614 matches
-
arată, așadar, că tabloul aflat în salonul de zi al familiei Merișor este opera lui Pieter Breughel cel Tânăr. A doua parte a fragmentului descriptiv este descrierea ekphrastică în sine: Un contoar, un oficiu de percepție la care ședeau trei perceptori în fața țăranilor veniți cu produsele lor, femei și bărbați cu oale, putinici cu brânză, de unt, de miere, toți aplecați, cu capul întins înainte, plin de atenția stupidă a oamenilor de la țară, aiuriți, depășiți de legi și de evenimente, nepricepând
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Canciovici], doi prieteni pun la încercare nevestele, una frumoasă, iar cealaltă, urâtă "să nu se mai uite altul la ea". Nici una dintre ele nu se dovedește fidelă bărbatului. Dacă cea frumoasă a primit în schimbul serviciilor făcute galbeni de la popă, primar, perceptor, cea urâtă susține că a trebuit să dea toată averea, vaca, scroafa. Într-o altă snoavă, "cu ingineru și nevasta lui" [Canciovici], un student care și-a luat diploma de inginer în proiectări, îi spune nevestei sale (fată cu carte
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
arătaintranz. (engl. to look2). Viberg face precizări cu privire la criteriul dinamismului exprimat de verbele din cele trei clase identificate: verbele de activitate desemnează procese dinamice, controlate de cel care le "inițiază", cele experiențiale și cele copulative desemnează stări, proprietăți necontrolate de perceptor (engl. perceptor) și sunt non-dinamice. O altă diferență între cele trei clase delimitate este cea a selecției semantice operate de verb asupra subiectului (engl. base selection). Viberg precizează că verbele de activitate și cele experiențiale au subiect Experimentator (verbe experiencer-based
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
to look2). Viberg face precizări cu privire la criteriul dinamismului exprimat de verbele din cele trei clase identificate: verbele de activitate desemnează procese dinamice, controlate de cel care le "inițiază", cele experiențiale și cele copulative desemnează stări, proprietăți necontrolate de perceptor (engl. perceptor) și sunt non-dinamice. O altă diferență între cele trei clase delimitate este cea a selecției semantice operate de verb asupra subiectului (engl. base selection). Viberg precizează că verbele de activitate și cele experiențiale au subiect Experimentator (verbe experiencer-based): IExperiencer see
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
aceste clasificări cu gradul de implicare a referentului din poziția subiectului în procesul de percepție: în cazul primei clase de verbe, acesta înregistrează inerent informația senzorială prin faptul că posedă respectiva facultate senzorială, față de procesele de percepție activă, în care perceptorul controlează procesul percepției. A treia clasă este delimitată de Leech prin caracteristica verbelor de a selecta un subiect gramatical care denotă de fapt "obiectul" percepției. Pe de altă parte, și Leech folosește drept criteriu de diferențiere a claselor menționate caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbele look 'a arăta' și sound 'a suna' cu un referent [+Uman] în poziția subiectului, pot desemna și evenimente dinamice, având, într-un anumit sens, o lectură cauzativă, deci implicând prezența unui subiect agentiv, care își "ajustează" imaginea în fața unui perceptor presupus generic, cu scopul de a crea o anumită percepție: (64) Jane is deliberately looking scary (to frighten off the boy she does not want to date) 'Jane se arată înfricoșătoare în mod special ca să-l sperie pe băiatul cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
exprima o percepție directă fizică a unui proces în desfășurare: (1ʼ) Văd că urcă scările. Diferența de interpretare dintre contextele (1) și (1ʼ) se explică prin structura semantico-sintactică a propoziției subordonate: în (1) se exprimă percepția unui eveniment la care perceptorul 80 nu a luat parte (verbul din subordonată este [+Perfectiv], față de verbul de matrice, [+Prezent]), în (1ʼ) se exprimă o percepție a unui eveniment (a urca scările) surprins în desfășurare. O opoziție semantică prin care se structurează câmpul verbelor de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
întâmplă, de altfel, și în cazul structurilor cu verbe to-infinitive81. Totodată, autoarea precizează importanța altor doi factori în stabilirea tipului de percepție exprimat: natura referenților percepuți și corespondența temporală dintre predicația regentă și cea subordonată. În procesul de percepție directă, perceptorul primește informațiile despre lumea exterioară direct, ca urmare a capacității vizuale pe care o posedă, aflându-se în prezența entităților percepute sau luând parte vizual la evenimentele subordonate percepției; percepția directă este mereu simultană cu procesul surprins în desfășurare. În
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
exterioară direct, ca urmare a capacității vizuale pe care o posedă, aflându-se în prezența entităților percepute sau luând parte vizual la evenimentele subordonate percepției; percepția directă este mereu simultană cu procesul surprins în desfășurare. În procesul de percepție indirectă, perceptorul interpretează datele obținute vizual, deci folosește un raționament deductiv cu privire la stimulii percepuți. Să se observe contextele (2)-(4), în care se exprimă percepții directe, față de contextele de la (5)-(6), în care se exprimă percepții indirecte: (2) La una din ele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
referent concret care să poată fi perceput, nominalul problemă având trăsătura semantică [+Abstract]. În exemplul (13) se exprimă o percepție cognitivă, de tipul a vedea "a înțelege", care nu se raportează la existența unor referenți concreți în câmpul vizual al perceptorului. Sistematizăm mai jos opozițiile semantice discutate până acum84, pe care le vom folosi în analiza curentă referitoare la comportamentul semantico-sintactic al verbelor de percepție din română: percepție directă 3 concretă abstractă ! fizică percepție indirectă 2 fizică cognitivă ! ! concretă abstractă 3
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
toward the river. 'Ion s-a îndreptat înspre râu' Contextul în care to 'la' poate apărea în vecinătatea verbului see este cel în care prepoziția specifică distanța până la care entitățile sunt încă vizibile sau se află în câmpul vizual al perceptorului (văd de la... până la): (159) Astronomers have seen to Andromeda, but no further. ʻAstronomii au văzut până la Andromeda, dar nu mai departeʼ (160) *Astronomers have seen to Andromeda, but nowhere else. ʻ*Astronomii au văzut până la Andromeda, dar nu și altundevaʼ
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vezi supra, Capitolul 1.3). Iliescu (2009: 146-150) menționează că, deși cele două verbe au, în lucrările lexicografice, definiții circulare 135, se disting prin mai multe trăsături semantico-sintactice136. * Verbul reflexiv a se uita exprimă o activitate vizuală voluntară prin care perceptorul focalizează o entitate. În aceste contexte, a se uita este echivalent semantic și substituibil cu a privi. (181) Se uita/Privea la ei cum se jucau. Componenta de focalizare poate lipsi în contextele în care verbul se construiește, asemenea verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
prin propoziții conjuncționale. Această trăsătură are legătură cu distincția percepție directă-percepție indirectă. Verbele din această clasă, în utilizarea lor senzorială, primară, nu pot exprima decât percepții directe, fiindcă presupun în mod obligatoriu prezența entității percepute în câmpul vizual/auditiv al perceptorului: (195) *Privesc că/Ascult că Posibilitatea verbului a mirosi de a selecta în poziția obiectului direct o propoziție conjuncțională se explică prin faptul că, în aceste contexte, verbul exprimă o percepție cognitivă, o inferență (a mirosi "a intui"; "a-și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
218) În grădină miroase a flori de iasomie. Această relație semantică de tipul "percepție non-veridică/distorsionată" se explică prin faptul că trăsături ca imaginea/sunetul/mirosul nu au aceeași reprezentare pentru toți cei care le percep, putând suferi modificări de la perceptor la perceptor. Cele trei verbe de percepție evidențială sunt eterogene sintactic, admițând tipuri diferite de compliniri, așa cum vom arăta mai jos (vezi infra, 6.2). 6.1. Delimitări și analize În lingvistica străină există o tradiție a studiilor despre verbele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
grădină miroase a flori de iasomie. Această relație semantică de tipul "percepție non-veridică/distorsionată" se explică prin faptul că trăsături ca imaginea/sunetul/mirosul nu au aceeași reprezentare pentru toți cei care le percep, putând suferi modificări de la perceptor la perceptor. Cele trei verbe de percepție evidențială sunt eterogene sintactic, admițând tipuri diferite de compliniri, așa cum vom arăta mai jos (vezi infra, 6.2). 6.1. Delimitări și analize În lingvistica străină există o tradiție a studiilor despre verbele de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ms) arată că între pseudo-relativele din limbile romanice și cele din română există o diferență în ce privește identificarea entității percepute: în pseudorelativele romanice, entitatea este inactivă în discurs din punct de vedere cognitiv, fiind introdusă în câmpul de percepție al unui perceptor prin intermediul acțiunii desfășurate, în timp ce în română aceasta este adusă întâi în universul de discurs (prin avansarea din subordonată în propoziția matrice) și ulterior conectată cu evenimentul desfășurat, prin reorganizarea sintactică a enunțului. 127 Gheorghe (2004: 244-245) arată că acest tip
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
adesea, cea care o urmează" (s. n., IN). 138 O nuanță semantică valabilă, în egală măsură, și în cazul celorlalte percepții de contact este următoarea: deși se presupune prototipic că în urma proceselor perceptuale olfactive/tactile/gustative se produce o "asimilare" de către perceptor a stimulilor specifici (mirosuri/forme/gusturi), această relație semantică nu este implicită: Ion gustă din mâncare și spune că nu are gust; Am mirosit floarea, dar nu are niciun miros. Această trăsătură semantică se explică fie prin proprietatea stimulilor de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
nu este implicită: Ion gustă din mâncare și spune că nu are gust; Am mirosit floarea, dar nu are niciun miros. Această trăsătură semantică se explică fie prin proprietatea stimulilor de a nu avea "capacitatea de emisie", fie prin imposibilitatea perceptorului de a detecta diferitele capacități de emisie ale entităților: În urma tratamentului am rămas fără miros. > Nu mai simt mirosurile. La aceste observații, se adaugă caracterul subiectiv și sincretic al percepțiilor, în sensul că, în același context extralingvistic, percepțiile pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
detecta diferitele capacități de emisie ale entităților: În urma tratamentului am rămas fără miros. > Nu mai simt mirosurile. La aceste observații, se adaugă caracterul subiectiv și sincretic al percepțiilor, în sensul că, în același context extralingvistic, percepțiile pot fi diferite de la perceptor la perceptor. 139 Dezambiguizarea percepție intențională-percepție involuntară se face contextual, probând posibilitatea verbului de a primi o determinare cu sens final: Am atins marginea paharului ca să văd dacă are vreo crăpătură. Frecvent, verbele care desemnează "contactul fizic" sunt considerate ca
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
capacități de emisie ale entităților: În urma tratamentului am rămas fără miros. > Nu mai simt mirosurile. La aceste observații, se adaugă caracterul subiectiv și sincretic al percepțiilor, în sensul că, în același context extralingvistic, percepțiile pot fi diferite de la perceptor la perceptor. 139 Dezambiguizarea percepție intențională-percepție involuntară se face contextual, probând posibilitatea verbului de a primi o determinare cu sens final: Am atins marginea paharului ca să văd dacă are vreo crăpătură. Frecvent, verbele care desemnează "contactul fizic" sunt considerate ca desemnând percepții
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
legale Articolul 1753 Drepturile și creanțele care se asigura de lege prin o ipotecă sunt: 1. ale femeilor măritate asupra bunurilor bărbatului; 2. ale minorilor și interzișilor asupra bunurilor tutorelui; 3. ale statului, ale comunelor și stabilimentelor publice asupra bunurilor perceptorilor și administratorilor contabili. (Cod civil 902 alin. 2, 1725). ----------- 1. Dispoziția art. 1753 pct. 1 a fost implicit abrogata, drept urmare a abrogării art. 1233-1293 inclusiv Codul civil, prin art. 49 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea în aplicare a
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
art. 20 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei și a Decretului privitor la persoanele fizice și persoanele juridice). 3. Despre garanțiile ce sunt obligați a da statului, comunelor și stabilimentelor publice, perceptorii și administratorii contabili Articolul 1768 Ipotecă legală a statului, a comunelor și a stabilimentelor publice asupra bunurilor perceptorilor și administratorilor publici, nu se poate stabili decât asupra bunurilor prezente, iar nu și a celor viitoare.*) ----------- A se vedea notă 3
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
a Decretului privitor la persoanele fizice și persoanele juridice). 3. Despre garanțiile ce sunt obligați a da statului, comunelor și stabilimentelor publice, perceptorii și administratorii contabili Articolul 1768 Ipotecă legală a statului, a comunelor și a stabilimentelor publice asupra bunurilor perceptorilor și administratorilor publici, nu se poate stabili decât asupra bunurilor prezente, iar nu și a celor viitoare.*) ----------- A se vedea notă 3 de la art. 1753. *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
taie și să spînzure pe cei de jos, adică pe mujici. Cum sosea într-un sat omul cu geantă, toți copiii alergau de le sărea puțulica în sus, că nu aveau pantalonași, strigînd cît îi ținea gura: A venit peceștoriul!(perceptorul). Alarma odată dată, bărbații închideau ușile și alergau în cîmp, în lanuri nesfîrșite, așezîndu-se pe burtă. Copiii se întorceau în posturile de supraveghere și țineau părinții la curent cu mișcările balaurului. Femeile se adunau mai multe la un loc, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
curat rămânea. / Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru din el pocnea. / Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul din roți scârțâia. / Dar la impozit grâu dădea /Perceptorul tot grâu lua / Și aproape cu nimica rămânea./ Banca boii sechestra / Carul pe camătă-l lua / Și cu ghiciul în mână / Tata rămânea. / Tatăl meu era plugar / Fără boi și fără car / Doar cu ghiciul rămânea / Și eu cu el
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]