47,342 matches
-
ascultați pe scorpia asta bătrână, unchiu Fedia! mi-a strigat ea înainte de a dispărea pe ușa de la intrare. M-am instalat în fotoliu satisfăcut. Ce poate fi mai îmbucurător decât un cui frumos, înfipt la un loc potrivit într-un perete? Le aud vocile în bucătărie. Strigătele copiilor și ale femeilor certându-se care să ocupe cuptorul. N-au decât să respecte graficul, totul este planificat. Eu unul îi cedez rândul meu la cuptor Annei, scumpetea de ea. De când răposata m-
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
cu stafide. În curând vine dezghețul și vremea acelor mari cozonaci cu cardamom care li se zicea prăjitură de Paște, înainte. Îmi lasă gura apă. Cuiul ăsta care iese chiar în mijloc. Nu am remarcat niciodată cât de gol era peretele înainte. A fost suficient un cui ca să scoată în evidență niște aureole ample, soioase, de umezeală. Începe să miroasă a ars. Precis e arpacașul Annei uitat pe foc. Oare n-oi avea eu nimic să agăț aici, de cuiul ăsta
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
tatălui meu. Am tăiat sfoara cu cuțitul și pânza a căzut la pământ. Înfiptă în ramă e o mică agățătoare de metal, exact ce trebuie ca s-o prind în cuiul meu. Kusok a venit. I-am arătat scaunul, tabloul, peretele. A dat din cap cu un mic mârâit. Picioarele lui sunt de o agilitate surprinzătoare. Și eu înainte, mă cățăram în echilibru pe un scaun, pe schele, pe grinzi. Oriunde trebuia dat cu pensula. Stăteam pe ultima treaptă a scării
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
nu mai ajung jos. Din fericire, există socialismul și pensia de stat. Ciudat noroc am avut cu cuiul ăsta. Tabloul este exact la mijloc, tocmai de mărimea potrivită, ca și cum taică-meu, când l-a făcut, s-a gândit exact la peretele ăsta. Asta mai trebuia, ce strigăte, ce agitație! Un adevărat incendiu alături, toată lumea s-a pus pe chelălăit! A trebuit să-mi iau bastonul și să șontâcăi până la ușă. Holul tot plin de fum. Ludmila a ieșit din bucătărie ca
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
cu nenorocitul ei de arpacaș, a dat foc la cârpele de vase ale Liubei! Am preferat să mă întorc în camera mea, mai ales că de vizavi, curioasa de Mirovna a deschis ușa ca să spioneze, iar. Se aud strigăte dincolo de peretele despărțitor, ca într-o poiată. Or să mă omoare ăștia cu certurile lor, mi-am spus, lungindu-mi pe baston piciorul străbătut de junghiuri. Continuă acolo, înăuntru, furnicături de la bazin până la degetele de la picioare. Doctorul mi-a spus că e
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
singur, mă uit la el, mi se pare că este altcineva. Eu care aveam așa o dexteritate la dat cu bidineaua, înainte, din trei arcuiri de braț văruiam un tavan întreg și iată-mă acum silit să mă uit la peretele ăsta scârbos, ros de grăsimi și de umezeală! Nu, uite, totuși, acum e tabloul aici. Ridicându-mi ochii de pe picior mi-am dat seama că nici nu mă uitasem bine la el. Tabloul cu agățătoarea lui, era pomană curată pentru
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
de sub mantaua d-nei Stănoiu, majoritatea lor sunt în continuare scule umile ale unei puteri depravate și violente. În orice țară cât de cât democratică, nesătuii din jurul lui Năstase n-ar mai fi apucat să-și vadă nici măcar fotografiile electorale de pe pereți. Pentru că dincolo de nemulțumire, dincolo de suferință și frustrare există o complicitate bolnăvicioasă a multora dintre români cu gangsterii pesediști. Un "ce" enigmatic și inanalizabil îi împinge, ca-ntr-un hău, în brațele căpcăunilor mincioși și vicioși care-au împilat țara pînă
Gangsterii, în viață și în filme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12227_a_13552]
-
Forță ei, care duce un text împovărător, si sensibilitatea specială ale acestei actrițe se citesc din plin, iar reacțiile publicului îi întorc bucuria cu care li se dăruiește în acest mare pariu al profesiunii. Pe care il cîștiga. Pe un perete, în spatele actriței sînt multe rame, fragmente de tablouri. Ele refac, din bucăți, chipul lui Roșe, trupul ei, tot așa cum pe scenă, Rodica Negrea-Rose reface dintr-un puzzle istovitor de amintiri, portretul destinului ei. Mi s-a părut extrem de subtilă această
Într-o mansardă din Varșovia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12243_a_13568]
-
strivitor al istoriei. O poezie de sorginte concentraționară, deci a negării realului, a refugiului în imaginar și în metaforele lui, oficiau poeții. De la Radu Gyr și Vasile Voiculescu la Virgil Mazilescu și Cristian Popescu, ei și-au scris versurile pe pereții celulelor și carcerelor, ai subsolurilor și mansardelor, pe tencuielile apartamentelor din prefabricate, pe zugrăveala camerelor din cămine și blocuri și, mai nou, ironic, derizoriu și realist, feriți de "ochii albaștri" ai Securității, pe varul veceurilor acelorași închise încăperi. A fost
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
acel tip de proză la finalul căruia nu rămâi cu nimic, acest nimic intenționând să fie tocmai Sensul lui. Nu e prea comod? Prea... degeaba? Moartea din final nu are nici o consistență și se potrivește în narațiune ca nuca în perete. Nu știu dacă convențională sau pe bune, dar prefața lui Andrei Bodiu este suspect de entuziastă pentru foarte puținele și �subțirelele" lucruri pe care le spune. Andrei Bodiu îl numește pe autor "tânăr furios" și vorbește despre "o anumită voluptate
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
se pună în ea lumina rugăciunii. Și în jur era deșertul mănos dinaintea aflării Canaanului. Scăpînd de patima limbajului și de trupul stăpânit de mirare, pătrund, Doamne, în dimineața împărăției Tale, cea cu multe ferestre, prin deschizătura contemplației, acolo unde pereții cîntă, unde totul este fără chip, ca într-un pahar, nălțînd ochii, Doamne, către lumina cea subțire, iar sandalele mi-au luat foc și m-am temut de frumusețe, căci miroseam sufletele pustnicilor ivite prin minune". (ibidem) Plutește peste atari
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
fierbintele apel al memoriei. Vom răsfoi, deci, un jurnal, iată-ne în anul 1953: "Poate că acum, după moartea lui Stalin aș fi putut continua. Știu și eu? Câteva dintre colegele mele au plâns, una a jurat (la gazeta de perete) să facă din fiul ei Ťun bun stalinistť. Stalinist, fără Stalin adică. Bun stalinist. Bun român. Bun francez. (Cei cu Algeria franceză OAS). Bun comunist. Bun evreu. Flaubert: Sunt la fel de francez pe cât sunt de chinez." Cincisprezece ani mai târziu, în
Singurătate în companie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12657_a_13982]
-
neidentificat încă, dar cu un potențial generativ extrem de puternic, și anumite elemente denotative care par a fi un fel de degradare, prin evoluție, a acestui motiv originar. Dacă ne uităm bine chiar la modul în care și-a pus pe perete lucrările se va vedea că și aici există modalități de manipulare a obiectului. Pe de o parte, e hârtia aproape neadministrată, pictată și prinsă în pioneze; un fel de sălbăticie, de eboșă de atelier, dar și o stare placentară a
Aurelia Mocanu și Pavel Șușară în dialog despre Florin Ciubotaru by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12634_a_13959]
-
a împărțit dreptatea cu o sagacitate consumatoare nu numai de materie cenușie, dar și de cord, are dreptul la o înaltă terasă de pe care să i se pară că își ia zborul, de un alcov într-o secretă sală cu pereții din fund pierduți în zări de mătase. Reporterii fotografiază în serii aceste cuibușoare ale relaxării, ale sufleteștii păci regăsite, ale armoniei de la o sută de metri pătrați de fiecare membru al familiei. Adăposturi împotriva vitriolantei realități, a rău mirositoarelor vecinătăți
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
pierdut parcă din poezie și, iarăși, s-au schematizat. La sfarsitul românului, orice novice, cu minimum de talent, poate scrie pe loc o secvență de delir narcotic. În mai toate apare un soare colorat și poziționat bizar, o ieșire prin pereții camerei și un zbor peste oraș, finalul fiind o scufundare în întuneric. Aflat încă la vârsta căutării unei identități artistice, nu doar referențiale, nu e exclus totuși că românul lui Alexandru Vakulovski să facă, în lipsa unui alt produs de gen
Roman contrafăcut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12714_a_14039]
-
opresc într-o reverență amplă, ca la carte. Într-un décor patinat, Maître Photographe își aranjează aparatele, observîndu-mă din toate unghiurile cu discreție. Un interval în plus pentru mine ca să mă armonizez cu mine însămi, cu noua ipo- stază. Pe pereți, fotografii din expozițiile ce au fost pe aici, fotografii alb-negru, sepia sau colorate manual, cu rame nostime sau sofisticate. Portrete nobile și sentimentale, Vremea inocenței, Frumosul paște de altădată""Reducere de 10% pentru prunci și bebete, cavaleri și domnișoare." Nu
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
valorilor. Am trăit o experiență unică, pe care nu chiar arareori am plătit-o scump. Când am intrat pentru prima oară în încăperea în care se țineau ședințele "Sburătorului", ceea ce m-a impresionat a fost biblioteca, răspândită de-a lungul pereților. Odaia rezervată ședințelor comunica în dreaptă prelungire " prin golul larg și arcuit al unei despărțituri în perete " cu o altă încăpere, de unde își făcea de obicei apariția amfitrionul, instalându-se apoi comod în fața unei mese rezervate lecturilor publice. Sosisem destul de
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
intrat pentru prima oară în încăperea în care se țineau ședințele "Sburătorului", ceea ce m-a impresionat a fost biblioteca, răspândită de-a lungul pereților. Odaia rezervată ședințelor comunica în dreaptă prelungire " prin golul larg și arcuit al unei despărțituri în perete " cu o altă încăpere, de unde își făcea de obicei apariția amfitrionul, instalându-se apoi comod în fața unei mese rezervate lecturilor publice. Sosisem destul de devreme, până a nu apuca să se adune lumea, așa încât am avut răgazul să-i arunc bibliotecii
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
a unui copil monstruos (p. 197). Sursele absurdului sunt, în bună măsură, aceleași ca și la Urmuz. Una este a lua sensul figurat ca sens propriu, ca de pildă în proza Alb și negru, bazată pe dezvoltarea și concretizarea proverbului "pereții au urechi". O ureche mică și roză apare pe un perete de la Monetăria Statului. Naratorul își imaginează fericirea de a "găsi pereții locuinței invadați de o recoltă bogată de urechi". Broasca de la ușă se transformă subit "într-o ureche omenească
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
măsură, aceleași ca și la Urmuz. Una este a lua sensul figurat ca sens propriu, ca de pildă în proza Alb și negru, bazată pe dezvoltarea și concretizarea proverbului "pereții au urechi". O ureche mică și roză apare pe un perete de la Monetăria Statului. Naratorul își imaginează fericirea de a "găsi pereții locuinței invadați de o recoltă bogată de urechi". Broasca de la ușă se transformă subit "într-o ureche omenească, în mărime naturală". Invazia neliniștitoare a scaunelor sau a altor obiecte
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
figurat ca sens propriu, ca de pildă în proza Alb și negru, bazată pe dezvoltarea și concretizarea proverbului "pereții au urechi". O ureche mică și roză apare pe un perete de la Monetăria Statului. Naratorul își imaginează fericirea de a "găsi pereții locuinței invadați de o recoltă bogată de urechi". Broasca de la ușă se transformă subit "într-o ureche omenească, în mărime naturală". Invazia neliniștitoare a scaunelor sau a altor obiecte din teatrul de mai târziu al lui Eugen Ionescu e de
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
Joi, la orele 14 se aflau la Leucuția. Contele de Gotesburg, cu monoclul sau bine cunoscut, le deschise ușa, după ce se uită prin ochiul magic.Dintr-un antreu cu pereți vopsiți cu vopsea acrilica de dinainte de Război, intrară Într-o cameră În mijlocul căreea se află o masă lungă cu 12 scaune de jur Împrejur. La capul ei se află Maniu, iar la dreapta să Mihalache. În lungul peretelui din dreapta lui
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
antreu cu pereți vopsiți cu vopsea acrilica de dinainte de Război, intrară Într-o cameră În mijlocul căreea se află o masă lungă cu 12 scaune de jur Împrejur. La capul ei se află Maniu, iar la dreapta să Mihalache. În lungul peretelui din dreapta lui Iuliu erau așezați Ilie Lazăr, Emil Hațegan, ministru În Guvern și Emil Ghilezan. Lucra sub ordinele lui Romniceanu la, Finanțe. Leucuția, Popovici, Solomon și trei necunoscuți se aflau deasemenea În jurul mesei. Învățătorul și Hanul stăteau lângă peretele din stanga
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
lungul peretelui din dreapta lui Iuliu erau așezați Ilie Lazăr, Emil Hațegan, ministru În Guvern și Emil Ghilezan. Lucra sub ordinele lui Romniceanu la, Finanțe. Leucuția, Popovici, Solomon și trei necunoscuți se aflau deasemenea În jurul mesei. Învățătorul și Hanul stăteau lângă peretele din stanga lui Maniu. Chiar lângă ușă.În spatele lui Iuliu se află o altă ușa care dădea spre dormitorul sau. Președintele P.N.Ț. deschise ședința. „Domnilor, nu am invitat decât pe cei care m-au ajutat În timpul dictaturii lui Antonescu. De
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
loc în care solemnitatea retragerii s-ar fi cuvenit să-și impună glacialitatea. Mi s-a părut asta la fel de ciudat ca atunci, la Florența, cînd priveam tulburată culorile luminoase, pline de optimism din "Buna Vestire", pictată de Beato Angelico pe pereții unei chilii din biserica San Marco. Aceeași profundă umanitate, explozivă și caldă, într-un spațiu al rugăciunii. Undeva, Nicu Steinhardt ținea o fotografie de la înmormîntarea lui Noica. M-am apropiat ușor, i-am recunoscut pe Liiceanu, pe Pleșu... m-am
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]