155,605 matches
-
Tăgăduința lui Petru (1918) rămîn fără ecou, Fundoianu continuă să facă risipă (și paradă) de idei literare și teme diverse în reviste ca : Rampa, Adevărul literar și artistic, Contimporanul, Sburătorul literar etc.. Negativist cu hrană piezișă din spiritul de frondă personal și din ebuliția polemică a epocii în căutare disperată de „diferențieri”, Fundoianu publică în 1922 Imagini și cărți din Franța. În stilul său agresiv, juvenil arogant, pe care E. Lovinescu îl ironizează cu eleganță, observînd că „ferocele” colaborator oficiază „ca și cum
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
în final, durerea, celor care i-au stat tot timpul aproape (în primul rînd, părinții săi) i-a prilejuit profesorului Matei Călinescu scrierea unei cărți cu adevărat cutremurătoare: Portretul lui M. În general, acest tip de cărți, inspirate din drame personale, nu constituie o lectură dintre cele mai comode. Ca și moartea, handicapul este pentru mulți o problemă care îi privește exclusiv pe ceilalți. Așa cum nu toată lumea dă buzna să vadă victimele unui accident auto, se vor găsi mulți care sub
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
de expresivitate fac din activitatea de atribuire de nume un domeniu în genere instructiv și adesea amuzant. Dacă numele de persoană sînt mai ușor de studiat, prin abundența și accesibilitatea lor în sfera socială, diverse nume proprii din zona experiențelor personale sînt mai puțin comunicate și deci mai puțin cercetate. N-a fost, din cîte știu, întreprinsă o investigație sistematică (de exemplu, sub forma unui Mic Atlas Lingvistic) a numelor de jucării, dintre care cele atribuite spontan de posesori - copii și
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
cultul, sensibilitatea oamenilor secolului al XVIII-lea și inventivitatea populară și artistică față de universul terifiant și sensibilizarea la Fantastic a omului tuturor timpurilor. Informațiile sunt adunate și transformate în unitate datorită Bibliografiei. Altfel valoroasă este atestarea alcătuirilor rezultate din cercetarea personală a autoarei. De la cercetarea, pe de o parte, la fața locului a mânăstirilor, bisericilor, schiturilor din Oltenia, veritabilă contribuție românească la iconografia secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, raportată la simbolistica europeană. Iar pe de alta, la o
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
nu întrerupe contactele, de a nu uita și, simultan, de a exista. La ora curierului electronic „materialitatea” scrisorii evoca o altă lume: pene de gîscă, sigilii, petece de hîrtie, cerneală, un adevărat arsenal azi dispărut. Suportul e concret și scrisul personal. Amprenta fiecăruia se recunoaște în caligrafie, în ezitări și ștersături, în hîrtia însemnată. Dincolo de cuvinte, scrisoarea e o mărturisire indirectă a corpului, o dezvăluire a expeditorului în ce are el mai secret. Privesc, probabil, aceste tablouri reunite în jurul corespondenței cu
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
de locul comun: „Prin metafora tramvaiului rebel care se revoltă împotriva traseelor prestructurate, pune, de fapt, problema libertății individuale într-o societate dominată de locuri comune și prejudecăți." Despre Bogdan Suceavă am scris când acesta și-a publicat un volum personal, la fel și despre Adrian Buz care continuă în același stil celinian prozele lui cu titluri în engleză: Be cool honey-bunny, Time Machine, Bongoslavia, mon amour (oops! ăsta e în franceză). Proza lui Ioan Es. Pop, Muzeul lăuntric, publicată în
Antologia prozatorilor internauți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13411_a_14736]
-
Viața Românească nr. 8-9: Literatura română după comunism. Răspund dnii Liviu Ioan Stoiciu, Livius Ciocârlie, Gh. Grigurcu, Gh. Crăciun, Liviu Antonesei, Florin Mihăilescu, C. Abăluță și N. Bârna. Din păcate, deși spun cîteva lucruri interesante, luate mai ales cu titlu personal, scriitorii și criticii chestionați nu vin cu mare lucru în plus peste banalitățile de rigoare cînd e vorba de literatura tranziției. Am căutat cu atenție să separăm grîul de neghină și n-am reușit. Penurie de idei, iată concluzia pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
rîndurilor de mai jos. Prezentăm așadar publicului iubitor de cultură acest volum, remarcabil nu atît prin proporțiile lui (circa trei sute de pagini), cît mai ales prin calitatea studiilor pe care le cuprinde (șaptesprezece la număr); acestea reprezintă rodul cercetării științifice personale a unui grup de tineri eminenți, foști și actuali studenți ai Secției de Filologie Clasică a Universității bucureștene. Este vorba așadar de o oglindă a valențelor unor tineri specialiști, deja maturi, și de fructificarea unei prețioase tradiții. Aceasta și-a
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
paradoxală dintre reprezentările moderne, în maniera teatrului absurd, ale dramelor antice, și ipostaza lor originară, saturată de sacralitate. Ni se par remarcabile toate aceste priviri proaspete asupra Vechimii, întîi pentru că relevă seriozitate științifică în abordare, onestitate a exegezei textuale, interpretare personală, toate acestea fiind consecințele unor lungi ani de severe studii eline și latine. În al doilea rînd, notabil ni se pare efortul autorilor de a conecta documentele spirituale ale Antichității la modalitățile de investigare moderne. Într-adevăr, constatăm cît de
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
cei din jur. Privirea vine de undeva de dincolo de mînie și părtinire, cu resemnare și fără justificări, cu oarece patetism, oarece ironie și mult ludic. E același cocktail inegalabil (plus amoruri printre tangouri, telefoane sau reportaje la hidrocentrale...) din Pronumele personal, dintr-O baie de umanitate, din Despre Max. Și, mai ales, din Viața frazei - cu savuroasele portrete în mișcare ale lui Marin Preda și Zaharia Stancu (cu genial reprodusele ticuri stilistice transplantate din Desculț la Uniunea Scriitorilor), cu zoologia și
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
cu tîlc din trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat, lăsîndu-i fiecărui cititor satisfacția de a trage singur toate concluziile care se impun. Evitarea marilor teme din manualele de istorie și aducerea în prim plan a unor episoade din viața personală, reținute de fluxul imprevizibil al memoriei, fac parte din intenția programatică a memorialistului: „Un incident mărunt menținut în prim-planul memoriei ia adeseori proporțiile unui cataclism. Văzute prin luneta întoarsă a anilor scurși, din întîmplări zguduitoare la vremea lor nu
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
peri trimise de un coleg altuia în timpul orelor de curs, fete care aveau fusta mai scurtă sau mai lungă decît tiparul standard, altele care au întîrziat la cămin cîteva minute după ora unsprezece, lecturi interzise sau nerecomandate, scrisori cu caracter personal care conțineau observații critice la adresa regimului expediate unui coleg turnător, o promisiune de cerere în căsătorie neonorată, îmbrăcăminte din pachet adusă cumva din Occident, idei sau predispoziții contrarevoluționare, atitudini arogante sau doar lipsite de modestie” (p. 107). Cu deplină seninătate
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
Cu el însuși. Așa cum fiecare are o sumă de gesturi pe care o traversează cu sfințenie înainte de a se apuca de treaba zilnică. Are un teanc de benzi de magnetofon pe care sînt imprimate fragmente din viața lui și interpretările personale asupra lor. Își ascultă vocea înregistrată tot așa cum alții își privesc chipul în oglindă și îi observă modificările din linii, din desenul adîncit în fiecare cută. Asta este treaba lui, activitatea lui inactivă. Sau activă, dar doar la nivel emoțional
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
întoarce de la Paris Marcel Iancu și devine un modernist oarecum rezonabil. Maxy se întoarce din Berlin, unde participase la expoziția internațională a constructivismului și face parte din grupul care publică revista „Contimporanul”. În acești ani, Victor Brauner, după o expoziție personală, mai pronunțat avangardistă, colaborează la organizarea expoziției internaționale din 1924 de la București, momentul de vârf al avangardei românești. Nici printre participanții români, nici printre cei străini nu există însă vreun suprarealist. Orfiști, constructiviști, expresioniști, dadaiști cuminți. Printre expozanții străini se
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
la asemenea întîlniri: privea oamenii ca să-și găsească interlocutori care știu să vorbească. Le cîntărea calitățile, le vedea strălucirea, felul de a articula idei, spontaneitatea etc. Abia dacă treceau această probă a “aurei” îi invita. Urma, a explicat moderatorul, pregătirea personală: făcea rost de biografia invitatului, de cărțile lui (în cazul scriitorilor) și nu-și economisea timpul ca să le citească. Avea apoi o discuție preliminară cu viitorul musafir, în care-și explica intențiile. Din toate aceste binevenite “manevre de culise” ieșeau
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
comun, din tiparele noastre obișnuite. Era o forță, un mare gânditor al artei, care a lăsat o dâră pe care au pășit generații de artiști plastici! Cu operele tuturor acestor mari maeștri am luat contact la diferite expoziții colective sau personale, chiar în epoca respectivă. - Pe Brâncuși l-ați întâlnit? - Brâncuși era o mare personalitate a timpului. Ei, de aceste mari personalități te apropii mai greu. L-am văzut, totuși, de câteva ori. A fost, într-adevăr, un mare artist! “Iată
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
Pe Brâncuși l-ați întâlnit? - Brâncuși era o mare personalitate a timpului. Ei, de aceste mari personalități te apropii mai greu. L-am văzut, totuși, de câteva ori. A fost, într-adevăr, un mare artist! “Iată care e politica mea personală...” - Chiar dacă i-am admirat pe toți acești uriași ai sculpturii, am încercat tot timpul să-mi creez un stil propriu, să-mi găsesc un drum al meu, să nu rămân un simplu imitator, să mă distanțez de modele și de
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
ai sculpturii, am încercat tot timpul să-mi creez un stil propriu, să-mi găsesc un drum al meu, să nu rămân un simplu imitator, să mă distanțez de modele și de școli și să mă exprim în felul meu personal, conturându-mi așa-zisa personalitate a artistului. Să preiau din experiențele altora ceea ce mi se părea că este esențial în artă și că mi se potrivește. Și... să-mi creez curentul meu propriu. - V-ați întors, apoi, în țară. - După ce
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
un fel de politică. Dar nu am fost slujbașul unor idei în care n-am crezut. Politica dictată nu m-a interesat niciodată. Trăirea vieții și încercarea înțelegerii lucrurilor din jurul meu au fost politica mea. Iată care e politica mea personală: iubesc viața, iubesc realitatea și caut să mă conformez cerințelor vitale. On revient toujours au premier amour ! - Ați continuat, făcând abstracție de politicul tot mai agresiv, să lucrați. Ați fost profesor, ați expus, ați și călătorit. - Am avut ocazia să
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
bunăvoie la o funcție de președinte de partid, fără a provoca scandal public și fără a scinda respectiva formațiune politică. Dacă în politica românească există un exemplu de politician care a pus cu adevărat mult invocatul interes al partidului înaintea interesului personal, acesta este, fără îndoială, Valeriu Stoica. Tot ce a făcut Valeriu Stoica în politică a fost spre binele partidului său și buna sa credință față de interesele pe termen lung ale acestuia nu poate fi pusă de nimeni la îndoială. Poate
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
sub cel al colegilor occidentali. Dar asta nu înseamnă că ei nu trebuie să publice în continuare. Doar astfel se pot selecta cei mai buni dintre proștii care suntem. Ca să nu mai spun că nu doar laboratoarele, ci și conturile personale sunt infinit mai „dotate” la ei decât la noi. Și tocmai de aceea nici unui profesor-chirurg occidental nu-i trece prin cap să se coboare la nivelul potlogăriilor care i-au făcut celebri pe marii medici pesediști. Or, când un Beuran
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
Pavel Șușară Andrei Mănescu Deși încă foarte tînăr, el a absolvit Academia de Arte Frumoase doar cu vreo cîțiva ani în urmă, graficianul Andrei Mănescu dezvăluie, atît prin opțiunea estetică, în ansamblul ei, cît și prin datele stilistice personale, o surprinzătoare maturitate a gîndirii artistice și un profesionalism fără concesii. Multiplele direcții în care el s-a manifestat pînă acum - gravură, obiecte realizate prin decupaj, desene/sculptură, avînd ca suport piatra de rîu -, se sprijină, în cea mai mare
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
reviste, ziare, posturi de televiziune etc., „voci” nu totdeauna preocupate de respectarea normelor lingvistice. O lovitură și mai puternică a părut să o dea corectitudinii lingvistice Internetul: spațiu virtual care alătură și amestecă limbi și limbaje, texte oficiale și mesaje personale, pagini clasice și „bilețele” grăbite, punînd în circulație un număr mare de texte eliptice, neglijente, chiar agramate. Tocmai în asemenea condiții extreme e interesant să vedem în ce măsură rezistă ideea de normă și cum, din interiorul polifoniei haotice, apar mișcări de
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
argumente practice importanța corectitudinii: „dacă în vreo ofertă comercială pe care o faceți se strecoară o greșeală de genul menționat anterior, ce vă faceți? Vă spun eu: vă faceți de râs!” (reflex.ro). Mesajele de corectare pot fi chiar foarte personale: „te rog frumos scrie și tu mai corect gramatical pt. că de foarte multe ori o virgula, un «i» sau chiar formularea întregii fraze înseamnă destul de mult. Sper să nu mi-o iei în nume de rău” (softnews.forum). Desigur
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
ajuns la concluzia» etc. În limba română nu există verbul «a conluziona», ci doar verbul «a conchide»” (id.). Discursul e absolutizat în ceea ce preia din surse „oficiale”, de specialitate (manuale, articole de cultivarea limbii); poate însă trece la un ton personal (în registru colocvial), atunci cînd descrie căutarea unor căi de scăpare onorabile, între norma rigidă simțită ca prea aulică sau învechită și uzul descalificant: „Mie mi se par ușor forțate chiar și formele verbale ale lui «a conchide», de-aia
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]