4,422 matches
-
prostime, un Mircea Badea, iar pentru așa-zisa elită un neo-pășunist precum Dan Puric. Din prestația agresivă a unor astfel de personaje nu poate ieși decât o viziune în care, de-a valma, coexistă cultura cartierelor imunde de blocuri de la periferia marilor orașe cu nostalgia colibei metafizice, unde se întâlnesc și pun la cale destinul glorios al țării Patriarhul, Vodă și Paznicul purității neamului, adică dl. Puric însuși. Doar într-o lume derutată, fără valori sigure și lesne manipulabilă astfel de
Arta de a admira literatura by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7216_a_8541]
-
a reuși, odată aflați în depresie, în acel vid sau boală psihică, surparea Ťedificiului lor internť este la fel de formidabilă, de neoprit, ca și cariera lor socială". Astfel ajunge Dumitrașcu, "un bețivan improvizat", colindător de unul singur al birturilor clujene de periferie, luându-și concediu nelimitat de la catedră și punându-și "înlocuitor" la partid, în prada unei degringolade oarecum la fel cu a mentorului său din gazetărie Mariuțan, cel care sfârșise prin a se sinucide. Dumitrașcu nu o face, dar se internează
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
Cosmin Ciotloș Uimitoare, dar nu inexplicabilă, mi se pare tăcerea aproape consensuală din jurul masivului volum al lui Paul Cernat, Avangarda românească și complexul periferiei. Să fie în cauză o slăbire a atenției analitice, mai preocupată să disece romane ori să parieze, strategic și managerial, pe șansele exportului? Să fie vorba de un dezinteres de natură teoretică în rândul recenzenților care, iată, nu par a
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
măcar - lizibilă. Și totuși, atunci când o asemenea lucrare are în spate și autoritatea, paradoxală în felul ei, oferită de un îndelungat exercițiu gazetăresc, lectura și discutarea conceptuală devin absolut necesare. Și totuși, ce vină ascunsă poartă Avangarda românească și complexul periferiei? De ce intimidează și de ce ține comentatorii la distanță? Un prim răspuns vine din evidenta supraspecializare. Cine altcineva decât adevărații cercetători și pasionații cunoscători ai avangardei se pot pronunța cu acribie asupra unei cărți care intră curajos în arhivele revuistice ale
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
E, bineînțeles, o lucrare de specialitate, stufoasă, plină de informație, dar este și una adresată celor interesați de istoria avangardei noastre." Nefiind, prin minimalismul acesta pus în ecuație cu bună-știință, o carte contaminată de istoria factică, Avangarda românească și complexul periferiei păstrează - în nucleul ei - urme certe de istoricitate. Ce altceva e reproducerea exactă - până la nivelul datării lexicale sau al erorii în șpalt - decât un clin d'oeil de factură diacronică? Cum altcumva să interpretăm ideea de scenariu cinematografic? Ei bine
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
și, pe bună dreptate, este incultura, spiritul agresiv și vulgar, impostura. Unii spun Valentin Streinu (în loc, firește, de Vladimir) și confundă pe scriitorul Knut Hamsun cu televizorul Samsung. Și vor să mai fie și autori! Să zicem că aceasta e periferia. Dar, întorcân-du-ne pe teritoriul ferm al specialității, editorialistul constată că autoritatea criticii e în scădere, că se manifestă o preferință pentru modă și efemer, labilitatea gustului, o derută estetică și lipsa obiectivității, oricât de relativă ar fi ea. O anchetă
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
vorbesc în acest context despre Marco Clementi, istoric tânăr dar foarte productiv, pentru că el are interes pentru specificul rus. Însă lucrările lui Alberto Basciani despre Dobrogea (Un conflitto balcanico. La contesa fra Bulgaria e Romania in Dobrugia del sud 1918-1940, Periferia, Roma, 2001) și Basarabia (La difficile unione. La Bessarabia e la grande Romania 1918-1940, a doua ediție publicată în 2007, care nu întâmplător a meritat să fie prefațată de K. Hitchins), precum și cea a lui Antonio d'Alessandri despre Dora
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
să transforme locuințele în muzeu: închise temporar (cei doi au avut interdicție asupra numelui și operei, vreme de un deceniu de la moarte, pînă în 1954), cele două muzee de la bloc au fost redeschise în 2001. Viața la țară sau în periferia orașelor (la Mircești, Hermeziu, Hordou, Lancrăm, Vînători, București, Humulești, Fălticeni, Piatra-Neamț, Iași) are, cum se știe, farmecul ei patriarhal; dar și viața la bloc poate fi interesantă. Paraschiva Baranga povestește, de exemplu, că "nu trecea o zi fără ca Liviu Rebreanu
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
vedere, războiul personal al fostului turnător cu dublul nume de cod H 15 / Deleanu și-al echipei sale de năimiți s-a dovedit un dezastru. Schimbările la vârf operate în acest moment sunt simple cosmetizări ce vor menține ziarul la periferia jurnalismului românesc, dacă oamenii ce-au investit banii în fandacsiile descreierate ale publicației nu vor înțelege c-au fost părtașii unei imense cacealmale. Nu e treaba mea să le dau soluții, dar e limpede că în lumea hiper-competitivă a presei
Noaptea Zilei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8833_a_10158]
-
schiță satirică. Alte încercări erau de aceeași factură, în proză stilul pamfletar fiindu-mi mai la îndemână, mereu tentat să fac haz de necaz. Numai că atunci acest gen literar nu era defel agreat, formele lui de manifestare ținând de periferia tiparniței noastre. În acest context, mi s-a părut mai onorabil să ucenicesc în atelierul dlui Rebreanu, fără să ajung niciodată calfă. Abia în ultimii ani, când m-am apropiat de sfârșitul ediției de Opere, mi-am îngăduit libertatea de
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
lui Maitec sunt extrem de calde și de senzuale, dacă relația devine una apropiată sau chiar tactilă. Fie prin actul implicit al cioplirii, fie printr-o intervenție explicită, suprafața iese permanent din capcana monotoniei, devenind funcție a interiorității volumului și nicidecum periferie și contur. Acum, la începutul primăverii, Ovidiu Maitec a evadat doar din suprafața existeneței acesteia, retrăgîndu-se definitiv în lumea esențelor, a formelor fundamentale, pe care a cercetat-o fără odihnă întreaga sa viață. Dumnezeu să-l odihnească!
In memoriam, Ovidiu Maitec - Contradicțiile materiei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9803_a_11128]
-
Imaginile terifiante ale luptelor de stradă în cartiere cu aspect de ghetou, trimit la războaie precum cel din Ruwanda, Cecenia, Afganistan și mai ales Irak, la zonele unor conflicte înghețate, unde violența plutește în aer, dar și la viața de la periferia metropolelor, a populațiilor neasimilate, flotante, dezvoltînd o agresivitate latentă alimentată de frustrări și indigență. Prima parte a filmului gravitează în jurul unor probleme de fond, de ideologie, aproape fiecare personaj are mica sa istorie tragică dezvoltată în jurul unei morți infantile. Excelentă
Copiii omului și sfârșitul copilăriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9823_a_11148]
-
de tatăl adoptiv, Frank Costello, are o valoare fondatoare pentru tînăr. În cele din urmă avem și o poveste despre tați și fii, pentru că la rîndul său, Billy Castigan este legat prin intermediul tatălui său de mediul irlandez extrem de violent al periferiei. Frank Costello îi poartă un respect deosebit părintelui decedat, asumînd față de fiul acestuia, ca și pentru Sullivan, un rol tutorial. Scorsese se pricepe să scoată la suprafață exotismul și specificul unor figuri criminale crescute în mediul alcalin al străzii, ca
Băieţi buni, băieţi răi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9904_a_11229]
-
sonor enescian, Ștefan Niculescu dovedindu-se unul dintre cei mai rafinați analiști ai componisticii lui George Enescu. Iată că recentul volum Reflecții despre muzică propune teme la fel de fierbinți ca și primul: polarizarea creației muzicale actuale între individual și general, între periferie și centru, între un spirit al timpului și un spirit atemporal ori portrete schițate unor personalități muzicale și nu numai (Anatol Vieru, Wilhelm G. Berger, György Ligeti, Mihail Andricu, Bela Bartók, Daniel Kientzy, Vasile Băncilă). De altfel, mărturisirile autorului, inserate
Reflecții și reflexe by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9974_a_11299]
-
aceasta, oricît de mică și de neverosimilă ar fi fost, cerea drept condiție prealabilă separarea legală, soții Noica au căzut de acord asupra despărțirii. Și astfel, din 1949, Noica va avea domiciliu obligatoriu la Cîmpulung-Muscel, în timp ce Wendy va rămîne la periferia Bucureștiului, în satul din pădurea Andronache, unde va sta alături de copii în casa de vară pe care Noica apucase s-o ridice la sfîrșitul războiului. Pentru a preîntîmpina riscul confiscării micii locuințe, Wendy va recurge la un subterfugiu juridic: va
Fiica lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8955_a_10280]
-
franco-musulman cu intrarea în formă de moschee") de șocul trezirii la realitate. Și, odată cu loviturile primite, să descopere de asemenea cum "...civilizațiile se ciocnesc chiar aici/ în fața mea..." (bobigny). "Sunt două popoare diferite aici/ cel din paris și cel din periferii". Drept care poetul începe să includă în grijile sale de fiecare zi lupta dintre cele două lumi, întâlnirea lui "ariel sharon cu mahmoud abbas", declarațiile lui "condie rice, care declară la sciences po că libertatea/ se răspândește (ca râia?) de la satele
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
larg deschiși îmbrățișez parisul/ și mă întorc cu trenul la plaine în saint-denis/ printre arabi și negri ce vin din colonii/ atrași de babilonul plăcerilor și visul/ de a migra spre centrul albastrei utopii./ s-au răsculat racaii și-aprind periferia/ în fiecare noapte începe isteria/ cumplitelor dezastre iscate de copii. / e stare de urgență guvernul delirează/ ipocrizia frâncă mai are datorii/ sunt două lumi aicea ca două flori în vază/ iar viitorul sigur va fi religios/ imamii îl înfruntă-n
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
un adevărat Gay Paris, filmul iese din clișeul vînzătorilor de suveniruri pentru turiștii americani cu Turnul Eiffel în centrul imaginii și își urmărește șoarecele atît pe acoperișuri cît și prin țevile de canalizare. Ieșit din bîrlogul său, de undeva de la periferie unde ducea o viață peizană, idilică, asezonată cînd și cînd de cîte un rest de brînză fină, Remy descoperă Parisul și exclamă extaziat: "Tot timpul ăsta am fost sub Paris". Îl surprindem cățărat pe un acoperiș noaptea, acompaniat de o
Oameni și șoareci (pentru a nu mai socoti și bucătarul) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9238_a_10563]
-
spre clasele sociale tradiționale (țărănimea, muncitorimea), eșecul era asigurat, pentru că aici funcționau clișeele luptei de clasă. De aceea, scriitorul încearcă să iasă din această ecuație ideologică, evitând categoriile sociale puternice, prinse în reprezentări definitorii pentru regimul comunist. Lumea din Groapa, periferia neașezată și neideologică a orașului, e un fel de caricatură a proletariatului. Criticii proletcultiști observă devierea sau refugiul și vor denunța romanul, recomandând prozatorului să se ocupe de muncitori, de greve, nu de lumpeni și răpiri de ibovnice. Constrâns, prozatorul
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
lui Maitec sunt extrem de calde și de senzuale dacă relația devine una apropiată sau chiar tactilă. Fie prin actul implicit al cioplirii, fie printr-o intervenție explicită, suprafața iese permanent din capcana monotoniei, devenind funcție a interiorității volumului și nicidecum periferie și contur. Ion Nicodim: Tactilitate, imanență și grație Deși a început ca pictor și s-a afirmat în cea mai dificilă dintre epocile artistice ale secolului trecut, și anume în plină ofensivă propagandistică a anilor cincizeci, Ion Nicodim este esențialmente
Alte radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9280_a_10605]
-
fiece amănunt ce-mi lărgea ochiul și-mi surescita pavilionul galant al urechii. Nu am putut citi sau scrie, și nici învăța, noaptea. Adolescent fiind, obișnuiam să rătăcesc prin Iași, singur, în orele toride ale amiezii, pe străduțe necunoscute, la periferia orașului, închipuind scene tandre și obscene, ascunse în spatele geamurilor căscate, negre, mistuitoare... Mă fascinau cișmelele, picurul în van pe cimentul fierbinte, crăpat de smocuri de iarbă, al curților părăginite... sau într-un lighean smălțuit fantastic, stîrnind ecouri... Întrezăream, halucinant, femei
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
m. Prin fața caselor sunt amenajate trotuare cu lățimea de 1 -1,5 m construite din beton. Drumurile sunt mărginite de șanțuri pentru evacuarea apei, acestea având însă unele segmente neântreținute corespunzător. Drumurile din extravilan (denumite și drumuri agricole) pornesc de la periferia localității și trec pe lângă parcelele agricole, fiind din pământ bătut cu o lățime de 4 la 6 metri și cumulând o lungime totală de 16 km. Resursele de apă potabilă existente în zonă sunt deosebit de bogate, exploatarea și utilizarea lor
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
rămîne Pulp Fiction (1994), story-ul se reia pe un alt palier. În scenă intră alte patru personaje feminine, Kim (Tracie Thoms), Lee (Mary Elizabeth Winstead), Zoe (Zoe Bell), Abernathy (Rosario Dawson) legate și ele de lumea filmului, dar aflate la periferia ei. Zoe și Kim sunt cascadoare, lucrează ca dubluri ale actrițelor în scene periculoase. Fetele aduc cu ele argot-ul, vervă și vorbărie plină de lucruri mărunte, dar vesele. Ca în orice grup există o ierarhie și cele două femei cowboy
On the Road cu Tarantino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9551_a_10876]
-
Baba. Cu privirea sa de umanist, în sensul cel mai exact al cuvîntului, el a văzut, în transparența monumentalității de circumstanță a Oțelarilor, de pildă, întreaga ruină și nesfărșita melancolie a unor făpturi precare, aruncate în subsolurile istoriei și la periferia existenței. Dacă în aceste imagini individualizate, personajele lui Baba au fizionomie, psihologie și dramă, în compozițiile de grup, acolo unde personajul este colectiv, totul se dezintegrează. Individul se pierde fizic în malaxorul mulțimii, fizionomia sa devine incertă, psihologia se topește
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
pe o traiectorie a formării excepționale - de la vîrsta de cinci ani (cînd trăiește la marginea sistemului social victorian) și pînă la maturitate (cînd îl vedem, în postură de gentleman londonez, apt să pornească și să controleze afaceri personale tocmai la periferiile imperiului britanic, în îndepărtata Indie). Patru "stadii", cum ar veni, prind contur în formarea lui Pip. Primul este creionat, succint, chiar în deschiderea poveștii. Copilul de cinci ani întîlnește, în cimitir (unde petrece mult timp, contemplînd mormintele părinților săi), un
Cronica unui paricid epic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7718_a_9043]