2,049 matches
-
factori sau persoane. 3. Procesul conflictului După Robbins, procesul conflictului poate fi descris ca fiind o succesiune de cinci etape: • Incompatibilitatea/ opoziția potențială; • Personalizarea/ conceptualizarea; • Definirea intențiilor; • Apariția comportamentelor/ situațiilor conflictuale; • Rezultatele conflictului. 5 1. Incompatibilitate sau opoziție potențială 2. Personalizarea/ conceptualizarea 3. Definirea intențiilor 4. Apariția comportamentelor/ situațiilor conflictuale 5. Rezultatele conflictului Condiții antecedente: *Comunicare; * Structură; * Variabile personale. Conflict perceput cognitiv și/ sau conflict trăit emoțional Intenții de rezolvare a conflictului: * Competiția; * Colaborarea; * Compromisul; * Evitarea; * Adaptarea. * Conflict deschis (exprimat); * Comportamentul
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
obstinație transpunerea acestora în practică în toate domeniile, dar mai cu seamă în rândul instituțiilor de forță ale statului. Din acest punct de vedere, crearea instituției Președinției, prin legea nr. 1 din 28 martie 1974, a semnificat „momentul culminant al personalizării regimului Partidului-Stat”, fiind, totodată, „prima mare punere în scenă din seria ritualurilor legate de cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu”. Prevederile constituționale referitoare la rolul conducător al Partidului s-au reflectat fidel și în legislația ce reglementa activitatea Securității. Astfel, în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
14). Menirea acestui Birou executiv era aceea de a asigura „conducerea colectivă a activității operative (subl. ns.) a Ministerului de Interne”, cu alte cuvinte trebuia să se asigure că urmărirea „clandestină” a conducerii de partid nu mai este posibilă. Legiferarea personalizării controlului de partid are loc în anul 1978. Art. 2 din Decretul Consiliului de Stat nr. 121/1978, „privind organizarea și funcționarea Ministerului de Interne”, preciza: „Ministerul de Interne răspunde față de conducerea partidului și statului pentru întreaga activitate pe care
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ori mai lent decât rostirea), de formă (accentuarea compensatorie a dimensiunii paraverbale din comunicarea profesorului atunci când elevii iau notițe și pierd o parte din informația nonverbală), de conținut (diminuarea și chiar pierderea dimensiunii afectiv atitudinale în cazul comunicării scrise). f) Personalizarea comunicării didactice face ca același cadru instituțional, același conținut formal (programă, manual), același potențial uman (clasa/clasele de elevi) să fie explorate și exploatate diferit și cu rezultate diferite, de profesori diferiți. În funcție de propriile particularități de structură psihică și de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
durata, grupul-țintă, obiective, activități, rezultate (vezi, în acest sens, și schematizările din Caietul educatoarei). NOTĂ: Delimitările nu au caracter restrictiv, educatorul implicându-se, în principiu, și în conceperea unor documente prezentate anterior în categoria celor de ,,completat" (cel puțin în ,,personalizarea" acestora). Celelalte direcții ale activității de concepere de ,,documente" de către cadrul didactic reflectând demersul proiectiv al acestuia prin proiectarea anuală/semestrială/săptămânală, proiectarea activității, vor fi avute în vedere ulterior vezi capitolul 13 (centrat pe repere în proiectarea activităților de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
centre de activitate, asociate anumitor domenii: artă, bucătăria, materiale de construcție, jocul de rol, alfabetizare, matematică, mediul exterior, nisip și apă, științe naturale etc. (în ideea de individualizare a spațiilor); sistemul/pedagogia ,,Freinet"250 caracterizat(ă) prin tendința individualizării și personalizării demersului instructiv-educativ, propunând ca învățarea să se realizeze prin ,,tatonare 251 experimentală"252, munca reprezentând nucleul activității; sistemul/pedagogia ,,Montessori"253 centrat(ă) pe ideea afirmării libertății individuale a copilului, ale cărei baze se pun în copilăria timpurie, când copilul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Justificarea "formală" a determinismului prin finalitate: timp și destin / 110 II.3. Întemeierea "materială" a determinismului prin finalitate: ipostazele personalității / 122 II.3.a. Unitate sufletească și finalitate în personalitatea mistică (anarhică) / 122 II.3.b. Locul "tipului" în evoluția personalizării energiei / 133 II.3.c. Personalitatea energetică și modalitățile sale / 144 II.3.d. Caracterul normativ al conceptului de personalitate energetică / 150 II.4. Confirmarea determinismului prin finalitate: vocația / 155 II.4.a. Conceptul vocației / 155 II.4.b. Vocația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este conștiința însăși", dar numai întrucât ea este un fapt al lumii, condiționat de evoluția acesteia: "Conștiința este condiționată de existența universului nu după un raport de simplă echivalență mecanică, ci după un raport de finalitate, identic cu procesul de personalizare. Dacă acest raport se dovedește ca fiind cel exact, atunci anticipările conștiinței se explică din evoluția universului întreg, și perspectiva kantiană devine astfel inutilă".17 Judecarea și interpretarea operei lui C. Rădulescu-Motru trebuie să pornească de la ideea care o instituie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mod de muncă cere un acord între dispozițiile sufletești, în esență energetice (naturale) și idealul culturii, iar creația sa are valabilitate culturală și "energetică", adică pentru umanul ca atare, determinat și ca ins aparținând unei culturi și ca formă de personalizare a energiei, creatoare ea însăși de energie. Insul este determinat universal pentru că este personalitate, iar aceasta participă la modelul personalității energetice, al idealului de umanitate, potrivit lui C. Rădulescu-Motru. Încadrarea personalismului energetic, vizat antropologic, în modelul ontologiei umanului, deși pare problematică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un mod "regulativ". Astfel, Dumnezeu trebuie conceput ca personalitate absolută și numai întrucât există un sens de evoluție a existenței umane către desăvârșirea personalității. Personalitatea energetică modelul ei ca ideal uman este posibilă prin acordul între energiile fizice și procesul personalizării, adică datorită unei finalități "de ordin psihofizic". Iar "această finalitate postulează ideea de Dumnezeu"77. Toate aceste concepte kantiene: lege morală, libertate, suflet nemuritor, virtute și fericire, Bine Suveran, Dumnezeu dau seama de unitatea de existență a omului, în sensul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
are; omul se proiectează pe sine în viitor, animalul trăiește doar în prezent. Consecințele diferenței esențiale dintre om și animal (diferența după locul lor în evoluție) determină, pentru fiecare, modul propriu de existență. Animalul reface specia, fără să atingă pragul personalizării energiei. Dimpotrivă, omul se definește prin personalizare. Conștiința sa este instrument de adaptare, "organ produs de nevoie", un organ care se dezvoltă pe măsură ce este întrebuințat. Acesteia i se adaugă eul, prin care este început procesul de personalizare. Forma finală a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
viitor, animalul trăiește doar în prezent. Consecințele diferenței esențiale dintre om și animal (diferența după locul lor în evoluție) determină, pentru fiecare, modul propriu de existență. Animalul reface specia, fără să atingă pragul personalizării energiei. Dimpotrivă, omul se definește prin personalizare. Conștiința sa este instrument de adaptare, "organ produs de nevoie", un organ care se dezvoltă pe măsură ce este întrebuințat. Acesteia i se adaugă eul, prin care este început procesul de personalizare. Forma finală a evoluției adună în structura sa toate formele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
să atingă pragul personalizării energiei. Dimpotrivă, omul se definește prin personalizare. Conștiința sa este instrument de adaptare, "organ produs de nevoie", un organ care se dezvoltă pe măsură ce este întrebuințat. Acesteia i se adaugă eul, prin care este început procesul de personalizare. Forma finală a evoluției adună în structura sa toate formele anterioare. Astfel, omul deschide și închide procesul personalizării energiei prin eu; acesta presupune conștiința, posibilă, la rândul ei, datorită creierului; iar rostul eului este de a "participa" la structura personalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
produs de nevoie", un organ care se dezvoltă pe măsură ce este întrebuințat. Acesteia i se adaugă eul, prin care este început procesul de personalizare. Forma finală a evoluției adună în structura sa toate formele anterioare. Astfel, omul deschide și închide procesul personalizării energiei prin eu; acesta presupune conștiința, posibilă, la rândul ei, datorită creierului; iar rostul eului este de a "participa" la structura personalității, prin urmare și la structura realității energetice ultime. Nu avem de-a face cu o nediferențiere a planurilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Rădulescu-Motru nu face operă de antropologie fizică și nici de antropogeneză, cu toate că în unele lucrări se referă explicit la asemenea chestiuni, încercând chiar refacerea condițiilor (momentelor) antropogenetice care au marcat începuturile istoriei. De exemplu, în contextul prezentării momentului prim al personalizării, constituirea eului, apar și judecăți ce pot primi un sens prin raportare la antropogeneză. Dar aceste judecăți descriu un spațiu "organic", cel al eului, el însuși supus "legilor" de evoluție a energiei și integrat unor structuri energetice mai largi. În
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
când comportamentul a încetat să fie, în principal, automat pentru a deveni cultural, trăsăturile culturale înseși aveau să exercite presiunea lor asupra evoluției genomului"116. Formarea psiho-socială a personalității pornește de la eu ca anticipație emoțională. Ceea ce-l angajează pe direcția personalizării este conținutul lui atitudinal (de atitudine anticipatoare). Dar ceea ce-i conferă și îi menține identitatea cu sine însuși, dincolo de orice formă de personalizare căreia îi servește drept nucleu, este constanța acestui conținut, atitudinea sa nedezmințit anticipatoare. Ca simțire "personală" primară
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
genomului"116. Formarea psiho-socială a personalității pornește de la eu ca anticipație emoțională. Ceea ce-l angajează pe direcția personalizării este conținutul lui atitudinal (de atitudine anticipatoare). Dar ceea ce-i conferă și îi menține identitatea cu sine însuși, dincolo de orice formă de personalizare căreia îi servește drept nucleu, este constanța acestui conținut, atitudinea sa nedezmințit anticipatoare. Ca simțire "personală" primară și nucleu de putere, eul este expresia atitudinii posesive, atitudine ce premerge folosirii anticipației (chiar emoționale) și puterii fizice în scopul muncii. Avem
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nietzschean în felul în care C. Rădulescu-Motru concepe eul ca nucleu de putere și ca atitudine posesivă. Odată acumulate câteva condiții conștiința pericolului și exagerarea puterii proprii prin eul emoțional, îndreptarea anticipației către constituirea sistemului atitudinal al muncii etc. drumul personalizării este deschis; mai mult, el devine o linie necesară a evoluției energiei. Eul va suporta rigorile raționalizării, dar, în esență, va rămâne atitudine emoțional-anticipativă; conștiința se va îmbogăți pe baza noilor achiziții atitudinale, anticipațiile se vor ordona din ce în ce mai convergent către
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de personalitate, are sensul unor acumulări necesare, a unor condiționări "fizice", pregătiri ale începutului istoriei, dacă o privim dinspre corelația finală a energiei. Eul este primul fapt al noii ordini universale și obârșia oricărei evoluții în lumea omului. Fără el, personalizarea ar fi fost imposibilă; energia s-ar fi distribuit indivizilor, dar fără ca aceștia să aibă libertatea de-a o utiliza dincolo de granițele programării lor prin specie, întrucât le-ar fi lipsit spontaneitatea. Individul uman datorită faptului că posedă eul aduce
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
utiliza dincolo de granițele programării lor prin specie, întrucât le-ar fi lipsit spontaneitatea. Individul uman datorită faptului că posedă eul aduce în lume putința exercițiului libertății. Dar nici eul singur nu ar fi fost suficient pentru o evoluție în orizontul personalizării. Mai mult, el este confruntat cu alte elemente ale fondului sufletesc. Confruntarea cu conștiința, de exemplu, va face ca eul să-și schimbe neîncetat conținutul, raționalizându-se. Această idee se regăsește la unii cercetători ai fenomenului vieții din a doua
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
purtătoare de ideal. Rolul acesta, "cel mai sublim", conferă omului statutul de om de vocație. Natura "își servește propria-i finalitate" prin om. Totuși, fără om, lanțul corelațiunilor persistente este nedirecționat. Coerența sa întru finalitate este un fapt dobândit prin personalizarea energiei și instalarea unui determinism prin finalitate propriu lumii omului. Neacceptarea acestei idei după care ordinea de finalitate este "dobândită" face imposibilă înțelegerea conceptului de cultură și, în ultimă instanță, a conceptului de om și a întregii reconstrucții antropologice a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalitatea este energia în actul ei desăvârșit) propune ca termeni primi, în ordinea conținutului, energia și personalitatea. Finalitatea care este termen prim, dar înainte de toate, în privință metodologică se referă la ordinea pe care realitatea ca energie o dobândește prin personalizare. Iar personalizarea deschide în existență un orizont nou care, pe de o parte, este integrat energiei, dar pe de altă parte, o potențează și orientează pentru a ajunge la forma sa desăvârșită, reprezentată de personalitate. Este vorba despre un orizont
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energia în actul ei desăvârșit) propune ca termeni primi, în ordinea conținutului, energia și personalitatea. Finalitatea care este termen prim, dar înainte de toate, în privință metodologică se referă la ordinea pe care realitatea ca energie o dobândește prin personalizare. Iar personalizarea deschide în existență un orizont nou care, pe de o parte, este integrat energiei, dar pe de altă parte, o potențează și orientează pentru a ajunge la forma sa desăvârșită, reprezentată de personalitate. Este vorba despre un orizont desăvârșitor pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al evoluției; prin urmare, evoluția este încheiată când se ajunge în acest punct. Totuși, evoluția se termină pentru șirul de forme pe care le poate lua energia; forma personalizată a acesteia este finală. Dar ea nu este încheiată pentru chipurile personalizării. Acest lucru ne îngăduie să înțelegem cultura și rostul ei. Evoluția este mutată, la C. Rădulescu-Motru, de la natură la cultură. Prima, natura, și-a servit finalitatea; energia-ca-natură a ajuns la forma sa desăvârșită prin personalitate. Dar evoluția continuă în planul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
înțelegem cultura și rostul ei. Evoluția este mutată, la C. Rădulescu-Motru, de la natură la cultură. Prima, natura, și-a servit finalitatea; energia-ca-natură a ajuns la forma sa desăvârșită prin personalitate. Dar evoluția continuă în planul noului orizont ontologic, cel al personalizării. Și, de altminteri, nici nu este posibilă această împlinire în natură fără perspectiva noului orizont. În Puterea sufletească, C. Rădulescu-Motru face următoarea afirmație: "Dar față de teoriile vechi, antropomorfice, după care omul se credea că concentrează în sine finalitatea vieții din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]