557 matches
-
aerul superior pe care îl au cei ce pun problema, ce debutează dilema, sunt cel mai caracteristic punct de atracție al întregului mod de scris ce reprezintă colectivul Dilemateca redacțional. Dilematicul, sau Dilematecul, nu știu exact, va fi cel care personifică grupul, după părerea mea destul de divizat. Acesta își ia rolul de a ține un discurs “cu de toate”,atingând sensibiloasele probleme artistice sau psihologice dar și critica de carte, ludicul și poezia cu o mie de cititori. Romanele poartă destin
Dilemateca. In: Apogeul by Băgireanu Astrid Corina () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1795]
-
se aseamănă un pom? 4. Cum poate fi adaptată pentru alte întrebuințări a cană? Un penar? O tavă? 5. Cum ar putea omul să oprească ploaia? 6. imaginați-vă că privighetoarea ar cânta cu cuvinte. Ce v-ar spune? 7. Personificați manualul de limba română. Ce v-ar spune? 8. Alcătuiți enunțuri ce pot constitui dialoguri între furnici: exclamare, întrebări. 9. Găsiți însușiri ciudate pentru: vânt copil caiet stilou pisică bancă Practica școlară confirmă că atmosfera de cooperare, de colaborare între
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Mahomed; h-Astrolatrie: corpurile cerești sunt puteri ale naturii, zeii înșiși). In sistemul astronomic religios creat de chaldeeni, interpenetrarea celor două componente a fost completă, în ambele sensuri. Forțele naturii, sub care își trăiau viața, au fost venerate direct ca zeități, personificate în astre, și reciproc, astrele eterne, cu mișcările lor regulate, nu erau doar exteriorizarea cea mai strălucită a puteri divine, ci divinitatea însăși (ideograma corespunzătoare noțiunii de zeu, este o stea, iar cea a unei stele, este același semn, repetat
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Émile Zola, din dragoste pentru pământ, și-a intitulat romanul chiar ”Pământul” pentru a sugera importanța acestuia - element care poruncește sufletului și aprinde poftele în viața țăranului. Acest roman reprezintă ”un magnific imn adus pământului”, atribuindu-i rolul principal și personificându-l, având ca temă opoziția dintre micimea omului, neputința acestuia și imensitatea, rodnicia pământului, conferindu-i astfel romanului o aură de epopee. Pentru a avea pământul mult râvnit și pentru a-l stăpâni, personajele lui Zola sunt capabile de orice
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
ce intră și iese din satul Pripas, conferind textului circularitate. Drumul devine astfel o metaforă a vieții și a morții, o linie de demarcație dintre realitatea vieții și ficțiunea cărții, căpătând funcție metatextuală. Drumul este personaj în opera rebreniană, fiind personificat cu ajutorul verbelor: „se desprinde”, „aleargă”, „urcă”, ”înaintează”, având semnificația simbolică a destinului personajelor din satul ardelean de la începutul secolului al XX-lea, Prislop: Din șoseaua care vine de la Cârlibaba, întovărășind Someșul, când în dreapta, când în stânga, până la Cluj și chiar mai
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
o manieră personală, folosindu-se constant de istoria religiilor și filozofie, mitologie și psihologie. Autorul francez susține - într-o evidentă descendență freudiană - faptul că prima imagine a divinității a fost cea a ,,strămoșului-tată divinizat după moartea lui"36. El ar personifica cel mai bine idealul etic. Prezența lui în istorie ar marca definitiv ultima etapă din istoria simbolului divinității: monoteismul. Asupra lui insistă în mod special Paul Diel în această carte. Cele două testamente de bază ale monoteismului creștin sunt interpretate
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de duhuri rele. Pentru a preîntâmpina sau opri acest plâns existau numeroase descântece și vrăji: se punea fașa pe drum ca să treacă oile peste ea [ ... Plânsul copilului era considerat "un fel de morb", care se numea plânsori (plânsoare) și era personificat în textele descântecelor. " În basmul mitic Fecioru dă-mpărat și Mortu [Hoțopan] întâlnim o situație mai rară, "embrionul plângând în uter", un tip care are numai variante maghiare. Împărăteasa rămâne însărcinată; la trei luni, "grăiește copilul din foale": ,,- Mamă, - zâce
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
violent bunul simț, mentalitatea arhaică tradițională a creat instanța ursitoarelor. Evident, în era creștină, soarta omului a început să fie judecată, teoretic cel puțin, în funcție exclusiv de voința divină. Dar elementele precreștine au rămas puternice și ele au fost personificate mai clar decât orice în Ursitoare. Divinități precreștine, chtonice, reprezentând forțele teluricului, aceste ființe acționează discreționar, la fel ca și destinul concret, în disprețul oricăror norme etice. Ursitoarele la rândul lor, "raționalizează" în imaginarul popular, existența individuală. Ele exprimă predestinarea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
foc", până ce "duhul cel necurat" i-a făgăduit că nu se va mai apropia niciodată. Samca are 19 si chiar 24 de numiri, se arată femeilor îngreunate și copiilor, luând forma tuturor animalelor, cu excepția oii, vițelului și porumbelului, întrucât acestea personifică nevinovăția și curățenia. "Pentru ca Samca să nu se apropie de casă și de persoana la care se găsesc numirile ei, în multe case sunt scrise pe perete aceste numiri și multe femei însărcinate poartă asupra lor o cărticică manuscrisă, numită
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
uniunea fundamentală, cu rodirea, cu nașterea lumii, marchează, la nivelul microcosmosului uman, ceea ce se întâmplă în natură, în macrocosm. De aceea, asocierea ploii ori a vântului la actul de mai sus prezintă o valoare simbolică, deoarece nașterea unei noi lumi, personificată prin nașterea unei ființe, nu se poate face la întâmplare. Tradiția simbolică proprie folclorului are un cuvânt greu de spus. Afirmarea primatului cosmologic al apei apare adesea în legendele românești. Umblând pe deasupra apelor infinite, Dumnezeu si Diavolul sunt cei doi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
condus prin intermediul rațiunii spre eidos, o acțiune a forței imagistice ce duce spre miturile pasiunii, erosului sau ale destinul sufletelor după moarte. Iar ultima etapă, Socrate deține mitul fiind cuprins de mania. Ultima etapă evocă nebunia jocului ce definește arta personificată de Nietzsche 30 în Dionysos ca dătător de inspirație. Raportul dintre logos și mythos este contrastul dintre Dionysos și Apollo unde Apollo reprezintă forma și frumosul născute din suferința lui Dionysos. Însă, apropierea mitului de filosofie a dus la raționalizarea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
se explicau fenomenele lipsite de legi logice sau a căror cauză era necunoscută. Înțelegerea unor astfel de fenomene se făcea prin animism. Însă mitul nu reprezintă numai starea primară a gândirii, ci și începutul cunoașterii necunoscutului sau a ne-înțelesului, personificându-le în imagini comprehensibile pentru om. Acest proces a dus la antropomorfism prin care fenomenele dobândesc conștiință și comunică într-un mod mistic cu omul. Max Müller34 numește mitul o boală a limbajul întrucât logosul nu mai e rațional, oscilând
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
diferite câmpuri culturale de natură mitologică. Personificările sunt folosite în pictură, sculptură, dar și în arta literară și poezie. În Alice în țara minunilor animalele posedă grai și au manire umane. În pictura Vântul de J. Battista Tiepolo, vântul este personificat sub forma unei ființe umane. Sculptura Centaurul Bătrân reprezintă un animal cu însușiri și chip omenești. Astfel, în cadrul operei de artă personificarea este prezentă prin intermediul simbolurilor, iar reprezentarea unui animal sau obiect neînsuflețit cu caracteristici omenești are ca scop redarea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sau scrisă duce către o unitate formal-logică. Originea simbolului alegoric este legată de mitologie ca formă de exprimare a existenței umane prin intermediul unor imagini ce exprimă anumite idei abstracte, e.x: Themis, zeița dreptății, Ouroborus, reprezentând începutul și sfârșitul, Psyche, personificând sufletul etc. Simbolurile alegorice au fost sursă de inspirație pentru poezia, pictura și sculptura medievale. În cadrul artei literare, alegoria se bazează pe o convergență a corelației efectelor și aspectelor lor esențiale, a calităților și funcțiilor, și se bazează pe un
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
la cinema, în special în comediile muzicale ale realizatorului foarte popular Grigori Aleksandrov - Circul în 1936 sau Volga-Volga în 1938. Cultul personalității se construiește, la mijlocul anilor 1930, în jurul figurii unui Stalin ce reprezintă izvorul fericirii în asemenea măsură încât îl personifică. Propaganda le atribuie copiilor spuse precum: „Vă mulțumim, tovarășe Stalin, pentru copilăria noastră fericită”. Pentru a marca sfârșitul privațiunilor, propaganda elogiază plăcerile hedoniste, odihna și timpul liber; ea înfățișează o societate a abundenței personificată prin proviziile alimentare. Mikoian promovează producția
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fericirii în asemenea măsură încât îl personifică. Propaganda le atribuie copiilor spuse precum: „Vă mulțumim, tovarășe Stalin, pentru copilăria noastră fericită”. Pentru a marca sfârșitul privațiunilor, propaganda elogiază plăcerile hedoniste, odihna și timpul liber; ea înfățișează o societate a abundenței personificată prin proviziile alimentare. Mikoian promovează producția și consumul a două produse: înghețata și cârnatul de Frankfurt. șampania sovietică participă și ea la acest discurs consumist, devenind simbolul luxului aflat la îndemâna tuturor. Noi elite și privilegiatură Cu toate acestea, doar noile
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
oameni, tendințe. Ele pot fi grupate în trei categorii: funcții operaționale, care conduc direct la realizarea produsului (primele 6); funcții ajutătoare, care le însoțesc/asistă pe primele (următoarele 4); funcții globale (ultimele 3). Dacă fiecare dintre aceste funcții ar fi personificate, arată autorul în finalul cărții sale, atunci am putea descrie „caracterele” lor. Astfel, funcțiile operaționale au ca trăsătură comună acțiunea, funcțiile de asistență se caracterizează prin spiritul suportiv pe care îl presupun, iar funcțiile globale au ca trăsătură esențială coerența
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aparentei slăbiciuni a lui Iisus pe cruce și afirmarea valorii lumii materiale, respectiv a cărnii, în conexiune cu istoria mântuirii, fapt ce denotă un optimism clar cu privire la confruntarea cu puterile seculare (Imperiul roman)49. Tot Sf. Irineu este primul care personifică Providența divină în istorie în metafora mâna lui Dumnezeu. După ce înșiră manifestările biblice ale puterii lui Dumnezeu în sprijinul lui Ilie, Iona și al celor trei tineri aruncați în cuptor de Nabucodonosor (Daniel 3, 25), el recunoaște revelarea mâinii divine
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
imemorial și rătăcit în mit, niciodată, până la nașterea lui Iisus, Dumnezeu nu s-a făcut om pogorându-se în istorie. La vechii greci nici măcar zeii nu pot scăpa de tirania sorții (Moira), iar pasiunile lor amintesc de slăbiciunile umane. Unii personifică forțe ale naturii și sunt prinși într-un univers panteist care se regenerează periodic odată cu întreaga creație. Creștinismul este religia paradoxului, a Dumnezeului-om, a nașterii din Fecioară, a Învierii celui îngropat. Prin Întrupare, Hristos focalizează și valorizează istoria, îi
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
atât de desăvârșit, încât să realizeze un echilibru armonic ideal al părților anatomice și al funcțiilor organismului său. Un asemenea individ nu s-ar putea încadra în nici unul dintre cele patru mari tipare temperamentale, pe care firește le-ar depăși, personificând sinteza lor ideală. În realiatea cotidiană însă, fiecare individ este dominant mai mult sau mai puțin, de către una (sau mai multe) dintre cele patru mari funcțiuni fundamentale ale mecanismului vieții: nutriția, respirația, dezasimilația și excreția. Într-adevăr, condițiile mediului ambiant
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
folosirea unui lucru neînsuflețit în locul altuia ; folosirea unui lucru neînsuflețit în locul unei ființe însuflețite ; si folosirea unei ființe însuflețite în locul unui lucru neînsuflețit. Pongs numește primul tip de metaforă Beseeltypus, iar pe cel de-al doilea, Erfiihltypus. Primul însuflețește sau personifică; cel de-al doilea empatizează. 41. În legătură cu comentariul lui Ruskin despre "sofismul antropo-morfic", vezi Modern Painters, Londra, 1856, voi. III, partea 4. Exemplele citate exclud comparația, deoarece aceasta nu amestecă faptele naturale cu evaluarea emoțională. Despre ereziile polare ale antropomorfismului
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
lui Simon coincide exact cu concepția despre decizie (pregătirea-decizia-executarea) și despre inteligența artificială. În cele trei cazuri simplificările sînt abuzive și, cîteodată, operatorii: fie că este vorba de local problem solving care există în nucleul sistemelor-expert, de raționalitatea limitată, care personifică, de fapt, din punct de vedere statistic, alegerile cele mai probabile în organizații, sau de comunicarea artificială care își propune nu să ne permită să comunicăm, nici să ne seducă, ci există pentru a tranșa prin da sau nu, într-
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
pășiseră pe tarlale. La anchetă însă toți interogații recunosc că semnaseră și că primiseră banii, inclusiv semnatarul reclamației pe care îl îndemnase Rebega să o scrie. În finalul cărții, după ce supraviețuiește calvarul "varvarian" și dispare, pornind în căutarea "formulei corecte", personificată prin chipul iubitei sale Cora Solomon, "formulă" necesară pentru contracararea sindromului de "varvarianită", Dimitrie Cristea îl avertizează pe narator și de alte "ciudățenii": că este o adevărată tragedie faptul că "nimeni din afara Varvarei nu crede în existența varvarienilor". În plus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
știind că el o să revină, desigur, apel imediat! jubilăm în confirmare cu mișcări de menuet, dar nu apuci, ca să răspund, nu, nu lucrez deocamdată, dar... voi lucra! la Roman, la Brașov!... bravăm, trenul pleacă și el din Pașcani, mișcare lină personificată în blond sperios, intru pe aceeași secundă de mișcare, împing pieptul în sensul de mers, călătoare fără vorbă, revin la starea de obiect iernatic, pălărie albă cu geacă albă, în cuprinsul septentrional, unde apa se mai face și gheață, tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
2002), acesta distingând între societăți de culegători-vânători, societăți horticulturale, societăți agrare și societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează și structura tripartită a istoriei umane propusă de E. Gellner (1988) ca alcătuită din societăți de culegători și vânători, societăți agrare (personificate sub numele de "Agraria") și societăți industriale ("Industria"). Fiecare tipar de structurare a trecutului are o anumită "implicatură" (Grice, 1975, p. 43) semantico-ideologică care rezidă în grilele de interpretare a istoriei pe care le furnizează. Conștiința societală a trecutului, cristalizată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]