544 matches
-
trăsăturile definitorii ale secolelor XVII-XVIII, care să contureze specificul acestei epoci istorice, intercalată Între perioada medievală și secolul al XIX-lea ale cărui evoluții politice și ideologice se prelungesc vizibil În cel următor. Altfel, singurele motivații „de rezistență” ale actualei periodizări rămân tot trecerea de la feudalism la capitalism pentru Începutul secolului al XIX-lea și de la capitalism la socialism În secolul XX, urmând ca din 1989 să ne Întoarcem, probabil, la epoca modernă. O delimitare a specificului epocii dintre 1550 și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sarcinilor * Planificarea activităților. Etape: identificarea nevoilor de informare, formularea rolurilor și misiunii, formularea obiectivelor, elaborarea documentului, implementarea planului strategic, controalele periodice, evaluarea rezultatelor * Organizarea activității și dinamica adaptării la nou, schimbarea strategiei în caz de forță majoră * Diagnostic și evaluare: periodizare, verificarea evaluărilor din mai multe surse și mai multe puncte de vedere * Gestionarea resurselor umane: evaluare, formare, atenuarea conflictelor, reamplasarea personalului, promovări, sancțiuni, destituiri, desfacerea contractelor de muncă cu respectarea cadrului legal * Ergonomia activității de bibliotecă: rolul culturii organizaționale, particularități
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
Petru Creția, Editura Humanitas, București, 1993, p. 33. 11 Augustin Buzura, op. cit., pp. 458-459. 12 Idem, p. 469. 13 Opera lui Pieter Bruegel se împarte în trei perioade de creație: 1553-1560 (prima perioadă), 1561-1564 (perioada de mijloc), 1565-1569 (ultima perioadă). Periodizare făcută pe pagina online Grove Art Online article url: http://www.oxfordartonline.com: 80/subscriber/ article/grove/art/T011669pg1, pp. 10-14, accesat la 11.12.2013. 14 Biblia sau Sfâna Scriptură tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
la folosirea în literatură a termenilor "rococo" si "Biedermeier", în domeniul artelor frumoase, succesiunea clar ordonată a stilurilor : gotic, renascentist, baroc, rococo, romantic, Biedermeier, realist, impresionist și expresionist, i-a impresionat pe istoricii literari și s-a impus și în periodizarea literaturii. Stilurile menționate sunt împărțite în două grupuri principale care, în esență, prezintă opoziția dintre clasic și romantic : de o parte, stilurile gotic, baroc, romantic și expresionist : de altă parte, stilurile renascentist, neoclasic și realist. Stilurile rococo și Biedermeier pot
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
consum, a locuinței, a influenței artei asupra "mișcărilor sufletului" etc. Studiul sistemelor exotice de gândire a proiectat o nouă lumină asupra influenței pe care au exercitat-o teologia creștină și arta care decurge din ea, asupra idealurilor, gesticii, atitudinilor etc. Periodizarea (ce este o epocă, un moment, o răscruce, o conjunctură, un ciclu, un calendar?) se impune în mod evident ca temă comună pentru antropologie și pentru istorie, cum sunt și conceptele de cultură și mentalitate, ideologie, imaginar. Reflecția întreprinsă de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
care se va extinde parțial și în Caucazul de Nord, în regiunea Kuban și pe malul drept al Donului. Culturii Prohorovo îi urmează în mod direct, în stepele de la Volga, cultura Suslov (secolele I î.Hr.-I d.Hr.). Astfel, tabloul periodizării culturii sarmatice s-ar deschide cu cultura sauromata, datată la nivelul secolelor VII-IV î.Hr., fiind continuată de cultura Prohorovo (secolele IV-II î.Hr.), de cultura Suslov (secolele I î.Hr.-I d.Hr.) și încheindu-se cu etapa târzie a culturii sarmatice
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Jos a unor noi grupe sarmate asiatice, de evenimentele din anii 49-50 d.Hr. Conform aceleiași opinii, episoadele evocate se reflectă, în plan arheologic, în creșterea numărului de vestigii sarmatice corespunzătoare acestei perioade. Cu preocupri constante în studierea, clasificarea și periodizarea acestei categorii de antichități, V.I. Grosu a realizat și o inventariere completă a descoperirilor de până la sfârșitul anilor ’80, avansând ca sum totală cifra de 114 monumente sarmatice, conținând 415 morminte. La acestea se mai adaugă alte câteva descoperiri ulterioare
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
și argint cu efigiile regilor aorși (sau roxolani) Farzoios și Inismeus, bătute la Olbia, au fost găsite în alte puncte ale acestui teritoriu și - de asemenea - în pofida faptului că astfel de tezaure există în spațiul carpato-dunărean, de exemplu. În privința periodizării monumentelor sarmate din Basarabia, dincolo de controversele care persistă și în prezent, formula care apare până în acest moment ca fiind cea mai convingătoare și mai bine adaptată realităților din spațiul pruto-nistrean rezidă în clasificarea în cinci grupe, propusă de V.I.Grosu
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
de rapiditate pentru a lua inițiativa în joc. Acționarea rapidă și judicioasă în același timp necesită un bagaj tehnic, motric cât mai bogat cât mai variat, mijloacele tehnice fiind suporturile materiale ale tacticii, ale gândirii creatoare care orientează acțiunea jucătorului. Periodizarea anuală a pregătirii trebuie stabilită în raport cu cerințele complexe ale învățământului și în raport cu calendarul competițional al școlii sau liceului și municipiului și al județului. Capitolul 4. Determinarea modelului de joc al unei echipe reprezentative școlare de baschet selecționarea elevilor pentru formarea
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
istoriei 98. Cele patru imperii din interpretarea visului lui Nabucodonosor sunt etape succesive, cronologice din iconomia divină a istoriei. La rândul ei, viața omului este împărțită în vârste biologice, vârste pe care le întâlnim în istorie în diverse propuneri de periodizare nu doar temporală, ci și morală sau axiologică. O astfel de periodizare întâlnim la Fericitul Augustin, Bossuet, Vico sau în mitologia greacă. Paul Tillich atribuie o finalitate proprie fiecărei etape, ca treaptă necesară în atingerea scopului ultim: "Orice perioadă are
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
succesive, cronologice din iconomia divină a istoriei. La rândul ei, viața omului este împărțită în vârste biologice, vârste pe care le întâlnim în istorie în diverse propuneri de periodizare nu doar temporală, ci și morală sau axiologică. O astfel de periodizare întâlnim la Fericitul Augustin, Bossuet, Vico sau în mitologia greacă. Paul Tillich atribuie o finalitate proprie fiecărei etape, ca treaptă necesară în atingerea scopului ultim: "Orice perioadă are un telos interior și aceasta trebuie interpretată istoric în lumina acestui telos
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
tăgadă. Ascultarea lui Avraam o anunță pe cea a lui Iisus din grădina Ghetsimani, iar Isaac pe muntele Moria îl prefigurează pe Iisus răstignit pe cruce. Legământul nescris al lui Avraam este înscris în Tablele Legii date lui Moise. În periodizarea istoriei, se acceptă în genere că momentul tranziției de la tradiția orală la consemnarea în scris a acesteia marchează începutul istoriei. Dacă perioada până la revelația lui Moise pe muntele Sinai este preistoria poporului evreu, după acest kairos începe istoria lui Israel
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
șase zile ale creației și corespund vârstelor din viața fiecărui individ. În istoria lumii, ultima vârstă a început cu August sau cu prima venire a lui Hristos, al doilea Adam, așa cum primul Adam a fost creat în ziua a șasea. Periodizarea istoriei efectuată de Augustin în cele trei răstimpuri (ante legem, sub lege, sub gratia) sau în cele șapte vârste (aetates) își are originea în tradițiile apocaliptice iudaice și creștine. Dar el s-a îndepărtat totuși de ele, punând accentul nu
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Benedict și urmează a fi guvernată de Duhul Sfânt. Se constată suprapunerea celor trei epoci, dar tocmai această suprapunere dovedește o profundă cunoaștere a evoluției istorice, unde un fenomen nu apare niciodată izolat, ci este determinat de acumulări anterioare. Această periodizare este o "istorizare a ideii trinitare"75. Societatea perfectă, cea a monahilor, se află undeva în viitor, când un nou adevăr va fi revelat. Ideea că fiecare adevăr își are kairos-ul lui bonum et necessarium în suo tempore contravenea însă
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
nou, al cărui idiom straniu cultura română și-l însușește greu. Mihai Zamfir și Matei Călinescu se delimitează primii dintr-o serie de autori interesați, în formule și în intervale temporale diferite, de implicațiile decadentismului și ale sinonimelor sale ideologice. Periodizarea decadentismului, etapă necesară în afirmarea unui teritoriu stabil al cercetării, presupune, implicit, deschiderea unui nou set de ramificații ce suprapun istoria literară unei istorii a culturii în care datele fixe își negociază permanent autoritatea, deoarece creațiile remarcabile ce dau greutate
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
artei bacoviene cu simplitatea "cenușăresei din poveste" (...) acest "complex al Cenușăresei", de care suferă, în definitiv, postmodernitatea poeziei banalului, a cenușiului marginalizant." La Bacovia, "caseta de plumb închide în ea aurul alchimic". Primul capitol al studiului exegetic Complexul bacovian operează periodizarea, cu analiza tendințelor, receptării critice a lui George Bacovia. Destinul autorului a stat sub semnul diagnosticelor ismelor, de care nici astăzi nu s-a eliberat de tot: "Înțelegem că eticheta simbolistă a constituit principalul obstacol în calea veritabilei consacrări a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cea mai desăvârșită și mai plină de urmări este marea creație însăși. Ea surprinde prin noutatea ei, reface concepția despre lume și implicit judecă literatura veche." Dacă este așa, Theodor Codreanu favorizează opera bacoviană să-și valorizeze "complexul". Revenind la periodizare, autorul studiului exegetic propune patru etape: 1921, 1946, 1960 sunt ani ai trecerii de la o perioadă la alta: Ucenicia Cenușăresei, Consacrarea, Intermezzo în proletcultism, Spre apogeu. "Mai productive și mai utile sunt alte câteva direcții ale criticii bacoviene: investigația psihocritică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Paris, 1965. De asemenea, Louis Halphen, Les Barbares. Des grandes invasions aux conquêtes turques du XIe siècle, 3eme édition, Paris, 1936, passim). 7 O prejudecată tenace, a cărei origine rămîne obscură, dar care se reflectă de mai multe decenii în periodizările convenționale ale medievalității, prezente în toate manualele școlare și universitare, atașează anului 476 dubla (dacă nu chiar tripla) semnificație de moment al căderii Imperiului Roman de Apus, de sfîrșit al Antichității și de început al Evulu Mediu. Or, după cum au
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
înainte de Unirea din 1918 / 198 Tabel 20. Evoluția învățământului public primar în perioada interbelică / 201 Tabel 21. Rata promovabilității în educație primară în anul școlar 1928/1929 / 202 Tabel 22. Evoluția învățământului secundar teoretic în perioada interbelică / 202 Tabel 23. Periodizarea istoriei universale și a celei naționale / 234 Tabel 24. Evoluția modului de alocare a timpului de studiu aferent disciplinelor umaniste și științelor naturii în școlile secundare / 259 Tabel 25. Evoluția învățământ primar și gimnazial în perioada 1938-1961 / 260 Tabel 26
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istoriei universale și a celei naționale / 234 Tabel 24. Evoluția modului de alocare a timpului de studiu aferent disciplinelor umaniste și științelor naturii în școlile secundare / 259 Tabel 25. Evoluția învățământ primar și gimnazial în perioada 1938-1961 / 260 Tabel 26. Periodizarea marxistă a istoriei universale și a celei naționale / 274 Tabel 27. Finanțarea acțiunilor social-culturale în intervalul 1950-1989 / 293 Tabel 28. Tabloul general al învățământului românesc în perioada 1938-1989 / 294 Tabel 29. Panorama învățământului preuniversitar românesc între 1938-1989 / 295 Tabel 30
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
între 1938-1989 / 295 Tabel 30. Evoluția mândriei de a fi român, N=3.621 / 343 Tabel 31. Evoluția suportului politic pentru extrema dreaptă românească (1994-2007) / 334 Tabel 32. Rezultatele alegerilor parlamentare ale partidelor de extremă dreapta, 1992-2012 / 345 Tabel 33. Periodizare postcomunistă a istoriei (universale, continentale și naționale) / 349 Tabel 34. Evoluția opiniei publice românești cu privire la evaluarea fostului regim comunist, N=7.064 / 397 Tabel 35. "Ar trebui să ne întoarcem la conducerea comunistă?", N=5.178 / 398 Tabel 36. Evoluția
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
transformările structurale ale memoriei istorice românești prin urmărirea mutațiilor diacronice suferite de configurația de mitologeme constitutive ale acesteia. Pe lângă unitățile mitologemice infrastructurale ale memoriei colective - originea, continuitatea, unitatea, independența, spiritualitatea - lucrarea va urmări și evoluția în timp a logicii de periodizare a trecutului românesc, precum și a diferitelor addenda și corrigenda aduse în gestiunea socio-politică a trecutului prin inserții și extirpări în conținutul memoriei colective. Vom argumenta că originea comună, continuitatea istorică, unitatea etnică, culturală și statală, independența politică și spiritualitatea reprezintă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
comună, continuitatea istorică, unitatea etnică, culturală și statală, independența politică și spiritualitatea reprezintă cadrele arhetipale mitologemice pe baza cărora este organizată memoria colectivă în general și memoria națională românească în particular. O atenție importantă va fi acordată logicii socio-politice a periodizării istorice. Modul în care trecutul colectiv este periodizat, precum și evoluția în timp a cadrajelor temporale, are consecințe socio-politice de prim ordin: periodizarea trecutului, prin stabilirea de praguri temporale de maximă încărcătură simbolică în desfășurarea timpului istoric, reflectă valorile, idealurile și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
colectivă în general și memoria națională românească în particular. O atenție importantă va fi acordată logicii socio-politice a periodizării istorice. Modul în care trecutul colectiv este periodizat, precum și evoluția în timp a cadrajelor temporale, are consecințe socio-politice de prim ordin: periodizarea trecutului, prin stabilirea de praguri temporale de maximă încărcătură simbolică în desfășurarea timpului istoric, reflectă valorile, idealurile și aspirațiile regimului curent. Trecutul, secvenționat în deplină consonanță cu imperativele agendei politice contemporane, este astfel instrumentalizat pentru a consolida ordinea socială consacrată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecutului, prin stabilirea de praguri temporale de maximă încărcătură simbolică în desfășurarea timpului istoric, reflectă valorile, idealurile și aspirațiile regimului curent. Trecutul, secvenționat în deplină consonanță cu imperativele agendei politice contemporane, este astfel instrumentalizat pentru a consolida ordinea socială consacrată. Periodizarea este o "ficțiune regulatoare" utilizată de istorici pentru a introduce un principiu de ordine în haosul trecutului (Novick, 1988, p. 16). Trusa de scule intelectuale aflată la dispoziția istoricului conține un număr de sisteme de periodizare a trecutului. O formă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]