1,178 matches
-
cel care-și amintește este propria lui amintire. Iar dovada cea mai bună a acestei supraviețuiri este reacția senzorială pe care continuă să o provoace, la multă vreme după ce stimulul a încetat, demonstrând o prezență la nivelurile elementare ale actului perceptiv: gustul, parfumul resuscitate pe neașteptate. Orice imagine conține în ea însăși acel morb temporal care o va altera (o va face, adică, să fie alta), îi va schimba identitatea în amintire. Aceasta e principala cauză pentru care amintirea, odată constituită
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
infern. Corpurile lor emanau o răcoare atât de plăcută, atât de învăluitoare, poate din cauza culorii, încât mi s-a părut că mă refugiez pe pământul viu al copilăriei mele. De atunci nu m-am mai mișcat de lângă ei. Mă atrăgeau perceptiv, tactil, olfactiv. Am scăpat, prin apropierea fizică de ei, de forma senzorială a rasismului. În rest, mă convinseseră filmele de adolescență, mai ales cele cu Sidney Poitier. Poate că o să regret toată viața că nu am făcut dragoste cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
solidă. Oare nu există o posibilitate conceptuală ca aici, printre noi, pătrunzându-ne și înconjurându-ne pe toți, să existe o cu totul altă lume, una alcătuită din feluri diferite de solide și feluri diferite de spații goale, cu mijloace perceptive diferite, care ne fac la fel de inexistenți pentru locuitorii ei pe cât sunt și ei pentru noi? într-un cuvânt, o altă dimensiune. — Nu știu, spuse Vultur-în-Zbor. Și dac-ar exista? — Dacă accepți această posibilitate conceptuală, zise domnul Jones, trebuie să accepți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
cita aceste episoade nimeni nu-l credea, din politețe față de interlocutorii săi, se prefăcea că glumește”. „În schimb, dumneavoastră vă prefaceți că glumiți ca să ne dovediți că spuneți adevărul”, zise Amparo. „Nu numai că sunteți frumoasă, sunteți și extraordinar de perceptivă”, zise Agliè. „Dar vă conjur să nu mă credeți. Dacă v-aș apărea În lumina prăfuită a secolelor mele, frumusețea dumneavoastră s-ar veșteji dintr-o dată, și n-aș putea să mi-o iert”. Amparo era cucerită, iar eu simții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
O Învârti Între degete cu o devoțiune absorbită, ca și cum ar fi răsfoit o carte de rugăciuni. Își dădu seama că mă interesa, surâse și puse obiectul la locul lui. „Tulburare? N-aș dori, scumpă doamnă, ca, pe lângă faptul că sunteți perceptivă, să fiți și exagerat de sensibilă. Aleasă calitate, când se asociază cu grația și inteligența, dar periculoasă pentru cine se duce În anumite locuri fără să știe ce caută și ce-o să găsească... Iar pe de altă parte, nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și intensitatea comportamentului motivat și conexează conceptul de motivație cu cel de satisfacție (Ronen, 1986). Adams pornește de la teoria disonanței cognitive a lui Festinger și consideră că între angajat și organizație există o permanentă relație de schimb, localizată în planul perceptiv al angajatului. Termenii utilizați de Adams sunt: contribuții (inputs), rezultate (outcomes), Persoana (Person) și Altul (Other) (Adams, 1963, în Levine (ed.), 1976, pp. 275-276). Inputurile sunt contribuțiile (investițiile) percepute de angajat, parte a schimbului cu angajatorul, pentru care acesta așteaptă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
al sarcinii de muncă: o (mai) mare disponibilitate pentru efort, ajutorarea colegilor, voluntariat pentru sarcini suplimentare și "statul peste program" ca act demonstrativ. Identificarea grupului de referință oferă indicii asupra evoluției viitoare a schimbului cu organizația și semnalează eventualele distorsiuni perceptive. Au existat și manageri care au considerat că grupul de referință, format mai ales din managerii din organizații similare, au pachete de recompense mai mari, fapt infirmat de datele studiilor privind nivelul salarizării din industria respectivă. Cea de-a treia
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
indispunea absența acesteia; propria lui morală avea un simplism (unii ar spune o naivitate) de care, în mod cert, filozofia lui nu dădea dovadă. Fusese marcat profund, pe vecie, de copilăria lui metodistă. Așa cum observau de pe acum, în articolele lor „perceptive“, viitorii săi biografi, care roiau ca hienele în jurul lui așteptându-l să moară, metodismul făcuse din el un puritan cu un obsesiv simț al adevărului, marcat de sentimentul culpabilității originare, în care unii vedeau motivul filozofiei lui. Dacă exista vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Nu mai este vorba despre o legătură socială al cărei sens este de căutat în viitor, ci de agregări mai mult sau mai puțin efervescente, asemenea unor anamneze ale originii. Ilustrări, pentru a relua expresia lui Merleau-Ponty, ale unui "geniu perceptiv deasupra subiectului gânditor"46. Uimitoarele și, uneori, îngrijorătoarele triburi postmoderne pun accentul înainte de toate pe semnificația transpersonală a vieții. Aceea a instinctului, aceea a unui "psyche obiectiv". Transele muzicale, violențele sportive, căutările riscului, de la bandele de motocicliști la cele ale
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
manifeste în mistere, o pasiune ce atrage simpatia forțelor supranaturale. Tema sportivă, acțiunea sportivă, actorii sportivi, decorul, punerea în scenă și stilul sportiv sunt codificate, realizate în vederea unei evocări exterioare și a unei reminiscențe interioare. Vizualizarea mentală a competiției devine perceptivă, gestul devine vorbire, imagine, și din nou, act direct, preț. Acțiunile sportive ar putea fi considerate ca spectacole/ drame trăite, unele ritualuri cum este primirea sportivului nou de către camarazi, sunt inițieri modernă, vizibilă și în ritualul de premiere. Disciplină, artă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
am nimerit într-un local de noapte periferic, unde am încins o petrecere, în doi, până dimineața... III Unele întîmplări mărunte din viața noastră, în loc să ni se șteargă din minte îndată după săvârșirea lor, printr-un inexplicabil joc al funcției perceptive, ne rămân fixate în memorie, uneori cu o lumină și o limpezime atât de neașteptate în ceea ce privește detaliile, încît depășesc adesea evenimentele capitale care ne angajează soarta. De pildă, din primii trei ani ai copilăriei nu-mi aduc aminte decât de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
al lui Neil - erau cu miile în fiecare an - sugerau două adevăruri despre creierul normal, ambele zdrobitoare. În primul rând: ceea ce noi luăm drept o percepție apriorică, absolută a spațiului real depinde, de fapt, de un lanț fragil de procesări perceptive. „Stânga“ este la fel de mult aici și acolo. În al doilea rând: chiar și un creier care crede că măsoară, direcționează și locuiește un spațiu dat simplu și familiar poate să-și fi pierdut deja, fără să aibă cea mai vagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
gudure sau să ia lupta de la capăt. —Ah! Bineînțeles, dacă ai timp și interes... Timp și interes... Ani de zile, și le raționalizase strict pe amândouă. Un post la Research One University, o listă lungă de articole apreciate despre procesarea perceptivă și fixarea cognitivă și câteva cărți de neuropsihologie populară care s-au vândut în tiraj mare, în douăsprezece limbi; niciodată nu avusese mult timp sau mult interes în plus. Deja trăise cu trei ani mai mult decât tatăl lui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Aptitudinile motrice reprezintă sistemul de procese fizice și/sau psihice organizate în mod original pentru efectuarea cu rezultate înalte a activității. Acestea se deosebesc de aptitudinile psiho motrice, care sînt mai rafinate, cuprinzînd un grad superior de manifestare a funcției perceptive și intelectuale. (R. Stinger, citat de A. Dragnea, 2000) 9. Bateria de teste este ansamblul de probe sau întrebări selecționate în scopul diagnosticării sau evaluării subiecților, individual sau global. 10. Capacitatea de performanță este rezultanta interacțiunii operaționale a unor sisteme
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
perceptiv-motrice A. De. Meur, L. Staes Schema Corporală Lateralitatea Structurarea spațială Structurarea temporală Prescrierea L. Picq, P. Vayer Schema Corporală Conduitele motorii de bază Conduitele preceptiv-motrice Motricitatea fină P. Arcan, D. Ciumăgeanu Schema Corporală Coordonarea dinamică Lateralitatea, Coordonarea statică Coordonarea perceptiv motrică Rapiditate; Ideomotricitate H.I. Kaplan B.J. Saddock Compartimentul motor, adaptativ, limbaj și autoservire-socializare V. Horghidan Schema corporală, lateralitatea, ideomotricitatea, inteligența motrică, Organizarea răspunsurilor motorii M. Stănescu (adăugat de noi în tabel) M. Stănescu în acord cu autorii citați mai sus
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
decodificate doar în funcție de simboluri, uneori rămânând strict la denotația precisă și înlănțuind o suită de motivații, pentru că astfel nu vom ajunge la nici un fel de rezultat. Fenomenul decodificării simbolice e mult mai larg și complex. În artă, în special, fenomenele perceptive sunt pretexte pentru o reverie imaginară. În literatură, corpul uman schimbă perspectiva relației cu privitorul eficient. Mână-n mână Pentru specialiști Michelangelo (1475-1564), David, suveran al Regatului Israel (1004-965 î. H.), „favoritul Domnului”, ca păstor l-a învins pe uriașul
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
decât manifestările fizice ale chinului meu interior. Setea mea nebunească de pace era fără îndoială bazată pe dorința de a pune capăt ostilităților existente în această casă mică. Nu pot decât să-ți fiu recunoscător că ai fost suficient de perceptivă ca să analizezi viața mea imaginară întruchipată în scrisori. Mulțumesc Cerului că semnalele mele de disperare erau scrise într-un cod pe care tu ai putut să-l descifrezi. Îmi dau seama ce viață inactivă ai dus, după cum te-ai îngrășat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
primei „generații mutilate” din Franța: schimbarea de regim școlar, blocarea cauzată de război și decompresiunea ulterioară, revoluția (și revelația) tehnicii - cu precădere apariția automobilului și a aviației, a cinematografului și a radiofoniei. Noul stil de viață a generat noi condiționări perceptive și - implicit - o situare a omului în lume radical diferită față de cea a secolului precedent: „Calea ferată e un mijloc de transport, automobilul e sau devine un instrument sportiv. (...) Și mai mult, aviația îi dă o nouă forță corpului omenesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
credința În hazard și evidența determinismului. Totuși, când e vorba de trecut, nu mai avem nici o Îndoială: ni se pare evident că totul s-a petrecut așa cum trebuia, efectiv, să se petreacă. Djerzinski depășise deja În mare măsură această iluzie perceptivă, legată de o ontologie a obiectelor și a proprietăților, inseparabilă de postulatul de obiectivitate forte; probabil de aceea nu rosti cuvintele, simple și obișnuite, care ar fi oprit spovedania acestui ins plângăreț și dărâmat, legat de el printr-o origine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
sociale ale persoanei și societății umane. Aceeași criză a scos în evidență orientări filosofice care au denaturat înțelegerea valorii omului, a limitelor și a capacităților sale, deși au existat filosofi care au atras atenția, prin intermediul reflecțiilor personale, asupra acestui decalaj perceptiv cu conotații multiple din punct de vedere social, economic și politic. Propunerea lui Lèvinas se inserează pe fondul reflecției legate de slăbirea concepției despre om și consecințele acestui fapt, și convingerea unei posibile soluții în care primatul îl constituie persoana
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ale teoriei tipurilor psihologice. • În primul caz distingem două orientări de fond, în baza faptului că persoana tinde să prefere lumea internă (introversie) sau lumea externă (extraversie) pentru a-și procura energiile necesare ca să poată acționa. • Apoi există două funcții perceptive ce au de-a face cu modul în care persoanele tind să adune informațiile ce provin din lumea externă, bazându-se pe simțuri (senzație) sau focalizându-se asupra posibilităților, a semnificatelor și a relațiilor (intuiție). • La acestea se adaugă două
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
SA, București, 1996, p. 127. footnote>. Percepția constituie un act de sesizare a realității concrete. Se pot descrie trei conduite principale: detecția, identificarea, discriminarea<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 56. footnote>. Detecția este procesul prin care prezența stimulului în câmpul perceptiv este sesizată și conștientizată. Identificarea este procesul prin care informațiile obținute sunt cuprinse într-o imagine unitară, ce conduce la cunoașterea sau recunoașterea obiectului de subiect. Discriminarea este procesul prin care stimulul este detașat de fond și se remarcă însușirile
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
a preferințelor și orientarea răspunsului”; Krech și Crutchfield<footnote David Krech, Richard S. Crutchfield, Theory and Problems of Social Psychology, McGraw-Hill, New York, 1948, apud Pierre-Louis Dubois, Alain Jolibert, op. cit., p. 61. footnote> ca „o organizare durabilă, de procese motivaționale, emoționale, perceptive și cognitive față de un aspect al lumii individului”, iar Christian Dussart<footnote Christian Dussart, Comportement du consommateur et stratégie de marketing, McGraw-Hill, 1983, p. 219. footnote> și Marc Filser<footnote Marc Filser, op. cit., p. 176. footnote> definesc atitudinea ca fiind
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
SA, București, 1996, p. 127. footnote>. Percepția constituie un act de sesizare a realității concrete. Se pot descrie trei conduite principale: detecția, identificarea, discriminarea<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 56. footnote>. Detecția este procesul prin care prezența stimulului în câmpul perceptiv este sesizată și conștientizată. Identificarea este procesul prin care informațiile obținute sunt cuprinse într-o imagine unitară, ce conduce la cunoașterea sau recunoașterea obiectului de subiect. Discriminarea este procesul prin care stimulul este detașat de fond și se remarcă însușirile
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
a preferințelor și orientarea răspunsului”; Krech și Crutchfield<footnote David Krech, Richard S. Crutchfield, Theory and Problems of Social Psychology, McGraw-Hill, New York, 1948, apud Pierre-Louis Dubois, Alain Jolibert, op. cit., p. 61. footnote> ca „o organizare durabilă, de procese motivaționale, emoționale, perceptive și cognitive față de un aspect al lumii individului”, iar Christian Dussart<footnote Christian Dussart, Comportement du consommateur et stratégie de marketing, McGraw-Hill, 1983, p. 219. footnote> și Marc Filser<footnote Marc Filser, op. cit., p. 176. footnote> definesc atitudinea ca fiind
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]