536 matches
-
surpriza nu este deloc una plăcută; este îmbrăcat într-o cămașă imposibilă, maron cu buline albe, cu guler răsfrânt, peste care a tras o vestă fără mâneci, albă, din lână, probabil făcută de andrelele nevestei; pantaloni de stofă - un moșulică pedant, râse Detectivul în gând -, cu dungă, papuci din piele sau imitație de piele neagră). - În ce problemă, stimate domn, dacă nu vă este cu supărare? - O verificare de rutină, nimic spectaculos (niște coincidențe date dracului, au murit unii care au
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
aruncă o privire scurtă. Ochelarii cu ramă groasă, neagră, nu puteau să ascundă ochii negri în care sclipeau luminițe jucăușe. Cravata avea un nod perfect, iar pe mâna care ținea umbrela strălucea un ceas care părea a fi de aur. Pedant moșulică, surâse în gând. Nu semăna cu Magicianul. Bineînțeles, la el se gândise imediat, la el și vreunul din coșmarurile acelea în care treea prin tot felul de aventuri absurde pe care ar fi trebuit să le pună neapărat pe
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ne dea marea sa operă cocotologică, să nu se îmbolnăvească de apendicită sau de ciroze. Conchid, așadar, înainte de a mă apuca râsul și, coborând acest ton, mă pregătesc de un altul, în care mi se întoarce totul în stomac de pedanții investigaționiști, nu investigatori. Să avem sărbătoarea în pace și să ne revărsăm în dragoste, în caritate, pedagogia. Pentru o păsărică 16 Publicarea unui joc de inteligență, la secțiunea Distracții în săptămânalul argentinian "Caras y Caretas" (Fețe și măști), a dat
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
exercitez cântând lucruri ușoare și după ureche. Mai târziu, peste câțiva ani! (Avea douăzeci și doi de ani.) Felix avu în gând o clipă intenția de a-i demonstra că metoda e greșită, dar se stăpâni spre a nu părea pedant. Întrebîndu-l în ce putea să-i fie de folos, Titi ceru să i se arate la limba latină. Voia numai traducerea, și anume, să i se spună cuvânt cu cuvânt în românește, pentru a-l scrie deasupra textului. Orice sugerare
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pe Felix. - Aproximativ! În fond, fata părea intimidată. Felix îi inspiraun respect paralizant și se silea să iasă din frivolitățile obișnuite. Îl întrebă despre viața universitară, despre colege. Felix îi spuse despre toate amabil, dar, băgând de seamă că devine pedant, se opri. Voia să găsească un cuvânt galant. - De ce nu-mi mai vorbești? Mă interesează! protestă Georgeta. Sunt fete frumoase la Universitate? - Nu totdeauna urâte, dar îți închipui că fetele frumoaseca dumneata nu se duc să muncească atâția ani, ca să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
această morală îl supără iarăși, lucru pe care Georgeta îl remarcă. Fata se așeză pe genunchii lui Felix și-i înconjură gâtul cu un braț. - Sunt o proastă că-ți fac atâta morală, iartă-mă, inspiriatîta respect, încît am devenit pedantă. La drept vorbind, îmi placi, asta-i principalul! Fă cum crezi! Ca un fulger trecu prin mintea lui Felix iarăși imaginea Otiliei. Hotărârea de a-i fi absolut credincios îi întîrzia spontaneitatea plăcerii de a se simți alături de Georgeta, apoi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Într-adevăr, am mult de lucru! - Atunci, zise Otilia, te las să-ți vezi de treabă. La masă, fata îl rugă să-i vorbească despre el, despre impresiile lui de la cursuri, ceea ce Felix făcea, cu oarecare prudență, nevoind să fie pedant. Dar era grav în pasiune și nu putea să-și ascundă tulburarea sub frivolități. Otilia îi spuse: -Tu ai o profunditate care sperie o fată. Dacă ai ști ce proaste suntem noi, fetele! - Te sperii pe tine? - Nu pe mine
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Cauți fel de fel de pricini, fiindcă nu mă iubești. În locsă-mi spui neted. - Ba te iubesc. Nu mă-ntrerupe. Și eu, și tu avem nevoie depuțină zburdălnicie, și-ți spun sincer că o căsătorie numaidecât mi se pare ceva pedant, paralizant, ceva gen Aurica. Putem să lungim logodna câțiva ani, și, cum nu putem sta împreună aici, să ne ia lumea la ochi, mergem la Paris, tu pentru medicina ta, eu pentru pian, stăm acolo, studențește, până ce ni se va
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și umbroase pretinzând, în glumă, că avea un ton albinos. Cine i-a vârât, domnule, mură în gură, compatriotului nostru, Tristan Tzara, ideea, curentul și denumirea de Da-Da? Două săptămâni s-a tot chinuit cu acest mic domn zevzec, pedant și încuiat, care nu pricepea absolut nimic din revoluția artistică propăvăduită de Robin, dar care, spre hazul tuturor, nu se putea abține a nu aproba, năuc, din zece în zece minute: "Da! Da!" Dar pălăria ce a folosit drept urnă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-a iubit! Cum este ea? Cine poate ști spune! Și cu toate astea ce n-ar da cineva pe ea? tot. Dacă e vo plăcere pe acest pământ pentru care ai sacrifica toate celelalte, apoi e prima sărutare, inocentă, copilăroasă, pedantă * chiar, dar, o! câtă dulceață e tocmai în această copilărie, în această falsă închipuire asupra valorii ei, în această abandonare mută a gurei de copilă. Timidă - pare cu toate astea o cutezanță, dulce - pare un act de violință, dăruită - pare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
din autorii clasici, faci poezii de amor, vrei să treci de ștrengar și de vițios, îți închipuiești așa de mult despre mustăcioara d-tale, ești convins că zâmbetul d-tale e fermecător și ochiul săgetător - în fine, în vârsta cea pedantă și nesuferită căreia nu știi ce nume să-i dai. Pe când colegii jucau cărți, râdeau, beau și povesteau anecdote care de care mai frivole și mai de râs, de Pepelea, de țigani, de popi, eu îmi mânam viața cu capul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mai numi astfel - cât pentru noi cată să aibă cineva innoranța unui Roessler, care ne face imigrați, astfel însă încît cei imigrați să fie 10 milioane, iar cei din izvorul emigrărei numai 800. 000. În fine, insolență ungurească sau innoranță pedantă nemțească; una din două e de trebuință pentru ficțiunile mari ale imperiului unguresc și a nimicniciei românilor. Și ce-au adus peste Transilvania cu scâlciatele lor idei? Moartea cea oarbă care-i secera cu miile și ura cea cumplită a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
anecdotele erau insipide și cu totul meschine față de complexitatea obiectului, ele rezumau nu mai puțin câteva note caracteristice ale individului. Într-adevăr, Conțescu era de o mare forță a voinței, la nevoie reglementîndu-și existența barbar, avea o curiozitate naivă și pedantă, care-l făcea să răsfoiască tomuri pentru cea mai neserioasă chestiune și să țină corespondență, era îndatoritor și iubea animalele. Pomponescu simți mizeria gestului de a evoca un om în pragul morții cu anecdote, și de aceea la friptură (grătar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe planul întîi națiunea, nu mai avem concepția răsuflată a egoismului. Ca și indivizii sănătoși, națiile sănătoase trăiesc in corpore. Zic "sănătoase" pentru că noua ordine exclude din sânul ei G. Călinescu popoarele inferioare. Acestea vor trebui să fie conduse. Lectura pedantă a cărților produce fixațiunea. £Italia e un stat recent și pentru mulți napolitani ideea uniunii cu restul statelor din peninsulă constituia o trădare a regatului celor două Sicilii. Fenomenul acesta s-a petrecut și la noi înainte de 1859. Și totuși
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în vedere viitorul copiilor. . - O căsătorie reprezintă un act serios și cine intră în ea seapără cu toate forțele. Nu-ți voi permite să neglijezi căminul. - N-am să dau nici un prilej de reclamație. În fond, pe Gonzalv francheța cam pedantă a limbajului fetei îl speria. Hotărî să fie cu ochii în patru, să nu scape din vedere în prealabil catedra. Madam Conțescu, sinceră, îi făcu portretul nepoatei: - Conțescu n-are idee ce este o femeie, sunt datoare să teprevin. Fata
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
direct sau invers). Nota rezultată în final este nota Kirton, max = 160, min = 32, mediana la 96 și ea exprimă creativitatea și spiritul inventiv al celui testat (în figură, mediana s-a notat cu 0). Note sub 96 au persoanele pedante, a căror deviză ar putea fi: „să facem lucrurile mai bine”. Sunt caracterizați prin respect față de reguli, conformitate, prudență, eficiență și îmbunătățiri continue cu pași mici. Peste 96 sunt cei creativi, oameni cu deviza: „să facem totul altfel”. Sunt caracterizați
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
sunt cei creativi, oameni cu deviza: „să facem totul altfel”. Sunt caracterizați de tendința de a privi problemele din unghiuri neașteptate, dorința de schimbare, indisciplină și nesupunere. Conform Enciclopediei Britanice, gândirea creativă este o gândire de tip divergent, în timp ce gândirea pedanților este una convergentă. Trebuie subliniat de la bun început faptul că un om pedant nu este neapărat un om care se va opune inovării, sau care este incapabil să o realizeze. Spre deosebire de cei creativi, oamenii pedanți vor aborda altfel activitatea de
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
tendința de a privi problemele din unghiuri neașteptate, dorința de schimbare, indisciplină și nesupunere. Conform Enciclopediei Britanice, gândirea creativă este o gândire de tip divergent, în timp ce gândirea pedanților este una convergentă. Trebuie subliniat de la bun început faptul că un om pedant nu este neapărat un om care se va opune inovării, sau care este incapabil să o realizeze. Spre deosebire de cei creativi, oamenii pedanți vor aborda altfel activitatea de inovare, ba chiar, de multe ori, cu mai mult succes. La prima vedere
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
de tip divergent, în timp ce gândirea pedanților este una convergentă. Trebuie subliniat de la bun început faptul că un om pedant nu este neapărat un om care se va opune inovării, sau care este incapabil să o realizeze. Spre deosebire de cei creativi, oamenii pedanți vor aborda altfel activitatea de inovare, ba chiar, de multe ori, cu mai mult succes. La prima vedere, s-ar părea că oamenii din extremele celor două categorii au comportamente total antagonice și că vor colabora greu. Într-o oarecare
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
armonizarea relațiilor dintre ei. Iar cine nu îi are (pentru că așa cum rezultă din testul Kirton ei nu sunt chiar peste tot), trebuie neapărat să încerce să facă rost de ei. Dacă vorbim despre oameni ca manageri, putem spune că cei pedanți sunt utili în perioadele de liniște economică, iar cei creativi în situații de criză. Calitățile lor ca manageri sunt ilustrate succint în tabelul 2.2.<footnote Băloiu, L.M., Frăsineanu, I., Inovarea în economie, Editura Economică, București, 2004, pp. 97-98. footnote
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
în situații de criză. Calitățile lor ca manageri sunt ilustrate succint în tabelul 2.2.<footnote Băloiu, L.M., Frăsineanu, I., Inovarea în economie, Editura Economică, București, 2004, pp. 97-98. footnote> Tabelul 2.2 Comportamentul managerial al oamenilor Tipul de om Pedant Creativ Tipul de răspuns Adaptiv Creativ Atitudine De imitație De schimbare continuă Motivații Rutina Viziunea Mod de acțiune Obișnuit, previzibil, extrem de util în buna funcționare a unui sistem Spontan, neașteptat, eficient în rezolvarea crizelor sau chiar în prevenirea lor Tip
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
ajută. Un caz interesant este cel al Otiliei care sacrifică singură iubirea ei pentru Felix ca să-i dea șansa creației. Felix ajunge să creeze o operă medicală. Dar și Otilia scapă de riscul unei vieți de rutină alături de un savant pedant. Ca personaje de fundal, în literatura noastră e plin de scriitori ratați precum domnul D. din Patul lui Procust, un anume Petrică din Cel mai iubit..., ba chiar un secretar de primărie de la Titus Popovici, care scrie în registrele instituției
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
comunicat că profesorul predă statistică. Celei de-a doua grupe, profesorul predă psihologie. Păstrând același profesor, același clip, însă cu titulatură diferită. Evaluările studenților s-au schimbat și ele. Profesorul de statistică a fost descris ca fiind „rece, rigid, înstrăinat, pedant, încordat”. Dar ce s-a întâmplat cu evaluarea aceleiași persoane, catalogată însă drept „psiholog”? Studenții l-au văzut drept „cald, preocupat să-i ajute pe studenți, un om minunat”. Și, cu toate acestea, era una și aceeași persoană - persoana „rece
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
sus cu statutul mimului primitiv, un fel de actor ambulant, deosebit de cel clasic sau renascentist, care trebuia să îndeplinească cel puțin două atribuții: "să imite glasurile păsărilor și animalelor și să maimuțărească vorbirea, mimica și gesturile sclavului, țăranului, proxenetului, magistrului pedant, străinului"90. Ulterior, pe terenul Romei, celebră pentru organizarea Saturnaliilor, este atestată o întreagă producție literar-artistică celebrând râsul și ridiculizarea ritualică, pe teme din cele mai diverse ("sunt cunoscute ridiculizările rituale legiferate la care era supus comandantul victorios de către soldați
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
avea într-însu un tainic imbold la domnie, de a subjuga și de a impune restricții /.../, brutal și încăpățânat /.../, impetuos, tiranic /.../, răsfățat și îngâmfat, simț practic, bun organizator, perseverent /.../, zgârcit și nepretențios în gusturi /.../, inteligent, cu o memorie deosebită, curiozitate naturală, pedant, disprețuitor /.../, interesat de toate lucrurile legate de legi, regulamente, interdicții /.../, pasiune pentru uniforme și chestiunile militare; jocurile pe care le inventa aveau menirea de a teroriza pe ceilalți copii”. Un asemenea om va ajunge pe tron la 8 iunie 1930
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]