1,002 matches
-
Într-un registru mediatic, ne amintește despre temerile, renunțările la opinie, autoabandonările și dedublările omului de presă. Liviu Chelcea și Puiu Lățea interoghează modul de consum, statornicit În comunism, radiografiind (printr-un studiu de caz) modul de structurare a „culturii” penuriei prin practici speciale de aprovizionare și supraviețuire (micul trafic de frontieră, turismul economic). O interesantă sociologie a cozii ne este prezentată de Dan Lungu, cu efectul ei „pervers”, necunoscut de promotori, de delegitimizare și erodare a puterii. Aceeași temă, de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tehnico-economică a postindustrialismului și ca atare trebuie redirecționată, Inglehart aduce argumente empirice care demonstrează nu doar despărțirea societății postmaterialiste de „funcționalismul standardizat și de entuziasmul investit în știință și în creșterea economică, dominante în societatea industrială într-o eră a penuriei”, ci relevă forme de reconfigurare concomitentă a economiei, politicii și culturii în cadrul unui nou tip de societate. Pentru Inglehart este clar că, în faza sa postmaterialistă de dezvoltare, societatea ajunge să dea o mai mare „greutate considerațiilor estetice și umane
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care nu justifică în nici un fel predicția ca „soarta României ar fi fost decisă pentru mulți ani”. Vremea din urmă, cu caracteristicile ei, probează că predicția lui Pasti nu s-a confirmat. Întârzieri s-au produs, căderi și perpetuări ale penuriei și insecurității asociate epocii materialiste sau chiar celei tradiționale de dezvoltare au avut loc, dar în același timp s-au conturat cu claritate și dezvoltări specifice epocii postindustriale în economie sau politică, în cultură sau în societatea civilă. Ca atare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
analiza să fie eminamente unilaterală și inevitabil critică, ignorând totodată și acele dezvoltări ce ar corespunde epocii postmaterialiste și probabil că se vor multiplica imediat după atingerea pragurilor de stabilizare macroeconomică și de ieșire treptată din perioada de dominare a penuriilor și de extindere a sărăciei. De altfel, după sfârșitul deceniului trecut, semnele acestui nou stadiu de dezvoltare au devenit tot mai vizibile, de la ritmul creșterii economice la tipurile de valori culturale și politice luate de tot mai mulți oameni ca
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
astfel încât un nou câmp inegalitar să apară în societate. Este vorba despre acele inegalități ale reflexivității individuale, care inevitabil se convertesc în inegalități materiale și apoi în polarizări sociale. Lanțul constitutiv este circular: lipsa de performanțe în educație generează o penurie de instrumente, conținuturi și procese ale reflexivității care blochează capacitățile de beneficiere de oportunități avantajoase ale pieței muncii și potențează intrarea în sărăcie, ceea ce duce la lipsa de resurse pentru îmbunătățirea educației. Dependența structurală a performanțelor în educație de categoria
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Consecințele imediate sunt deja evidente: productivitatea cercetării universitare a scăzut spectaculos, mai ales în instituțiile cu un număr mare de studenți și cu venituri extrabugetare substanțiale, iar calitatea instruirii este mai degrabă precară, generând o inflație de diplome și o penurie relativă de competențe profesionale pe piața muncii. Dezechilibrul dintre instruire și cercetare nu se dovedește deloc o opțiune atractivă, iar universitățile noastre se confruntă cu o nevoie acută de schimbare a ethosului academic și a profilului lor instituțional. Să considerăm
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Editions Armand Colin, Paris. Vinsonneau, G., 1999, Inégalités sociales et procédés identitaires, Editions Armand Colin, Paris. Vlăsceanu, Lazăr, 2001, Politică și dezvoltare. România încotro?, Editura Trei, București. Vlăsceanu, Mihaela, 2001, Organizațiile și cultura organizațională, Editura Trei, București. Voicu, Bogdan, 2005, Penuria pseudo-modernă a postcomunismului românesc, vol. I-II, Expert Project, Iași. Voicu, Mălina, 2005, Ce fel de bunăstare își doresc românii? Despre legitimitatea politicilor salariale din România, Expert Project, Iași. Wallerstein, Immanuel, 1979, The Capitalist World Economy, CUP, Cambridge. Weber, Max
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași, 2002). Antoine Prost, „Frontierele și spațiile privatului”, în Philippe Ariès și Georges Duby, Istoria vieții private, vol. IX, Editura Meridiane, București, 1997, p. 12. Ibidem, p. 49. Bogdan Voicu, Penuria pseudo-modernă a postcomunismului românesc, vol. II, Resursele, Editura Expert Projects, București, 2005, p. 100. OECD, Education at a glance, OECD Indicators, 2004, pp. 130-146 passim. PNUD și CNS, Femeile și bărbații în România. 2000. Pentru o analiză mai detaliată a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
viitorul artei, Concepții de critică artistică, Arta nouă germană în judecata franceză, Arta germană în cântarul lui Péladan. Comentariile succinte pe marginea cărților nou-apărute, din rubrica „Claie peste grămadă”, au un pronunțat accent critic. Lui Eugen Relgis îi sunt reproșate „penuria de acțiune și idei” și „lungimea descripțiilor” din volumul Soare Răsare, „volumaș de schițe, legende și însemnări japoneze”, lui Ovid Densusianu i se neagă calitatea de poet, acesta rămânând „un filolog sârguincios și cu scrupule științifice”. Sunt însă apreciate broșurile
MOLDOVA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288221_a_289550]
-
sociale în România (Expert Projects, 2005). Bogdan Voicu: este doctor în sociologie, cercetător științific principal la ICCV, lector asociat la Universitatea din București și la Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu. Secretar general de redacție al revistei Sociologie românească (2002-2004). Volume recente: Penuria pseudo-modernă a postcomunismului românesc (Expert Projects, 2005, două volume), Social Sciences perspectives on the European postcommunist societies (coordonator, Psihomedia, 2005), European Integration from East to East. Civil society and ethnic minorities in a changing world (coordonator, Psihomedia, 2004), Globalization, Integration
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de l’est et du sud de l’Europe”, Revue Géographique des Pyrénées et du sud-ouest, t. 63, f. 2, 1992-1993, Toulouse. Stahl, Henri H. (1998), Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, 3 vol., Cartea Românească, București. Voicu, Bogdan (2005a), Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul I. Schimbarea socială și acțiunile indivizilor, Expert Projects, Iași. Voicu, Bogdan (2005b), Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul II. Resursele, Expert Projects, Iași. Voicu, Bogdan (2005c), „Social capital: bonding or bridging Europe?”, în Horațiu Rusu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
f. 2, 1992-1993, Toulouse. Stahl, Henri H. (1998), Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, 3 vol., Cartea Românească, București. Voicu, Bogdan (2005a), Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul I. Schimbarea socială și acțiunile indivizilor, Expert Projects, Iași. Voicu, Bogdan (2005b), Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul II. Resursele, Expert Projects, Iași. Voicu, Bogdan (2005c), „Social capital: bonding or bridging Europe?”, în Horațiu Rusu, Bogdan Voicu (coord.) (2005), EU Integration Process from EAST to EAST: Civil Society and Ethnic Minorities in a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de Cercetări Sociale, nr. 1. Uslander, Eric M. (2002), The Moral Foundations of Trust, Cambridge University Press, Cambridge. Verdery, Katherine (2003), Socialismul: ce a fost și ce urmează, Institutul European, Iași șediția originară în limba engleză, 1996ț. Voicu, Bogdan (2005a), Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul I. Schimbarea socială și acțiunile indivizilor, Expert Projects, Iași. Voicu, Bogdan (2005b), Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul II. Resursele, Expert Projects, Iași. Voicu, Bogdan (2005c), „Social capital: bonding or bridging Europe?”, în Horațiu Rusu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Verdery, Katherine (2003), Socialismul: ce a fost și ce urmează, Institutul European, Iași șediția originară în limba engleză, 1996ț. Voicu, Bogdan (2005a), Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul I. Schimbarea socială și acțiunile indivizilor, Expert Projects, Iași. Voicu, Bogdan (2005b), Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul II. Resursele, Expert Projects, Iași. Voicu, Bogdan (2005c), „Social capital: bonding or bridging Europe?”, în Horațiu Rusu, Bogdan Voicu (coord.), EU Integration Process from EAST to EAST: Civil Society and Ethnic Minorities in a Changing
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Trifeștiul, cărora li se adaugă și Tomșaniul. Ațintiș reprezintă un caz aparte, instituțiile participării găsindu-și expresii extrem de pragmatice în așa numită bancă țigănească, în obiceiul alegerii ciobanului satului și în adoptarea unui element din instituția vecinătății săsești (tabelul 2). Penuria relațiilor în afara grupului de rudenie este una prezentă în grade diferite în toate localitățile analizate. Ea reflectă situația descrisă în capitolul 2 ca specifică pentru întreaga societate rurală românească. Există însă agenți care tind să contribuie la formarea unui capital
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de aderare a României la UE, http://www.mie.ro/index.php?p=118 Mai multe despre argumentul modernizării „false” din societățile comuniste pot fi regăsite la Piotr Sztompka (Sociology of Social Change, 1993), ca și în volumul meu despre Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul I. Schimbarea socială și acțiunile indivizilor. (2005). Datele pe care se bazează comentariile de mai jos au fost culese și prelucrate în mai multe valuri de activitate de către AB Research, prof. Dumitru Sandu, Mălina și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sediul la fața locului. Situat în apropierea Madridului și având dimensiuni apropiate de cele ale Sibiului, orașul lui Miguel de Cervantes, cunoaște astăzi un flux important de imigranți români. Am discutat pe larg despre acest lucru în Bogdan Voicu (2005, Penuria Pseudo-Modernă a Postcomunismului Românesc. Volumul I. Schimbarea socială și acțiunile indivizilor, Expert Projects, Iași. FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Satul romanesc operat.doc PAGE 63
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a fost suficient pentru a oferi garanțiile coabitării. Cultul exactității, al onestității și muncii, venit pe filieră germană, a atins mult mai greu cortul șatrei țigănești. De aceea, confruntarea cu modernitatea a fost mereu dificilă. Într-o lume marcată de penurie și lipsită de reflexele independenței lucrative, farmecul libertății cu aer tomnatic se preschimbă ușor în otravă. Din visători chemați să îmblânzească firea, unii țigani au ajuns meseriași ai fentei, deloc nostimă atunci când se cheamă furt sau hoție (de unde vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
că proiectul reeducării și-a atins scopurile într-o măsură mult mai mare decât cea îndeobște recunoscută. Sunt de consemnat și câteva perle. Într-un stil apropiat de apoftegmele filocalice, H.-R. Patapievici vede în socialism „copilul mizeriei și tatăl penuriei” (p. 445). Acestea sunt datele economice în care sfârșește „o societate de comandă arbitrară, brutală și tâmpă, în care toți furau de la oricare, fiecare încerca să se cațere deasupra celuilalt, toate ordinele erau menite să îl degradeze pe cel care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pentru fiecare zi însorită, cu rouă în iarbă sau nouri la depărtări? Cine crede că sfințenia se dobândește prin strepezirea dinților în gâlcevile netoate ale veacului? Ce seamănă oare isteria delirantă a predicatorilor de pe stadioane dacă nu zel neputincios și penurie de cunoaștere... Firește, nu tot cel cel zice „Doamne, Doamne” se va mântui, nici aceia care manipulează cu dexteritate citate biblice sau patristice nu devin luceferii ortodoxiei. Știu avertismentul lui Iacov: „Nu vă faceți voi mulți învățători”. La fel de clar îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o trăiască În toată amploarea ei, În toate inepuizabilele ei posibilități. Numai atunci poetul timpurilor noi va izbuti să fie așa cum Îl cântă Maiakovski: Și cântecul și versul sunt o bombă și-un steag, și glasul cântărețului ridică masseleă».” PROZA Penuria de proză realist-socialistă deseori invocată În tot cursul anului 1948 este complet depășită În acest an. Faptul e vizibil atât În ponderea crescută a prozei În spațiul publicistic al gazetelor cât și În numărul aparițiilor editoriale pe care critica literară
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Lagardie nu-și poate rezolva obsesiile decât omorând-o pe Dolores. Același scenariu funcționează și în Farewell, My Lovely, unde Moose Malloy este împușcat de femeia pentru care jertfise totul. Repetarea întâmplărilor de acest fel nu trădează nici pe departe penuria de subiecte a lui Chandler. Dimpotrivă, ele au rolul de a sublinia frecvența unor evenimente și existența unui model mental interiorizat de autor. Situațiile acestea existau pretutindeni în lumea imaginată de romancier și ieșeau la suprafață cu o frecvență suficient
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
diverse instituții și centre de cercetare sau de organizații guvernamentale și nonguvernamentale din România. În pofida unor contribuții teoretice și a unor date și informații relevante, cercetările sociologice și criminologice concrete în acest domeniu sunt încă destul de puține. Încercând să suplinească penuria unor cercetări în acest domeniu, studiul de față, care utilizează unele date statistice furnizate de Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, încearcă să demonstreze că se pot stabili anumite corelații între nivelul și amploarea criminalității violente și numărul de victime
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
identificați drept tehnocrați În cadrul celor două elite succesive. Prima etapă O modalitate aparent simplă de a recunoaște un intelectual (și, implicit, un tehnocrat) este verificarea trecutului său academic. Dar există două probleme În această abordare. Prima problemă este generată de penuria de date referitoare la pregătirea profesională a elitelor politice române (În general). A doua problemă este de natură mai teoretică și se referă la faptul că o diplomă poate fi o condiție necesară, dar nu suficientă pentru a fi recunoscut
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
știau să evalueze o situație. (Cazul 30, Polonia) Aceste contacte cu Occidentul au constituit, pentru foștii nomenklaturiști, o oportunitate financiară de anvergură: salariile lor erau deja occidentale, În timp ce salariile din țară erau Încă socialiste. În contextul creditelor scumpe și al penuriei de capital, lichiditățile aduse din străinătate au fost adesea o adevărată mană cerească pentru Întreprinderile pe cale să se creeze. Unii devansează cererea occidentalilor și se constituie În intermediari, punând În legătură firmele din Est cu cele din Vest. Cunoașterea mediului
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]