un corp diplomatic, un proiect hidroenergetic considerabil, probabil, intenția de a dezvolta o industrie a oțelului și, de asemenea, în practică un deficit al balanței de plăți. 2.Creșterea economică maximizată. Formularea mai respectabilă a
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
trebuie împăcat prin vărsare de sânge omenesc”. Unii autori consideră că altarul de andezit de la Grădiștea Muncelului era folosit la sacrificii de oameni și animale. Acest lucru pare să fie dovedit de un „lighenaș” colector, tăiat în piatră, descoperit sub pavajul de andezit. (Pentru sacrificarea rituală a unor prizonieri, criminali, sclavi etc. la celți, scandinavi, greci, vezi 23, p. 103 ; 65, p. 229.) Mult mai târziu, rolul de „țapi ispășitori” a fost jucat, de multe ori, de indivizii alogeni, mai ales
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau exterminărilor. Cum se face că energii minuscule vin să clatine forțe de nemăsurat? Să admiri aceste titluri comune, aceste uriașe banalități precum "prăbușirea marilor idealuri" sau "zdruncinarea credințelor". Ce e un ideal, o greutate care să se strivească de pavaj? Credința are un poligon de susținere ca să-și piardă frecvent echilibrul? A pune la îndoială aceste metafore, a refuza pentru moment jocul licențelor poetice nu înseamnă că ne cramponăm doar de sensul comun care-l îndepărtează pe cel simbolic, nu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cea mai mare parte a populației trebuie să joace. Partea a II-a Transformarea viziunilor CAPITOLUL 3 MODERNISMUL EXTREM AUTORITAR Atunci, ca și azi-dimineață pe doc, am văzut din nou, ca pentru prima dată, străzile drepte impecabile, sticla lucioasă a pavajului, divinele clădiri paralelipipedice transparente, armonia geometrică a șirurilor de Numere gri-albăstrii. și am avut impresia că nu generațiile trecute, ci eu am obținut o victorie Împotriva străvechiului zeu și a vieții de odinioară. Eugene Zamiatin, We știința modernă, care l-
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
1940), s-a bucurat de atenția criticii și a cititorilor, datorită subiectului de permanentă valabilitate, impregnat cu note de compasiune și duioșie. Un copil orfan și vagabond, Vlad, împreună cu cățelul său sunt culeși de pe stradă de Dan Prună, lucrător la pavaje. Având inteligență vie și activă, copilul, ocrotit de tatăl adoptiv, se remarcă prin sârguință, obține brevetul de mecanic, își deschide un atelier, devenind la rându-i susținător al celui care îi purtase de grijă. Poreclit „doctorul motoarelor”, Vlad dovedește o
IONESCU-MOREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]
-
Apel. Abandonând magistratura, intră în administrație. Prefect de Iași la 1870 (ulterior, și în 1901), între 1872 și 1911 a fost, de cinci ori, primar al Iașilor, un primar foarte destoinic. Sunt anii în care se introduc în acest oraș pavajul drumurilor, iluminatul cu gaz și se inaugurează noua sală a Teatrului Național (1896). Treptat, la Junimea și după aderarea la Partidul Național Liberal al lui I.C. Brătianu (1883), G. se lasă prins în vârtejul politicii. Vreo trei săptămâni, în 1888
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
În schimb, pentru plachetele decorate cu motive feminine de la Gönnersdorf, acestea au fost găsite în asociere cu alte materiale arheologice (industrie litică și osoasă, faună), ceea ce exclude utilizarea lor în scopuri exclusiv simbolice. Fr. d′Errico (2001) susține funcția de pavaj a spațiului, demonstrată de distribuția omogenă și aliniamentul orizontal. În condițiile în care argumentele care să susțină una din aceste teorii nu au fost niciodată unanime, o parte a preistoricienilor admit că arta se înscrie într-un context de ceremonii
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
după informațiile pe care le am, atribuțiile consilierelor comunale au fost, în general, mai restrânse. La Lipova, d-na Marilena Bocu a putut să se ocupe de întreaga administrație comunală. De la instalarea d-sale la primărie s-a schimbat întreg pavajul, s-a îndiguit Mureșul, s-a creat un abator, s-a introdus lumina electrică, s-a început clădirea primăriei, s-a creat un islaz comunal. D-na Maria Pop la Craiova a găsit o stare destul de tristă în toată organizarea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
discutând, începeam să capăt impresia ciudată că anumite argumente devin nevalabile la mari temperaturi. Și iată după o cotitură micul nostru automobil galben opri brusc cu un țipăt ascuțit al frânelor. - Ce s-a întâmplat? - Nimic spuse șoferul calm - repară pavajul, n-am știut, trebuie s-o luăm pe altă stradă. Am scos amândoi capetele pe ferestrele mașinii. Împrejurul cazanului cu smoală încinsă, cinci oameni goi până la brâu lucrau fripți de razele solare și de dogoarea flăcărilor cazanului. Te purta gândul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cum de nu li-e cald? - lasă șoferul să-i scape întorcând mașina. Câteva clipe de tăcere. Apoi, scriitorul, tuși puțin stingherit. M-am aplecat iute peste scaunul din față spre șofer: - Ce spuneai, tovarășe? - Spuneam că ăștia care repară pavajul ca să ne putem noi plimba fară hopuri - cum de nu li-e cald! Scriitorul se rezemă din nou, se șterse iar pe frunte cu batista, mă privi în fugă și schimbă vorba. Când ajunserăm acasă coborî din mașină puțin stânjenit
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o cadență gravă și densă, în care era cu neputință să introduci fie și un crâmpei de glumă. Apărea în povestirea aceea tatăl lui Marelst, un tânăr ceasornicar din Vitebsk, care ieși într-o zi din prăvălie și trânti de pavaj o pendulă grea, băgată într-o cutie din lemn de acaju, apoi, plângând, începu să calce în picioare cioburile de sticlă. Oamenii îl crezură nebun. Într-un fel chiar înnebunise, aflând că locuința fratelui său care trăia în Moldova fusese
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
soarele Îi intra direct În ochi. — Acum e prea tîrziu să mă duc la bancă. Voi trece pe la două. Pe urmă, dacă mai trebuie, merg iar la gară. Maigret făcuse și el pe vremuri treaba asta, bătuse ore În șir pavajul Încins sau ud, interogase oameni bănuitori și cărora trebuia să le scoți vorbele din gură cu cleștele. Hai să ne bem apa... În timp ce Trigaud se răcorea probabil cu un pahar mare de bere! — La izvor, pe la unsprezece, sper să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
avu timp să-și scoată batista din buzunar. Urmă o criză de astm mai violentă decât cea de dinainte. Maigret Își dădu deodată seama că și afară se făcuse tăcere, că nu mai tuna, că ploaia nu mai cădea pe pavaj. — Îmi cer scuze... — Vi s-a Întâmplat să bănuiți adevărul, nu-i așa? — O dată. O singură dată... — Când? — Aici... În seara În care... — Cu câte zile Înainte o Întâlniserăți? — Cu două zile. — Ați urmărit-o? — De departe. Să văd unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
aceea se simțea bătrân. Era nerăbdător să se Întoarcă la soția lui, la zarva molcomă a plimbărilor lor zilnice prin Vichy și la micile scaune galbene din parc. Coborâră Împreună. — Vă duc cu mașina, șefule? — Prefer să merg pe jos. Pavajul lucea. Mașina neagră se depărtă, ducându-i la Clermont-Ferrand pe Lecoeur și Pélardeau. Maigret Își aprinse pipa și Își băgă mâinile În buzunare. Nu era frig, dar, din cauza furtunii, termometrul coborâse cu câteva grade. Apa picura din cei doi arbuști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
preciza că "în orașul Tulcea s-a construit din nou un abatoriu în marginea orașului despre răsărit"749. În acest context, erau prezentate o serie de lucrări edilitare realizate în orașul Tulcea ce au constat în refacerea unor părți "din pavajele esistente pe stradele: Portului, Gura Pieței, Grivița, Bariera Babadagh, Cuza Vodă, Sabinilor, Sfântul Neculai, Mircea Vodă, Buna Vestire, piața Sâmbăta și în curtea farmaciei orașului"750. Totodată, se menționa faptul că "aceste lucrări s-au făcut în regie cu oamenii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au făcut în regie cu oamenii de serviciu ai comunei"751. În continuarea celor prezentate se preciza că "s-a lucrat în regie la reconstruirea unei părți din strada Basarabilor cu ocazia plănuirei grădinei din fața palatului administrativ, și reconstruirea de pavaj pe strada Elisabeta Doamna din dreptul stradei Isaccea până la strada Sfântul Neculai, toate aceste pe o întindere de 8 244 metri pătrați"752. De asemenea, "s-a reconstruit (...) prin antreprisă parte din strada Elisabeta Doamna și s-a construit din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
jurnaliștii tulceni apreciau că "de cinci ani aproape fostul consiliu comunal, cu Sotirescu și Peiuff în frunte, a condus destinele orașului. Să închidem ochii și să ne întrebăm care sunt îmbunătățirile pe care ni le-a hărăzit nouă orășenilor? Ce pavaje s-au făcut? Ce clădiri publice s-au ridicat?"1737. Deoarece "răspunsul la atâtea întrebări este nimic, nimic și iar nimic", jurnaliștii se considerau îndreptățiți să facă apel la "raportul primului ministru Lascăr Catargiu către M. S. Regele, în care
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
viu simțită de orășeni"2677. Referindu-se la orașul Hârșova, Scarlat Vârnav arăta că acesta a beneficiat, în trecut, de o administrație comunală bună, astfel că, "în cei de pe urmă 8 ani, s-au efectuat lucrări de șoseluiri și de pavaj"2678. De altfel, în cursul anului bugetar 1898-1899 la Hârșova a fost construit un abator, iar în anul 1901-1902 a fost amenajată o hală2679. În anul bugetar 1902-1903 a fost începută construcția unei școli mixte cu 8 clase. Totodată, a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]