940 matches
-
o rată de 100 %, rezultat care însă nu este relevant statistic). În categoria textelor neprezentative pentru analiza inversiunii după tipul de auxiliar pot fi incluse și următoarele texte: LC.~1650 (text scurt; puține forme analitice; disparitate între reprezentarea generală a perfectului compus și a viitorului 27.(27)% / 72.(72)%); AA.1708 (2 inversiuni din 60 de ocurențe); ACP.1714 (text fără inversiuni de tipul celor căutate). Remarcăm însă numărul mare de structuri inversate în Fiz.1693, care depășește procentual cu mult
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ii) există destul de puține structuri analitice (o = 19). Interpretare globală. Prin referire la principalul obiectiv al acestei subsecțiuni (i.e. de a vedea dacă există mari diferențe de ordin cantitativ la inversiune în funcție de auxiliar), ultima coloană a tabelului arată că atât perfectul compus, cât și viitorul simplu se inversează într-o proporție asemănătoare (raportare la formă: perfect compus 7.65% / 92.35 %; viitor: 13.15% / 86.85%; raportare la total a inversiunii: 9.26% / 90.74%): aproximativ una din 10 forme analitice
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
90.74%): aproximativ una din 10 forme analitice conținând auxiliarul și verbul lexical este inversată. Faptul că inversiunea formelor de viitor apare mai rar (după cum spun sursele tradiționale) este însă real: viitorul este mult mai slab reprezentat în texte decât perfectul compus: (statistică totală) 70.62% perfect compus / 29.38% viitor; astfel, deși viitorul se inversează cu aproximativ aceeași proporție ca perfectul compus (de 1 la 10), formele de viitor inversate apar mai rar în texte pentru că viitorul însuși apare mai
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
apare mai rar (după cum spun sursele tradiționale) este însă real: viitorul este mult mai slab reprezentat în texte decât perfectul compus: (statistică totală) 70.62% perfect compus / 29.38% viitor; astfel, deși viitorul se inversează cu aproximativ aceeași proporție ca perfectul compus (de 1 la 10), formele de viitor inversate apar mai rar în texte pentru că viitorul însuși apare mai rar în texte. În altă ordine de idei, excluzând textele nereprezentative discutate mai sus, se poate observa că în majoritatea textelor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2013), suprapunându-se cu mare fidelitate pe o statistică ce aduce laolaltă texte din stiluri diferite și supuse influenței exercitate de diverse texte / modele străine. Tabelul 1 - Poziția auxiliarului (ocurențe) față de verbul lexical (indicativ, perfect compus; indicativ, viitor) Secolul Text Perfectul compus Viitor Total Total V-AUX + AUX +V V-AUX AUX-V Total V-AUX AUX-V Total V-AUX (inversiuni) AUX-V (structuri neinversate) Sec. 16 CCat.1560 1 11 12 1 12 13 2 23 25 CPrav.1560-2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
NL.~1750-66 (20 p.) 6 254 260 1 27 28 7 281 288 TOTAL 116 1401 1517 83 548 631 199 1949 2148 Tabelul 2 - Poziția auxiliarului (statistică) față de verbul lexical (indicativ, perfect compus; indicativ, viitor) Secolul Text raportare la: Perfectul compus Viitor Total Total V-AUX + AUX +V V-AUX AUX-V Total perfect compus V-AUX AUX-V Total viitor V-AUX inversiuni AUX-V structuri neinversate Sec. 16 CCat.1560 total 4 % 44% 48% 4 % 48% 52% 8
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
TOTAL total 5.4% 65.22% 70.62% 3.86% 25.52% 29.38% 9.26% 90.74% 100% (o = 2148) formă 7.65% 92.35% 100% (o = 1517) 13.15% 86.85% 100% (o = 631) Secolul Text raportare la: Perfectul compus Viitor Total Total V-AUX + AUX +V V-AUX AUX-V Total perfect compus V-AUX AUX-V Total viitor V-AUX inversiuni AUX-V structuri neinversate 3.2.2 Inversiunea ca manifestare a unei gramatici V2 reziduale în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
din princina a două trăsături, dintre care numai una prezintă relevanță diacronică, am considerat că analiza cantitativă a condiționalului generează ambiguitate. Din acest motiv și din considerentele fonologice explicate mai sus, am lăsăt deoparte condiționalul și ne-am concentrat asupra perfectului compus și a formelor simple de viitor. Datele sunt prezentate în două tabele. Tabelul 4 înregistrează ocurențele structurilor V-la-I și V-la-C într-o manieră defalcată, după fiecare tipar de construcție urmărit. Tabelul 5 prezintă distribuția celor două gramatici în competiție
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cel mai rar - deci este opțiunea cea mai reziduală -, însă există atestări numeroase ale fenomenului până către sfârșitul secolului al 18-lea (ultimul text investigat de Dragomirescu 2014 este Condica lui Gheorgachi de la 1762, în care există 2 dislocări ale perfectului compus). 4.1 Dislocarea nucleului verbal: fenomen romanic Nonadiacența elementelor funcționale - în principal a auxilarelor și a cliticelor - la verbul lexical este atestată și în alte limbi romanice vechi: vechea galiciană(-portugheză) (145); portugheza veche (146); spaniola veche (147); italiana
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
W. K. Wilkins (eds), Phrasal and Clausal Architecture: Syntactic Derivation and Interpretation. Amsterdam: John Benjamins, 262-294. Pesetsky, D., Torrego, E. 2011. "Case", în: Boeckx (ed.) 2011: 55-72. Pinkster, H. 1987. "The Strategy and Chronology of the Development of Future and Perfect Tense Auxiliaries in Latin", în: M. Harris, P. Ramat (eds), The Historical Development of Auxiliaries. Berlin / New York / Amsterdam: Mouton de Gruyter, 193-223. Platzack, C., Holmberg, A. 1989. "The Role of AGR and Finiteness in Germanic VO languages", Working Papers in
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Moodspeech act Mood-field ... [Modepistemic [TPast/Future Tense-field ... [TAnterior [Aspterminative Aspect-field .... [Voice [v-VP Spre deosebire de ceilalți autori menționați în text (Baltin, Merchant, Roberts), care adoptă ipoteza proiectării distincte a grupului de diatezei de la Collins (2005) pentru analiza altor fenomene (elipsă, gramaticalizarea perfectului compus în limbile romanice etc.), Harley (2013) se preocupă în mod explicit de distincția vP / VoiceP, aducând argumente empirice și distribuționale în sprijinul acestei scindări. 42 Rouveret (2012: 954): "In a configuration such as (97a), each feature on intermediate v
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și intuiția că auxiliarele marchează și unele valori de temporalitate este înzestrarea auxiliarelor cu o trăsătură de (c-)selecție [iT] (v. Nicolae 2015e). 49 Ar fi fost, de altfel, ciudat ca - în situația românei - gramaticalizarea auxilarului a avea din structura perfectului compus să acționeaze prin eliminarea trăsăturii originare [prezent] și substituția ei ulterioară cu trăsătura de timp [perfect / trecut]. Trăsătura [prezent] este încă latent prezentă în structura auxiliarului a avea, activându-se în contextele în care perfectul compus are interpretare de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
c-)selecție [iT] (v. Nicolae 2015e). 49 Ar fi fost, de altfel, ciudat ca - în situația românei - gramaticalizarea auxilarului a avea din structura perfectului compus să acționeaze prin eliminarea trăsăturii originare [prezent] și substituția ei ulterioară cu trăsătura de timp [perfect / trecut]. Trăsătura [prezent] este încă latent prezentă în structura auxiliarului a avea, activându-se în contextele în care perfectul compus are interpretare de prezent perfect (Am ajuns aici de acum 2 ore). De altfel, în lingvistica romanică, s-a subliniat
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a avea din structura perfectului compus să acționeaze prin eliminarea trăsăturii originare [prezent] și substituția ei ulterioară cu trăsătura de timp [perfect / trecut]. Trăsătura [prezent] este încă latent prezentă în structura auxiliarului a avea, activându-se în contextele în care perfectul compus are interpretare de prezent perfect (Am ajuns aici de acum 2 ore). De altfel, în lingvistica romanică, s-a subliniat în repetate rânduri că prezentul perfect este una dintre valorile perfectului compus bazat pe descendenții verbului habere (v. Squartini
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cerând ceva în 30 de zile (DVT.1679−99: 298r) 6 Perifraze izoforme, bazate însă pe gerunziu, nu pe participiu trecut, sunt de asemenea atestate ((i)-(iii), cu diverse valori, în textele vechi (surprinzătoare sunt mai ales perifrazele bazate pe perfectul simplu al verbului a fi, (iii)): (i) a. Stându era picioarele noastre în curtea ta, Ierusalime! (PH.1500-10: 110v) b. Și era el știind bine că e nevinovat și sfânt (CC1.1567: 40v) c. era unii cărtulari aciia șezând(CC1
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fu de Duhul în pustie (NT.1648: 5v) b. Insă nu e așa, cumu de mulți arătatu fi-va, ce mai vârtosu iubitoriu de argintu arătă-se a fi (CC2.1581: 432) 29 "referitor la topica celor două componente ale perfectului compus, putem presupune coexistența formelor cu auxiliarul antepus cu acelea cu auxiliarul postpus" (Vasiliu și Ionescu-Ruxăndoiu 1986: 180); "putem admite [...] mobilitatea auxiliarului față de infinitiv (Vasiliu și Ionescu-Ruxăndoiu 1986: 187). 30 Adams (2013: 652-673) remarcă aceeași mobilitate în latină a componentelor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
evidentă, dar în timp ce manifesta acest sentiment, România a fost atentă să descurajeze orice inflamare inutilă a mediului politic internațional, în special în Europa, deoarece practica și expansiunea politicii sale externe a depins de relaxarea tensiunilor internaționale. Ceaușescu este de asemenea perfect conștient de realitățile geografice și militare. Bucureștiul a adoptat deci abordarea etalării ferme a opiniilor sale asupra evenimentelor din Afghanistan și a înțelegerii implicațiilor lor pentru România, dar fără a critica explicit URSS sau a încuraja o atmosferă confruntațională (Moore
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de ochii lumii, care, însă, „vede și în soare”. Cât îi va merge, CNSAS-ul face și desface toate, Dinescu a ajuns un bulibașă de dosare, îți dă certificat de bună purtare sau, dimpotrivă, îți compromite viitorul politic, folosind numai perfectul compus al verbului a face: a făcut, adică a făcut poliție politică, deși, trebuie observat cu mai multă atenție și înțelegere că societatea modernă a fost și este dominată de factorul politic. Când pe ușa WC-ului era pictată steaua
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
25 31,25 20 25 15 18,5 10 12,5 5 6,25 0 0 -5 -6,25 -10 -12,5 -15 -18,75 -20 -25 În originalul german, frazele din jurnal sunt, de cele mai multe ori, eliptice. De regulă, perfectul compus al verbelor este redat fără folosirea verbelor auxiliare a fi sau a avea (de exemplu, regele scrie gegangen, și nu bin gegangen, adică mers, și nu am mers). În traducere, am încercat să reproduc stilul eliptic al originalului. Am
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
folosirea verbelor auxiliare a fi sau a avea (de exemplu, regele scrie gegangen, și nu bin gegangen, adică mers, și nu am mers). În traducere, am încercat să reproduc stilul eliptic al originalului. Am adăugat foarte rar verbul auxiliar din perfectul compus, doar acolo unde, altfel, apărea riscul de a pierde înțelesul frazei. V. D. Lista dicționarelor, enciclopediilor, genealogiilor și repertoriilor folosite la redactarea notelor de la sfârșitul volumului Allgemeine Deutsche Biographie, 55 vol., Dunker & Humbolt, Berlin, 1875-1912. Almanach de Gotha..., 1857
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
COM - S.R.L. Bistrița-Năsăud 33. 38 ALFINCOOL - Ș.A. Iași 34. 39 G.H. TRADING - S.R.L. Iași 35. 40 TRADE VENTURE AND PROJECTS - Ș.A. Caraș-Severin 36. 41 VINALCOOL COMPANY - Ș.A. Bistrița-Năsăud 37. 42 SEINEANA - Ș.A. Maramureș 38. 43 APEVIN - S.R.L. Mureș 39. 44 PERFECT RENAISSANCE - S.R.L. Timiș 40. 45 MIHOC PRIMA - S.R.L. Neamț 41. 46 PRODAL IMPEX - Ș.A. Tulcea 42. 47 INTERAMERICAN TRADING - S.R.L. Maramureș 43. 48 INTERALCOOZ - S.R.L. Maramureș 44. 50 VINALCOOL BUCUREȘTI - Ș.A. Ilfov 45. 51 MONDOTRANS - S.R.L. Ialomița 46. 52 SELEX
LISTA din 2001 cuprinzând autorizaţiile de comercializare în vigoare la data de 31 decembrie 2000, eliberate de Ministerul Finanţelor agenţilor economici producători interni şi importatori de alcool brut şi de alcool etilic rafinat*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131982_a_133311]
-
a avea; în dezvoltarea sensului de ‘perfect’ sau ‘viitor’ indicativ: am cântat, am să cânt; • a fi; realizează sintagmele analitice ale diatezei pasive în întregime: sunt lăudat, am fost lăudat etc., ale viitorului anterior: voi fi cântat, conjunctivului și potențialului perfect: să fi cântat, aș fi cântat și ale prezumtivului (în structura unor morfeme complexe) să fi cântând/cântat, voi fi cântând/cântat, aș fi cântând/cântat; • a vrea; realizează sintagma analitică a modului potențial-optativ: aș cânta, aș fi cântat etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
plecare în istoria limbii (vream, vreai + sic). Auxiliarul a voi se deosebește de prezentul verbului predicativ corespunzător prin absența sufixului -esc: Eu voi cânta/Eu nu mai voiesc nimic. Verbul a fi (întrebuințat la conjunctiv prezent), ca auxiliar al conjunctivului perfect, este invariabil după persoană, spre deosebire de verbul predicativ, care realizează această categorie gramaticală și în planul expresiei: Eu să fi cântat / Eu să fiu. Pe de altă parte, spre deosebire de verbul a fi, cu flexiune completă în exprimarea diatezei pasive (dar numai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dar numai aici), odată devenite auxiliare, verbele a avea, a fi (la celelalte diateze), a vrea și a voi cunosc numai una sau două forme sub aspectul timpului: am, aietc. reprezintă prezentul, a fi, infinitivul (în sintagma viitorului și a perfectului potențial-optativ) și prezentul (în sintagma conjunctivului perfect), a vrea, imperfectul, avoi, prezentul. Majoritatea morfemelor libere sunt morfeme continue; funcționează ca expresie a unor sensuri gramaticale precedând sau, în situații speciale, urmând termenul purtător al sensului lexical: voi cânta (cânta-voi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a avea, a fi (la celelalte diateze), a vrea și a voi cunosc numai una sau două forme sub aspectul timpului: am, aietc. reprezintă prezentul, a fi, infinitivul (în sintagma viitorului și a perfectului potențial-optativ) și prezentul (în sintagma conjunctivului perfect), a vrea, imperfectul, avoi, prezentul. Majoritatea morfemelor libere sunt morfeme continue; funcționează ca expresie a unor sensuri gramaticale precedând sau, în situații speciale, urmând termenul purtător al sensului lexical: voi cânta (cânta-voi), foarte frumos, obraznic tare. Unele morfeme, cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]