2,417 matches
-
unul de altul, având în vedere că dimensiunea transversală dintr-un rezonator este în mod normal considerabil mai mică decât cea longitudinală. Modul electromagnetic transversal (TEM - Transverse Electromagnetic Mode) descrie variația de intensitate a fasciculului în funcție de poziția într-un plan perpendicular pe direcția de propagare a fasciculului. Modul temporal al luminii emise de un laser este determinat de numărul de niveluri de energie din mediul activ, de duratele lor de viață și respectiv de sursele de excitare. Laserele tri nivel, precum
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
punct. Intensitatea, obținută prin focalizarea unui fascicul de radiație luminoasă, este direct proporțională cu luminozitatea. Un aspect important este că focalizarea majorează intensitatea unui fascicul, dar nu și luminozitatea acestuia. Lumina este compusă din unde electromagnetice ce oscilează în planuri perpendiculare. Polarizarea luminii caracterizează relația dintre planul de oscilație al câmpului electric și direcția de propagare. Polarizarea fasciculului influențează cantitatea de energie absorbită în material și deci eficiența și calitatea prelucrării laser. Tipul de polarizare a fasciculului trebuie stabilit cu scopul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de CO2 și Nd:YAG, respectiv excimerii, cu puteri medii de câteva zeci de watti. Fasciculul poate fi utilizat pentru parcurgerea după linii și coloane sau pentru scanarea (baleierea) materialului, prin intermediul oglinzilor controlate computerizat, ce oscilează în lungul unor axe perpendiculare, sau prin proiectarea printr-o mască (filtru) sau un șablon pentru a genera o imagine. Scanarea conferă flexibilitate în generarea caracterelor și permite folosirea întregii emisii a sursei. Marcarea cu mască este o metodă mai rapidă de obținere a unei
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
cea mai apropiată care poate descrie indentarea ca o serie de amprentări multiple de tip Brinell [92]. Principiul metodei constă în apăsarea unei bile de diametru D, asupra unei suprafețe, cu o forță de o anumită valoare, care este aplicată perpendicular pe suprafața piesei. Ca urmare a raportării forței de apăsare la suprafața calotei sferice imprimate, ce are diametrul d, se obține o cifră convențională ce reprezintă duritatea Brinell. La încercările de indentare cu bile de același diametru, dar cu valori
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
procesate, ce prezintă anumite rugozități și ondulații Pentru a se putea aprecia rugozitatea, trebuie să se cunoască elementele care o determină. Pentru aceasta este necesar să se reprezinte profilul neregularităților obținute prin secționarea zonei aflate în studiu cu un plan perpendicular pe direcția pe care s-a realizat procesarea/inscripționarea paletei. Apar astfel prin definiție următoarele profile: real, nominal și efectiv [119-121]. Profilul real este conturul reprezentat prin intersecția suprafeței reale cu un plan convențional definit în raport cu suprafața nominală a paletei
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
vechea clasă de mijloc) formată din țărani, artizani și comercianți și Neue Mittelstand (noua clasă de mijloc) formată din salariați, lucrători în servicii, funcționari etc. (Chauvel, 1998) Într-o reprezentare grafică a societății, sub forma unei scheme cu două axe perpendiculare (axa verticală exprimă cantitatea globală de capital economic și/sau cultural, iar axa orizontală reprezintă poziționarea capitalului economic - la dreapta politică - și cultural - la stânga politică), (Gavrilescu, 2003) readuce în atenție opoziția dintre clasa de mijloc superioară și clasa de mijloc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și din cosmos, cel mai eficient și mai benefic mod de poziționare a mâinilor constă în sprijinirea dosului palmelor într-o poziție comodă deasupra coapselor, astfel încât palmele să fie îndreptate spre cer, cu degetele relaxate și puțin strânse, având brațele perpendiculare pe suprafața solului și coatele îndoite într-un unghi puțin mai mare de 90 de grade. Mâinile nu trebuie să se atingă între ele. Aceasta este poziția în care porțile energetice de pe palme sunt cele mai receptive la fluxul de
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
condensează din nou, nucleii își pierd din nou anvelopa și apar din nou cromosomii în set haploid. Centriolii se îndreaptă către regiunile polare și aranjează fibrele fusale pentru cea de a doua diviziune. METAFAZA II. Apare noua placă ecuatorială, aranjată perpendicular față de prima placă. ANAFAZA II. Centromerii sunt detașați, microtubulii fusului tracționează și despart cromatidele surori. TELOFAZA II este similară cu telofaza I, cromosomii se despiralează, se lungesc, fusul mitotic dispare, se reformează anvelopa nucleară și se produce citokineza, formându-se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
polar care, atras de corpul filamentului de miozină, determină flexia punții transversale spre interiorul discului intunecat. Actina antrenată în această mișcare alunecă spre mijlocul sarcomerului, care astfel se va scurta (mecanism glisant). Desfacerea punții transversale duce la revenirea în poziție perpendiculară pe direcția filamentului de miozină, refăcând o nouă legătură cu locusul următor de pe actină. Procesul încetează și are loc relaxarea fibrei musculare când scade concentrația calciului liber din sarcoplasmă la nivelul de repaus. Forta dezvoltată de mușchi este proporțională cu
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
artere interlobare, ce urcă printre lobi de la nivelul bazinetului către cortex, trecând prin zona medulară. Vasele interlobare emit arterele arcuate, care au o traiectorie curbă la limita dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Yobservat Yașteptat pentru fiecare valoare a lui X trebuie să aibă dispersii egale (omoscedasticitate în limba română și homoscedasticity în engleză). Pentru aceasta se recomandă inspecția diagramei Yobservat-Yașteptat funcție de Yașteptat). Dacă graficul valorilor reziduale funcție de Yașteptat are forma unei benzi perpendiculare pe axa Oy, dispersiile sunt egale. Dacă acest grafic se distribuie după un alt pattern, înseamnă că relația nu este liniară și dispersiile condiționate nu sunt egale. În SPSS acest grafic se obține din ANALYZE/REGRESSION/LINEAR, iar pentru opțiunea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
atenți, dar fără să intervină. Cel pe care caucazianul Îl consideră un ainu, datorită tenului și părului aproape roșcat, manevrează căruciorul rostind cuvinte liniștitoare și, fără Îndoială, simpatice. El Își Însoțește deplasarea cu un gest larg, ce indică o linie perpendiculară pe scaner, unde se va alinia coada, pentru a lăsa spațiu liber fluxului de persoane, care, vrând să traverseze holul, se loveau de această barieră de călători ce atingea peretele de sticlă al aerogării. Argumentul său este convingător și toată
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și se exaltă una pe alta până la un mare grad de luminozitate, când sunt alăturate. Două lumini colorate complementare amestecate dau alb. Experiența clasică, făcută în secolul trecut, arată că dacă izolăm perfect un ochi de celălalt printr-un ecran perpendicular pe nas și proiectăm apoi un fascicol roșu în ochiul stâng și unul verde în cel drept, privitorul percepe lumina albă. Prin juxtapunerea a două culori complementare pure se produce un contrast violent, nearmonic, strident. (Planșa nr.6). Se știe
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
educarea capacității de conducere a mingii, educarea capacității de deplasare rapidă cu și fără minge și dezvoltarea lovirii mingii cu piciorul. Organizarea ștafetei: Două echipe de câte 4-6 elevi, așezate în coloană, la 8 metri distanță de linia de poartă, perpendicular pe bara porții. Primul elev din fiecare echipă are o minge la picior. Desfășurarea ștafetei: La semnalul profesorului, primul elev din fiecare echipă conduce mingea cu piciorul până la un semn (pion, trasaj) aflat la 4 metri de bara porții (1
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
metri, 5 jaloane, din trei în trei metri); 5. Joc cu temă: înainte de pasarea mingii obligatoriu conducerea mingii cel puțin 3 metri; 6. Două echipe de câte 4-6 elevi, așezate în coloană, la 8 metri distanță de linia de poartă, perpendicular pe bara porții. Primul elev din fiecare echipă are o minge la picior. La semnalul profesorului, primul elev din fiecare echipă conduce mingea cu piciorul până la un semn (pion, trasaj) aflat la 4 metri de bara porții (1), la acest
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
două oscilații de 60, respectiv 70 Hz, și oscilația rezultantă. La experiența reprezentată în fig.15, pe cele două diapazoane au fost fixate oglinzi, care reflectă o rază de lumină. Dacă direcțiile de vibrație ale brațelor celor două diapazoane sunt perpendiculare, atunci raza de lumină descrie pe un ecran, o figură de forma unei elipse; se pot compune astfel solicitări produse de curenți electrici sau de vibrații mecanice, după cum forțele ce pun în mișcare brațele diapazoanelor sunt produse de curenții care
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
solicitări produse de curenți electrici sau de vibrații mecanice, după cum forțele ce pun în mișcare brațele diapazoanelor sunt produse de curenții care trec prin niște înfășurări bobinate pe brațele diapazoanelor, sau de vibrațiile respective. Vibrațiile care se produc pe direcții perpendiculare între ele, se numesc vibrații perpendiculare. I.6.2. Compunerea oscilatiilor perpendiculare a. Compunerea vibrațiilor perpendiculare de pulsații egale. Teoremă. În cazul când un punct material este solicitat simultan de către două mișcări de oscilație (vibrație), care produc oscilații în direcții
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
de vibrații mecanice, după cum forțele ce pun în mișcare brațele diapazoanelor sunt produse de curenții care trec prin niște înfășurări bobinate pe brațele diapazoanelor, sau de vibrațiile respective. Vibrațiile care se produc pe direcții perpendiculare între ele, se numesc vibrații perpendiculare. I.6.2. Compunerea oscilatiilor perpendiculare a. Compunerea vibrațiilor perpendiculare de pulsații egale. Teoremă. În cazul când un punct material este solicitat simultan de către două mișcări de oscilație (vibrație), care produc oscilații în direcții perpendiculare caracterizate prin ecuațiile: atunci corpul
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
pun în mișcare brațele diapazoanelor sunt produse de curenții care trec prin niște înfășurări bobinate pe brațele diapazoanelor, sau de vibrațiile respective. Vibrațiile care se produc pe direcții perpendiculare între ele, se numesc vibrații perpendiculare. I.6.2. Compunerea oscilatiilor perpendiculare a. Compunerea vibrațiilor perpendiculare de pulsații egale. Teoremă. În cazul când un punct material este solicitat simultan de către două mișcări de oscilație (vibrație), care produc oscilații în direcții perpendiculare caracterizate prin ecuațiile: atunci corpul se va mișca pe o traiectorie
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
diapazoanelor sunt produse de curenții care trec prin niște înfășurări bobinate pe brațele diapazoanelor, sau de vibrațiile respective. Vibrațiile care se produc pe direcții perpendiculare între ele, se numesc vibrații perpendiculare. I.6.2. Compunerea oscilatiilor perpendiculare a. Compunerea vibrațiilor perpendiculare de pulsații egale. Teoremă. În cazul când un punct material este solicitat simultan de către două mișcări de oscilație (vibrație), care produc oscilații în direcții perpendiculare caracterizate prin ecuațiile: atunci corpul se va mișca pe o traiectorie în formă de elipsă
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
între ele, se numesc vibrații perpendiculare. I.6.2. Compunerea oscilatiilor perpendiculare a. Compunerea vibrațiilor perpendiculare de pulsații egale. Teoremă. În cazul când un punct material este solicitat simultan de către două mișcări de oscilație (vibrație), care produc oscilații în direcții perpendiculare caracterizate prin ecuațiile: atunci corpul se va mișca pe o traiectorie în formă de elipsă, se poate obține eliminând timpul între ecuațiile celor două oscilații. Înmulțind cele două ecuații cu cosφ2, respectiv cosφ1, obținem: și scăzând cele două ecuații rezultate
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
cazul a două oscilații de aceeași frecvență dar decalate în timp, defazajul dintre cele două oscilații vizualizate cu ajutorul unui oscilograf catodic poate fi măsurat direct din figurile de mai sus de pe ecranul oscilografului, folosind traiectoria elipsei rezultante. b. Compunerea oscilațiilor perpendiculare de pulsații oarecare. În cazul când frecvențele oscilațiilor perpendiculare nu sunt egale, atunci traiectoria punctului descrie o serie de curbe compuse din mai multe ramuri, numite „figuri Lissajous"; acest efect și a găsit aplicații în măsurarea directă a frecvențelor oscilațiilor
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
în timp, defazajul dintre cele două oscilații vizualizate cu ajutorul unui oscilograf catodic poate fi măsurat direct din figurile de mai sus de pe ecranul oscilografului, folosind traiectoria elipsei rezultante. b. Compunerea oscilațiilor perpendiculare de pulsații oarecare. În cazul când frecvențele oscilațiilor perpendiculare nu sunt egale, atunci traiectoria punctului descrie o serie de curbe compuse din mai multe ramuri, numite „figuri Lissajous"; acest efect și a găsit aplicații în măsurarea directă a frecvențelor oscilațiilor (electrice sau mecanice) cu ajutorul oscilografului catodic. într-adevăr, folosind
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
înțelegerea acestuia. Activitatea se poate desfășura frontal, individual sau pe grupe. La Literatura română, clasa a III-a, la lecția ,,Mărinimie”, după Emil Gârleanu, elevii au fost solicitați să noteze în cele patru cadrane, realizate prin trasarea a două axe perpendiculare una pe cealaltă: sunetele auzite în prezentarea textului - prin audiere (cadranul I), sentimentele pe care le-a trezit conținutul acestuia (cadranul II), legătura dintre conținutul povestirii și experiența lor de viață (cadranul III) și morala, învățătura desprinsă (cadranul IV). Pornind
Metode moderne de predare-învăţare-evaluare din ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
este legată de originea și formarea Deltei Dunării. Încă din primul stadiu de formare a acestei delte, către finele lui, adică între anii 6900 și 5200 î.e.n., se conturase, la contactul aluviunilor fluviale cu apa mării, marele cordon litoral închizînd perpendicular uriașul golf de la vărsarea Dunării, cordon ce se termina la capătul său sudic cu un martor de eroziune continental, viitoarea insulă. În stadiul II, dominat de activitatea brațului sudic al deltei, în secolul V î.e.n., se consolidează la extremitatea sudică
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]