364 matches
-
tipurilor mediatice dominante (soap opera, sitcom, roman polițist pentru genurile de televiziune sau fapt divers, mesaj publicitar pentru presa scrisă). Demistificare a literaturii "nobile" (highbrow) care nu mai poate avea un statut ontologic privilegiat, democratizare a discursului social, structuralismul asertează peremptoriu că "opera literară ca și orice produs al limbajului este o construcție ale cărei mecanisme pot fi clasate și analizate ca obiectele oricărei științe" (T. Eagleton, 1994: 106). Sensul nu mai este produsul romantic al unei experiențe private, ci rezultatul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
extrema stângă și extrema dreaptă). Liiceanu și Manolescu au fost imediat executați, în țară și în străinătate, pentru acești faux pas, pe care eu îi consider doar asta, iar aripa „industriei Holcaustului” specializată în cazul românesc i-a considerat dovezi peremptorii de antisemitism, tocmai bune pentru a fi integrate în narațiunea anti-antisemită. Am urmărit și eu, consternat și mâhnit, controversa internă și internațională, care a avut cel puțin o consecință pozitivă - faptul că discuția a fost lansată în sfera noastră publică
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
psihicul uman, de multe ori, el evidențiază faptul că poiesis-ul reprezintă o componentă esențială a vieții. Inelul lui Gyges, alegoria cavernei, mitul lui Er, demonstrează capacitatea ficțiunii de a ne conduce la adevăruri mai înalte. Plăsmuirea literară nu oferă dovadă peremptorie a Adevărului, dar instalează, în noi, dorința de a face tot posibilul pentru a-l găsi, de a ne ordona viața, ca o căutare a Adevărului, Frumuseții și Binelui. Doctrina platoniciana a poiesis-ului este apoi completată de teoria anamnesis-ului, în
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
coaliția de guvernare, au fost nu doar îndeplinite, ci și, în anumite puncte foarte importante, depășite. Administrația Constantinescu a fost cea care a pus bazele integrării europene și euroatlantice a României, atât prin fermitatea deciziilor de politică internațională, prin dovada peremptorie a capacității de a genera securitate, cât și prin angajamentul autentic și consecvent în reformarea economiei și societății românești. Procesul de democratizare a devenit astfel ireversibil, și înfrângerea partidelor din fosta Convenție Democratică în alegerile din 2000 nu a mai
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
acestea, numărul celor care se dovediseră utile în justiție. Diferența dintre miile de telefoane ascultate, adesea pe durata unor ani întregi, și cele mai puțin de 400 de ascultări care se dovediseră probe utile în diferite procese rămâne o dovadă peremptorie a arbitrariului care domnește încă în structura instituțiilor actuale. O operație similară s-a întreprins în ultimele luni, vădind, cel puțin statistic, atât creșterea exponențială a numărului (și costurilor) interceptărilor, cât și intensificarea masivă a acestora în perioadele electorale. Aceasta
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
din capul locului elogiul războiului. De la factualism dogmatic apodictic la reflexivitate istoriografică. O a doua deplasare este detectabilă în trecerea de la factualism dogmatic apodictic (care fixa, fără a lăsa nici cea mai mică marjă de eroare, adevărurile perene și certitudinile peremptorii ale neamului românesc) către un regim interpretativ caracterizat de post-factualitate, reflexivitate istoriografică și chiar relativism cognitiv. Aceasta este simptomatica epistemică a vremurilor postmoderne, în care noțiuni fundamentale precum adevăr, fapt, obiectivitate și certitudine au fost discreditate. Deprivați de aceste reazăme
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este destinată în egală măsură studenților, masteranzilor, doctoranzilor, dar și oricărui public interesat de problemele comunicării, probleme ce au declanșat o abordare în expansiune fără precedent în ultimele decenii. Forma actuală nu instituie verdicte definitive, nu impune soluții ultime și peremptorii, ci reprezintă focalizarea competentă asupra unor aspecte, ce reflectă o sferă de cuprindere limitată în raport cu complexitatea problematicii, cu diversitatea școlilor și teoriilor, cu întinderea domeniului investigat, dar perfect aplicabilă domeniului didactic. Acumularea informațiilor și corelarea lor inteligentă constituie, credem noi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
înainte să se elaboreze o judecată bazată pe circumstanțe. "Englezii nu știu să gătească"; "francezii mănâncă broaște"; "olandezii sunt zgârciți", "italienii nu sunt serioși"... Cine a demonstrat vreodată aceste opinii? Specificul prejudecății este tocmai acela de a fi o judecată peremptorie, care precedă faptele, refuzând argumentele și opunând rezistență observării. Totuși, prejudecata nu este lipsită de o bază. Este adevărat că gastronomia engleză nu e pe gustul latinilor, dar micul-dejun la Londra e mult mai bun decât pe continent, iar prăjiturile
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
să vorbească despre pasiune în acest mod, sau care îi povestesc cum au trecut ei pe lîngă viața lor de fricoși conformiști, mergînd pînă la a-l opri pe stradă, cum a procedat un distins domn care i-a declarat peremptoriu: "Dumneavoastră știți ce înseamnă să o aștepți pe femeia pe care o iubești"! Identificarea e triplă aici; nu mai este vorba de aserțiunea flaubertiană, pe jumătate ironică, "Madame Bovary sunt eu", e fuziunea completă autor-narator-naratar într-un intens "da, da
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ultima carte: fracturi identitare. Cioran și banda lui Möbius Într-o logică melioristă, orice autor ar trebui să marcheze o distanță semnificativă, datorată maturizării firești, între prima și ultima sa carte. Lucrurile nu stau însă așa pentru Cioran, care afirmă peremptoriu, în 1973: "Ceea ce știu la șaizeci de ani știam la fel de bine la douăzeci. Patruzeci de ani de lungă, inutilă muncă de veri ficare."(NN) A detestat întotdeauna progresul, atît într-o vagă perspectivă istorică universală ("Ființa umană nu progresează decît
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
curge : "Eu, eu, eu ce oboseală!" (p.134). În fond, e un joc pierdut dintru început cu acest eu pe care nu-l va cunoaște nicicînd, pentru că rana fracturii absolute nu va fi niciodată vindecată. "Celălalt nu există" (LS), afirmă peremptoriu autorul, oferindu-ne explicit lectura dificultății acceptării alterității, și dîndu-ne de înțeles că aceasta este o mască, în sensul nietzschean al termenului, de diferență, de opoziție ca deghizare pe care o îmbracă pudoarea unui zeu. Am mai pomenit și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
construcții sociale ale unor fenomene naturale care au aceleași efecte fizice, dar care intră în conștiințele și realitățile sociale, din nou, prin construcții diferite, chiar dacă similare. Limbajul, experiența, cultura, obiceiurile, tradițiile, temerile, aspirațiile, speranțele toate aceste construcții sociale datorate raporturilor peremptorii, dinamice și flexibile dintre agenți și structuri sedimentează cu timpul identități. Acestea sunt individuale sau sociale, și reprezintă conceptul central al socio- constructivismului. Wendt: În sens filosofic o identitate este orice face un lucru ceea ce este. Formulare este prea largă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu mai reprezenta, în prezenta formă, altceva decât un instrument golit de orice conținut, aflat la dispoziția lui Tito și a veroasei sale "clici". Astfel că "datoria internațională a tuturor partidelor comuniste și muncitorești" era exprimată acum prin combaterea asiduă, peremptorie și prin orice mijloace a titoismului. Pentru a își atinge obiectivul, fiecare partid trebuia să dea dovadă de "vigilență revoluționară", care se traducea prin introducerea "ordin[ii] bolșevic[e] în propria noastră casă partidul nostru. În această privință mijlocul principal
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
echilibrează, accentul mutându-se de la acapararea și consolidarea puterii la "tipul comunității politice care este creată" (Jowitt: 1971, 7-8). "Penetrarea" și "integrarea politică" sunt mai degrabă interdependente decât consecutive, deoarece regimul, a cărui coezivitate merită o discuție aparte, este confruntat peremptoriu, chiar și după demantelarea structurilor politice concurențiale, cu posibilitatea emergenței unui nucleu de putere alternativ; invers, ideologia mobilizează "elita politică revoluționară" de-a lungul întregii sale existențe, cu precădere în timpul ascensiunii politice și a eliminării competitorilor. Ideologia reprezintă forța motrică
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
menționat, dar și prin faptul că recurge tot mai mult la o formă de naționalism pe care o vrea aseptizată ideologic "patriotismul revoluționar socialist", în cazul leninismului romantic pentru a câștiga legitimitate și securitate, de care duce de fapt o peremptorie lipsă. În ceea ce privește România comunistă, se poate aprecia că etapa transformării s-a suprapus în general "obsedantului deceniu" (aprox. 1948-1958), etapa consolidării coincide cu procesul autonomizării leninismului post-revoluționar românesc (prima jumătate a anilor '60), în timp ce tentativa de incluziune, proiect pe care
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
era orientată înspre viitor. Prezentul și trecutul contau doar în măsura în care puteau fi utile viitorului comunist. Astfel, în societățile occidentale, drepturile omului erau considerate a fi nimic altceva decât o minciună ideologică bine înrădăcinată prin care conștiința revoluționară a maselor era peremptoriu amputată. Omul nu era cu adevărat liber atâta timp cât statul continua să existe, o știm de la Lenin; dar, pe de altă parte, se bucura de mai multe drepturi și libertăți în cadrul regimurilor leniniste, care pretindeau că aboliseră conflictele de clasă a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
perpetuă și imprevizibilă între lumini și umbre, bucurii și dureri. Iar dintre toate talentele sale, cel mai prețios se referă probabil la capacitatea de a-și domina spaime, pierderi, deziluzii, suferințe sau, altfel spus, de a metamorfoza acest antracit existențial peremptoriu, dacă nu într-o perlă autentică, măcar într un aliaj gri, digerabil și cvasitămăduitor. Ca și moartea, suferința este pentru om, un dat inalienabil, ceea ce înseamnă că nimeni nu o poate evita. în plus, nici o persoană nu s-a născut
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adică o totalizare a sa. Prin urmare, pentru a-și asuma trauma și a o depăși fără recidive, persoana trebuie să traverseze o profundă alchimie interioară, de transmutare a plumbului în aur. Numai așa poate înțelege sensul suferinței sale, condiție peremptorie pentru o transformare de fond a personalității lui. în acest scop, rularea unor tehnici spirituale este imperios necesară. Printre acestea, meditația și rugăciunea ocupă un loc privilegiat, în acest efort de „dializă”purificatoare a persoanei care s-a confruntat cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
profund asupra dezvoltării noastre psihice”. O asemenea afirmație distonează flagrant față de academismul științific, întrucât pledează pentru capacitatea memoriei de a funcționa și în absența mielinizării corticale. în contextul contabilizării traumelor cruciale care ne populează ontogeneza, ceea ce trebuie reținut, în mod peremptoriu, este necesitatea de a veghea asupra calității oricărei nașteri umane. Această exigență devine una centrală deoarece s-a demonstrat, printr-un suport de dovezi de teren, că matricea perinatală care a dominat travaliul și expulsia propriei nașteri, planează imperturbabil asupra
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dar și un anume nivel de maturizare psihică. Printre obiectivele psihoterapeutice esențiale menționăm: explorarea și prelucrarea trăirilor afective ale muribundului față de boală, retușarea imaginii de sine, dobândirea unui sentiment de control, măcar minimal al situației, scăderea tendinței de însingurare. Condiția peremptorie pentru a atinge toate aceste deziderate este ca terapeutul să se comporte ca un veritabil container (containment), care preia și depozitează spre păstrare toate trăirile poluante ale pacientului său, pentru ca, printr-o deschidere sinceră, afabilă și empatică să poată exercita
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ar părea că ridică dificultăți fundamentale, astfel încât statul solicitat ar considera că acestea aduc atingere intereselor sale vitale justificând un astfel de refuz. În acest caz se exclude posibilitatea ca statul solicitat să refuze cooperarea pe baza unei aplicări largi, peremptorii sau sistematice a principiilor de protecție a datelor. Faptul că statul solicitant și statul solicitat au sisteme diferite de protecție a datelor (conform unei legislații privind protecția datelor) sau faptul că acestea dispun de mijloace diferite pentru a proteja datele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
înapoi la Eternitate. Am intrat în bodegă, la căier, și-am vărsat cîțiva stropi de țuică pe pardoseala mirosind a eternitate: Dumnezeu să-i țină-n înalturi! Afară, Ajunul își desăvîrșea minunea. 23 ianuarie Chiar dacă vedem în observația cu ton peremptoriu a lui Lessing statuile, monumentele nu sînt artă o exagerare, nu înseamnă că trebuie s-o și trecem total cu vederea, să ne prefacem a nu distinge indispoziția scriitorului în fața abuzului. De altfel, aici, în această constatare, discernem, din păcate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fidelul Kremlinului într-un iad al sărăciei generalizate să iasă de sub blestemul egalitarist și să revină la condiția ei modern-luxuriantă, vecină a performanței nord-americane? Oricum, nu mai puțin jumătatea de secol, cît a durat rătăcirea castristă. Justificarea vine, ca argument peremptoriu, dintr-o regiune a globului, una, dacă nu chiar atît de paradisiacă, oricum hărăzită democrației prin generoasele ei date istorice. Trecută, și ea, alături de suratele estice, la fel de condamnate, prin proba purgatoriului moscovit, încercînd acum, dramatic, să se redreseze, să-și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
suspiciunea. Și recunoscînd că suprem admirativ textul nu voise decît să-i amplifice legenda. Da, da, dar cum... veni imediat hipnotizantul rictus. De revenit n-ai încotro la inevitabila periferie. 3 mai De plecat, perifrastic, de la constatarea lui Sorin Alexandrescu, peremptorie, că femeile noastre sînt din ce în ce mai frumoase. Acceptată, prompt simptomatic, de Horia Roman Patapievici, care-l și provocase tv în chestiune. Aș include, adițional, și pe fete. Asta, pentru a-mi servi scenariului. Care ar putea începe cu evocarea cavalerismului cruciat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unor neajunsuri și a situației de război în care se afla țara, s-au obținut rezultate însemnate în domeniul refacerii și încurajării economiei, a culturii și cultelor, ocrotirii sănătății. Datele și faptele prezentate de cercetători de prestigiu reprezintă o dovadă peremptorie în acest sens. Participarea la operații militare dincolo de Nistru, prelungirea războiului, intrarea în stare de război cu Marea Britanie și Statele Unite ale Americii în decembrie 1941, constituirea Națiunilor Unite la 1 ianuarie 1942 au complicat situația externă a României. Atitudinea Marii Britanii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]