872 matches
-
și pentru a intra într-o viață nouă. Autorul afirmă că este mai recomandabil ca omul să fie considerat mic, dar să rămână în turma lui Cristos, decât să se mândrească și să piardă mântuirea. De fapt, el vorbește de penitență ca modalitate de a se întoarce la ascultarea față de păstori, această acțiune fiind un act de umilință. În secolul al II-lea, un document de referință este Scrisoarea lui Barnaba, care vorbește despre mărturisirea păcatelor ca un instrument prin care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitențială. Totuși, procedura penitențială este un dialog realizat cel puțin printr-un colocviu intim între Dumnezeu și om, din moment ce comunitatea nu putea oferi nici o garanție externă a iertării interioare primite. Tot în secolul al II-lea, Tertulian, în Tratatul despre penitență și în Tratatul despre castitate, ne ajută să cunoaștem în detaliu procesul penitențial, care conține mai multe elemente: o atitudine interioară, opere penitențiale exterioare, purtarea ciliciului, impunerea cenușii pe cap, posturi frecvente, plângerea, rugăciuni prelungite, prosternări, recurgerea la preoți, mijlocirea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
preoți, mijlocirea comunității, etc. I se cerea penitentului să se prezinte în sac de pocăință, cu cenușă pe cap în fața publicului, adică a comunității locale, și să facă o mărturisire deschisă a păcatelor sale. Apoi, primea de la aceeași comunitate o penitență publică. Acest ritual era un adevărat proces dialogic, derulat între penitent și comunitate. Însă, ca și ceilalți, și Tertulian vorbește doar de o unică posibilitate de a face pocăință după botez. Era necesar, din punctul său de vedere, ca pocăința
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcate, astfel: caritatea, pomana, lăcrimarea, posomorârea inimii sau a corpului, declararea vinovăției proprii înaintea lui Dumnezeu, mijlocirea sfinților, credința bine exercitată, convertirea aproapelui și conducerea acestuia la mântuire, iertarea și uitarea ofenselor primite. Treptat, în secolul al III-lea, practica penitenței își conturează un ritual mai stabil, structurat în trei părți: acuzarea păcatelor, îndeplinirea penitențială și reconcilierea publică. Aceasta din urmă era oferită de către episcop doar când se încheia perioada de penitență. Procesul dialogic este deja mai structurat, organizat, fiind precizate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ofenselor primite. Treptat, în secolul al III-lea, practica penitenței își conturează un ritual mai stabil, structurat în trei părți: acuzarea păcatelor, îndeplinirea penitențială și reconcilierea publică. Aceasta din urmă era oferită de către episcop doar când se încheia perioada de penitență. Procesul dialogic este deja mai structurat, organizat, fiind precizate destul de clar rolul penitentului, al comunității și al episcopului în tot acest demers. Rămâne însă valabil faptul că penitența este irepetabilă, ea oferindu-se doar o singură dată în viață, făcându
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
din urmă era oferită de către episcop doar când se încheia perioada de penitență. Procesul dialogic este deja mai structurat, organizat, fiind precizate destul de clar rolul penitentului, al comunității și al episcopului în tot acest demers. Rămâne însă valabil faptul că penitența este irepetabilă, ea oferindu-se doar o singură dată în viață, făcându-se analogie cu Botezul, care se primea la rândul său, tot doar o singură dată. Începând cu secolul al IV-lea, odată cu recunoașterea și garantarea libertății religiei creștine
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și garantarea libertății religiei creștine, o mare mulțime de oameni din rândul păgânilor trec la creștinism și primesc botezul. Dar, din cauza lipsei de experiență de viață creștină, aceștia pierd cu ușurință puritatea dobândită la botez, exprimând o nevoie acută de penitență pentru a putea să râvnească la mântuire. Cu toate acestea, condițiile cerute de practicile penitențiale au rămas aceleași. Această situație însă nu a demonstrat eficacitate, ci a condus chiar la un proces de îndepărtare a omului de sacramentul penitenței. 2
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de penitență pentru a putea să râvnească la mântuire. Cu toate acestea, condițiile cerute de practicile penitențiale au rămas aceleași. Această situație însă nu a demonstrat eficacitate, ci a condus chiar la un proces de îndepărtare a omului de sacramentul penitenței. 2.1.2 Elemente de rit în celebrarea penitenței Elaborarea unui rit mai organizat începe cu secolul al IV-lea, dorindu-se să se respecte trei etape ale celebrării: intrarea în penitență, timpul de împlinire a penitenței și reconcilierea propriu-zisă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Cu toate acestea, condițiile cerute de practicile penitențiale au rămas aceleași. Această situație însă nu a demonstrat eficacitate, ci a condus chiar la un proces de îndepărtare a omului de sacramentul penitenței. 2.1.2 Elemente de rit în celebrarea penitenței Elaborarea unui rit mai organizat începe cu secolul al IV-lea, dorindu-se să se respecte trei etape ale celebrării: intrarea în penitență, timpul de împlinire a penitenței și reconcilierea propriu-zisă. Derularea procesului dialogic era mult mai organizată, delimitată de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un proces de îndepărtare a omului de sacramentul penitenței. 2.1.2 Elemente de rit în celebrarea penitenței Elaborarea unui rit mai organizat începe cu secolul al IV-lea, dorindu-se să se respecte trei etape ale celebrării: intrarea în penitență, timpul de împlinire a penitenței și reconcilierea propriu-zisă. Derularea procesului dialogic era mult mai organizată, delimitată de trei acțiuni, pe care le înfăptuia penitentul și care îl puneau în raport cu comunitatea și cu ierarhul acesteia, astfel: I. Intrarea în penitență era
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
omului de sacramentul penitenței. 2.1.2 Elemente de rit în celebrarea penitenței Elaborarea unui rit mai organizat începe cu secolul al IV-lea, dorindu-se să se respecte trei etape ale celebrării: intrarea în penitență, timpul de împlinire a penitenței și reconcilierea propriu-zisă. Derularea procesului dialogic era mult mai organizată, delimitată de trei acțiuni, pe care le înfăptuia penitentul și care îl puneau în raport cu comunitatea și cu ierarhul acesteia, astfel: I. Intrarea în penitență era un act public, care se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în penitență, timpul de împlinire a penitenței și reconcilierea propriu-zisă. Derularea procesului dialogic era mult mai organizată, delimitată de trei acțiuni, pe care le înfăptuia penitentul și care îl puneau în raport cu comunitatea și cu ierarhul acesteia, astfel: I. Intrarea în penitență era un act public, care se desfășura înaintea întregii comunități, dar care nu consta în confesarea publică a păcatelor. Ritul liturgic era îndeplinit doar de episcop, care îl primea pe penitent, își impunea mâinile asupra lui și îi impunea o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
capului, renunțarea la îmbrăcăminte comodă, etc., sau, dimpotrivă, lăsarea unui păr lung și a unei bărbi lungi) cu mortificări alimentare, posturi și pomeni, ca probe concrete de convertire interioară. Întâlnim și o clasificare a penitenților, după criteriul modalității celebrării ritului penitenței și al admiterii la acțiunile liturgice ale comunității. Ei se împărțeau în patru categorii: a) „postulanzii” (cei care cereau în mod liber penitența și erau excluși din adunarea liturgică, după ce primiseră impunerea mâinilor la începutul Postului Mare, pentru ca apoi să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ca probe concrete de convertire interioară. Întâlnim și o clasificare a penitenților, după criteriul modalității celebrării ritului penitenței și al admiterii la acțiunile liturgice ale comunității. Ei se împărțeau în patru categorii: a) „postulanzii” (cei care cereau în mod liber penitența și erau excluși din adunarea liturgică, după ce primiseră impunerea mâinilor la începutul Postului Mare, pentru ca apoi să primească iertarea în Joia Sfântă, chiar dacă penitența putea dura mai mulți ani); b) „auditorii” (cei care puteau doar participa la Liturgia Cuvântului, fiind
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ale comunității. Ei se împărțeau în patru categorii: a) „postulanzii” (cei care cereau în mod liber penitența și erau excluși din adunarea liturgică, după ce primiseră impunerea mâinilor la începutul Postului Mare, pentru ca apoi să primească iertarea în Joia Sfântă, chiar dacă penitența putea dura mai mulți ani); b) „auditorii” (cei care puteau doar participa la Liturgia Cuvântului, fiind trimiși afară din adunare la începutul Liturgiei Euharistice); c) „îngenunchiații” (cei care participau la întreaga liturghie, dar rămâneau totdeauna în genunchi, iar la sfârșitul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
suficiente și operele de caritate, pe de altă parte, pentru păcatele grave încep să se alcătuiască cataloage speciale, compuse de către episcopi și făcute publice. Acestea cuprindeau norme și itinerarii clare, prezentate creștinului pentru a primi iertarea, determinând și modalitatea de penitență - publică sau privată - și stabilind timpul de ispășire necesar iertării. Mulți creștini însă așteptau să ajungă la o vârstă cât mai înaintată, eventual pe patul de moarte, pentru a recurge la această iertare. Se observă că păstorii Bisericii și teologii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ispășire necesar iertării. Mulți creștini însă așteptau să ajungă la o vârstă cât mai înaintată, eventual pe patul de moarte, pentru a recurge la această iertare. Se observă că păstorii Bisericii și teologii pun mereu în raport analogic botezul și penitența, aceasta din urmă având rolul de medicament ce recuperează darurile baptismale, pierdute prin păcat. Dacă, prin botez, omul primea iertarea păcatelor în mod gratuit din partea lui Dumnezeu, prin penitență, această iertare venea ca rezultat al efortului uman, pentru că penitența era
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păstorii Bisericii și teologii pun mereu în raport analogic botezul și penitența, aceasta din urmă având rolul de medicament ce recuperează darurile baptismale, pierdute prin păcat. Dacă, prin botez, omul primea iertarea păcatelor în mod gratuit din partea lui Dumnezeu, prin penitență, această iertare venea ca rezultat al efortului uman, pentru că penitența era numită și „botezul lacrimilor”. Procesul dialogic era destul de intens, trăit atât la nivel verbal, prin mărturisire și primirea iertării, cât și la nivel nonverbal, prin împlinirea diferitelor opere penitențiale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și penitența, aceasta din urmă având rolul de medicament ce recuperează darurile baptismale, pierdute prin păcat. Dacă, prin botez, omul primea iertarea păcatelor în mod gratuit din partea lui Dumnezeu, prin penitență, această iertare venea ca rezultat al efortului uman, pentru că penitența era numită și „botezul lacrimilor”. Procesul dialogic era destul de intens, trăit atât la nivel verbal, prin mărturisire și primirea iertării, cât și la nivel nonverbal, prin împlinirea diferitelor opere penitențiale, ambele niveluri fiind modalități de a comunica cu Dumnezeu și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prin mărturisire și primirea iertării, cât și la nivel nonverbal, prin împlinirea diferitelor opere penitențiale, ambele niveluri fiind modalități de a comunica cu Dumnezeu și de a demonstra sinceritatea penitentului în a-i oferi un răspuns pozitiv. 2.2 Perioada penitenței „tarifate” Atmosfera medievală a secolelor VI-X era puternic influențată de întemeierea orașelor de tip „burg”, în care meșteșugarii și negustorii începeau să se organizeze în bresle și în care luau ființă diferite ateliere de manufacturi și târguri, etc. Înființarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cetăți, precum și consolidarea anumitor mănăstiri de renume, în care se păstra și se transmitea studiul și cultura, sunt toate elemente ce i-au influențat pe creștinii Evului Mediu în modul lor de a-și trăi credința și de a practica penitența și reconcilierea sacramentală. Începând cu secolul al VI-lea, odată cu răspândirea pe continentul european a unor practici ce aparțin unor călugări veniți din mănăstirile din Irlanda, începe să se extindă un mod nou de penitență: spovada privată și tarifată. Ia
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
credința și de a practica penitența și reconcilierea sacramentală. Începând cu secolul al VI-lea, odată cu răspândirea pe continentul european a unor practici ce aparțin unor călugări veniți din mănăstirile din Irlanda, începe să se extindă un mod nou de penitență: spovada privată și tarifată. Ia naștere astfel un fel de „spovadă terapeutică”, în care se practica un tip de dialog spiritual, repetat cu o oarecare frecvență, efectuându-se un examen mai minuțios al greșelilor comise. Numită și „penitență tarifată”, acest
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nou de penitență: spovada privată și tarifată. Ia naștere astfel un fel de „spovadă terapeutică”, în care se practica un tip de dialog spiritual, repetat cu o oarecare frecvență, efectuându-se un examen mai minuțios al greșelilor comise. Numită și „penitență tarifată”, acest tip de celebrare a reconcilierii sacramentale se dezvoltă ca reacție față de modul în care penitentul iertat își făcea pocăința, de regulă căutând posibilitatea cea mai ușoară. Prin pocăința tarifată se urmărea obiectivizarea acestei penitențe, care nu mai putea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
greșelilor comise. Numită și „penitență tarifată”, acest tip de celebrare a reconcilierii sacramentale se dezvoltă ca reacție față de modul în care penitentul iertat își făcea pocăința, de regulă căutând posibilitatea cea mai ușoară. Prin pocăința tarifată se urmărea obiectivizarea acestei penitențe, care nu mai putea fi neglijată, ci care trebuia în mod necesar îndeplinită. Aceasta face ca în această perioadă să se răspândească renumitele Libri paenitentiales sau Paenitentiales, manuale folosite de confesori, conținând cataloage de păcate, cu prescrieri de tarife ce
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în mod detaliat și precis, penitentului fiindu-i garantată confidențialitatea.Către sfârșitul secolului al VIII-lea și începutul secolului al IX-lea, se manifestă anumite tensiuni și reacții reformatoare, fapt ce va duce spre recunoașterea doar a două sisteme de penitență: pocăința publică, care, conform tradiției antice, se aplica pentru păcatele publice, și penitența privată, care respecta sistemul tarifat, aplicându-se doar în cazul păcatelor grave și oculte. În dinamica acestor propuneri reformatoare, ia naștere și un nou sistem de celebrare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]