1,166 matches
-
din Tanganika. Raportul respectiv folosea discursul standard din acea perioadă, vorbind despre necesitatea de a depăși obiceiurile și superstițiile unei țărănimi Înapoiate și Încăpățânate. În același timp, În document se exprima Îndoiala că acest lucru se poate realiza doar prin persuasiune. Deși autorii sperau că „emulația socială, cooperarea și extinderea serviciilor de dezvoltare comunitară” vor determina schimbarea atitudinii, ei amenințau sumbru că „acolo unde stimulentele, emulația și propaganda nu funcționează, se vor avea În vedere măsuri de impunere sau coerciție”. În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a administrației de a obține rapid rezultatele dorite de președinte. La urma urmei, campania era În beneficiul lor, așa cum explica Juma Mwapachu, responsabil cu strămutarea forțată În regiunea Shinyanga. „Operațiunea Sate șPlanificateț din 1974 nu urma să se bazeze pe persuasiune, ci pe constrângere. După cum a spus Nyerere, acțiunea trebuia să fie obligatorie, deoarece Tanzania nu putea tolera să vadă cea mai mare parte a populației sale ducând o «viață de mortș și să nu facă nimic. De aceea, Statul a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
critici, cu cât procentul de reprezentanți oficiali dintr-o zonă era mai mare, cu atât procesul de creare de sate planificate se Începea mai târziu și se făcea mai puțin sistematic. Când Nyerere a aflat cât de nerealistă era ficțiunea persuasiunii și cât de răspândită brutalitatea, s-a declarat dezamăgit. A deplâns eșecul compensării țăranilor pentru colibele distruse și a recunoscut că unii reprezentanți ai autorităților Îi mutaseră pe oameni În locuri inadecvate, fără apă potabilă și cu insuficient teren arabil
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
statelor puternice. Statele puternice sunt nevoite s) foloseasc) forță mai puțin des decât vecinii lor mai slabi, întrucat cei puternici pot mult mai adesea s)-si protejeze interesele, sau s)-și pun) în aplicare dorințele și în alte moduri - prin persuasiune și flatare, prin negocieri economice și acordare de mit), prin extinderea asistenței acordate, si, în cele din urm), prin impunerea de ameninț)ri descurajatoare. De vreme ce statele care dispun de mari arsenale nucleare nu le ,,folosesc” realmente, se spune c) forță
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mai ales acolo unde demersul se axează În special pe diversele conexiuni stabilite Între structurile reprezentării. Ca modele de cercetări În analizarea sistemelor referențiale specifice sunt teoriile reprezentării, analiza rolurilor culturale, aplicabile mai ales mesajelor publicitare și procedeelor vizuale ale persuasiunii politice. Analizele „mitologice” și interpretările arhetipale ale imaginarului aparțin aceluiași domeniu interpretativ. Metodologiile expresiei O altă direcție importantă a analizei calitative este interpretarea discursivă. Convențiile narative sunt extrem de importante În abordarea calitativă. Definiția convențiilor narative este preluată din domeniul etnometodologiei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sunt de părere că un asemenea proiect-pilot poate suscita o analiză extrem de interesantă, tocmai pentru că modelul comunist nu s-a constituit Într-un model strict unitar. S-a dorit, desigur, un asemenea model, a fost impus prin teroare, manipulare, chiar persuasiune. A fost o ciocnire permanentă Între căi divergente, interese, strategii, unele reușite, altele abandonate. Niciodată reușite decât printr-un aport de violență ori amenințare, ca de pildă În 1968, Primăvara de la Praga. Dacă modelul comunist reușea, n-ar fi existat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
secretă/sub acoperire diferă de alte componente ale domeniului în sensul că, în timp ce altele se concentrează asupra căutării și protejării informațiilor, acțiunile sub acoperire urmăresc să influențeze în mod direct evenimentele politice. În ceea ce privește intensitatea, acțiunea sub acoperire poate varia de la persuasiune sau propagandă la acțiuni paramilitare; a fost descrisă ca „o activitate la limita dintre diplomație și război”14. Deși tehnicile de exercitare a influenței sunt numeroase, ele au atributul comun al anonimatului - rolul guvernului în coordonarea activității nu este vizibil
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și literar”. În 1848 se află printre fruntașii mișcării, fiind cooptat într-o comisie supremă executivă, împreună cu Nicolae Bălcescu și Al. G. Golescu (Negru). Agent, la Constantinopol, al Guvernului Provizoriu, se comportă ca un diplomat desăvârșit, susținând cu tact și persuasiune cauza revoluției valahe. Corespondența purtată în răstimpul petrecut la Constantinopol cu exilații români va fi înmănuncheată, în 1889, în cartea Amintiri din pribegia după 1848. De prin 1849 fostul căuzaș adoptă o poziție mai degrabă moderată, cu fixații conservatoare și
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
dispună un întreprinzător autohton pentru a putea colecta o cantitate semnificativă de acțiuni nu era una obișnuită, de felul celor cu care occidentalii sunt obișnuiți când este vorba de colectarea deșeurilor menajere. Ea trebuia să fie simultan o rețea de persuasiune, de relații informale, de autoritate etc. În fața acestui complex de cerințe, rețelele de colectare anterioare, bazate pe legăturile dintre populațiile de romi din întreaga țară sau pe rețelele de comercializare a produselor de contrabandă obținute în cadrul micului trafic de frontieră
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un ager observator al împrejurărilor politice în necurmată schimbare. Sigur că, în unele cazuri, concluziile lui reprezintă rezultatul analizelor întreprinse în cancelaria voievodală, dar cel care se rostește, în text, este neîndoielnic autorul, insistent și ironic, partizan și vehement, urmărind persuasiunea în tot ce scrie, un autor al cărui portret se recompune cu relativă ușurință și pentru care sintagma „supt umbra Mării-tale”, scrisă undeva în predoslavia cronicii, rămâne doar o reușită a penei, nefiind nicidecum sublimarea - fie și retorică - a unui
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
stării de spirit colective din agregarea statistică - oricât de rafinată ar fi ea - a opiniilor individuale. Este clară diferența dintre „interacțiunea” statistico-matematică a opiniilor și interacțiunea acestora în procesul viu al discuțiilor în grup, unde intervin ample fenomene de controversă, persuasiune, autoritate etc. Interviul de grup înseamnă discutarea colectivă de către membrii unui grup natural a unei probleme din viața acestuia, sub conducerea unei persoane competente (cercetător, animator). Sarcina animatorului este deosebit de complexă, deși e bine ca intervențiile sale să nu depășească
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lui Alexandru Macedon, îl incită pe acesta să incendieze cetatea Persepolis. Printre prizonierii de război se află și Lakmi, iubita lui Darius, care îl imploră pe marele comandant să nu dea curs ambiției nejustificate a lui Thaïs. Dar puterea de persuasiune a femeii iese învingătoare. Finalul e previzibil: în incendiu mor și Lakmi, și Thaïs. Cadența susținută, alertă, firul narativ închegat, cu versuri lungi, fără încărcătură stilistică excesivă, fac din Thaïs un poem atrăgător pentru cititorul cu gusturi clasice. SCRIERI: Orfanul
ROVINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289392_a_290721]
-
funcțiile axiologice în configurația personalității 37 1.6. Dinamica valorilor sociale 38 2. Atitudine și comportament 43 2.1. Definiții, proprietăți, relații 43 2.2. Funcțiile 48 2.3. Formarea atitudinilor 50 2.4. Schimbarea atitudinală 53 2.4.1. Persuasiunea și efectele ei 53 2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitive 61 2.5. Structura și procesualitatea relațiilor dintre valori, atitudini și comportamente 66 2.5.1. Convergența atitudine/comportament 67 2.5.2. Divergența atitudine/comportament
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cele din Coreea de Sud la beneficii de grup, armonie și integritate familială (Han și Shavin, 1994, apud Eagly și Chaiken, 1998). Studiul a testat indirect diferențele interculturale în funcțiile atitudinale, mizând pe o altă ipoteză, și anume aceea a „potrivirii în persuasiune”, care spune că persuasiunea (în cazul nostru, reclama) are șanse de izbândă cu atât mai mari cu cât mesajele transmise se potrivesc mai bine cu structurile și funcțiile atitudinale ale publicului-țintă. Eficiența persuasiunii depinde însă în mod substanțial și de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
beneficii de grup, armonie și integritate familială (Han și Shavin, 1994, apud Eagly și Chaiken, 1998). Studiul a testat indirect diferențele interculturale în funcțiile atitudinale, mizând pe o altă ipoteză, și anume aceea a „potrivirii în persuasiune”, care spune că persuasiunea (în cazul nostru, reclama) are șanse de izbândă cu atât mai mari cu cât mesajele transmise se potrivesc mai bine cu structurile și funcțiile atitudinale ale publicului-țintă. Eficiența persuasiunii depinde însă în mod substanțial și de alți factori, printre care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ipoteză, și anume aceea a „potrivirii în persuasiune”, care spune că persuasiunea (în cazul nostru, reclama) are șanse de izbândă cu atât mai mari cu cât mesajele transmise se potrivesc mai bine cu structurile și funcțiile atitudinale ale publicului-țintă. Eficiența persuasiunii depinde însă în mod substanțial și de alți factori, printre care, așa cum recunosc și cei doi autori ai „ipotezei potrivirii în persuasiune”, și istoria situațiilor decizionale ale persoanelor în cauză (DeBono și Snyder, 1995). De asemenea, identificarea în conținutul reclamelor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai mari cu cât mesajele transmise se potrivesc mai bine cu structurile și funcțiile atitudinale ale publicului-țintă. Eficiența persuasiunii depinde însă în mod substanțial și de alți factori, printre care, așa cum recunosc și cei doi autori ai „ipotezei potrivirii în persuasiune”, și istoria situațiilor decizionale ale persoanelor în cauză (DeBono și Snyder, 1995). De asemenea, identificarea în conținutul reclamelor a profilurilor atitudinale și a funcțiilor lor presupune cunoașterea foarte bună a acestor profiluri de către cei care concep respectivele reclame. Fiind vorba
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se includ. Astfel, compararea socială presupune învățarea cognitiv-complexă și autoanaliza. E important apoi de reținut că formarea atitudinilor este intim asociată cu procesul de schimbare a acestora, și deci nu poate fi deplin înțeleasă fără un cadru conceptual ce cuprinde persuasiunea, credibilul, sugestibilitatea, influența socială, raporturile intergrupale și multe altele. 2.4. Schimbarea atitudinalătc "2.4. Schimbarea atitudinală" 2.4.1. Persuasiunea și efectele eitc "2.4.1. Persuasiunea și efectele ei" De mic, individul trăiește într-un câmp valoric și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cu procesul de schimbare a acestora, și deci nu poate fi deplin înțeleasă fără un cadru conceptual ce cuprinde persuasiunea, credibilul, sugestibilitatea, influența socială, raporturile intergrupale și multe altele. 2.4. Schimbarea atitudinalătc "2.4. Schimbarea atitudinală" 2.4.1. Persuasiunea și efectele eitc "2.4.1. Persuasiunea și efectele ei" De mic, individul trăiește într-un câmp valoric și atitudinal și este supus determinărilor din partea instanțelor socializatoare (persoane, grupuri, instituții, organizații). Aceste determinări pot fi difuze și spontane sau specifice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
deci nu poate fi deplin înțeleasă fără un cadru conceptual ce cuprinde persuasiunea, credibilul, sugestibilitatea, influența socială, raporturile intergrupale și multe altele. 2.4. Schimbarea atitudinalătc "2.4. Schimbarea atitudinală" 2.4.1. Persuasiunea și efectele eitc "2.4.1. Persuasiunea și efectele ei" De mic, individul trăiește într-un câmp valoric și atitudinal și este supus determinărilor din partea instanțelor socializatoare (persoane, grupuri, instituții, organizații). Aceste determinări pot fi difuze și spontane sau specifice și intenționate. În cazul din urmă, atunci când
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
persoane, grupuri, instituții, organizații). Aceste determinări pot fi difuze și spontane sau specifice și intenționate. În cazul din urmă, atunci când instanța inițiatoare urmărește deliberat schimbări de atitudini, prin mijloace mai mult sau mai puțin insidioase, avem de-a face cu persuasiunea. Conceptul de persuasiune este foarte apropiat semantic de acela, des utilizat în zilele noastre, de manipulare. Mai mult, în sensul cel mai general, „manipularea” cuprinde cumva și persuasiunea, putându-se vorbi și despre o manipulare pozitivă, când strategiile de formare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
organizații). Aceste determinări pot fi difuze și spontane sau specifice și intenționate. În cazul din urmă, atunci când instanța inițiatoare urmărește deliberat schimbări de atitudini, prin mijloace mai mult sau mai puțin insidioase, avem de-a face cu persuasiunea. Conceptul de persuasiune este foarte apropiat semantic de acela, des utilizat în zilele noastre, de manipulare. Mai mult, în sensul cel mai general, „manipularea” cuprinde cumva și persuasiunea, putându-se vorbi și despre o manipulare pozitivă, când strategiile de formare și schimbare de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mijloace mai mult sau mai puțin insidioase, avem de-a face cu persuasiunea. Conceptul de persuasiune este foarte apropiat semantic de acela, des utilizat în zilele noastre, de manipulare. Mai mult, în sensul cel mai general, „manipularea” cuprinde cumva și persuasiunea, putându-se vorbi și despre o manipulare pozitivă, când strategiile de formare și schimbare de atitudine (opinii) și comportament sunt și în interesul celui „manipulat”. Înțelesul mai propriu al „manipulării” presupune însă nota de „înșelare” a publicului vizat, urmărirea unor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
despre o manipulare pozitivă, când strategiile de formare și schimbare de atitudine (opinii) și comportament sunt și în interesul celui „manipulat”. Înțelesul mai propriu al „manipulării” presupune însă nota de „înșelare” a publicului vizat, urmărirea unor scopuri avantajoase pentru „manipulator”. Persuasiunea nu are această conotație negativă. De asemenea, în manipulare intră oarecum automat ideea că ținta nu este conștientă nu doar de intențiile sursei, dar nici de faptul că este influențată. Și în persuasiune se poate întâmpla acest lucru, dar nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vizat, urmărirea unor scopuri avantajoase pentru „manipulator”. Persuasiunea nu are această conotație negativă. De asemenea, în manipulare intră oarecum automat ideea că ținta nu este conștientă nu doar de intențiile sursei, dar nici de faptul că este influențată. Și în persuasiune se poate întâmpla acest lucru, dar nu cu necesitate. Problema efectelor persuasive prin mass-media a fost studiată prima dată sistematic de C. Hovland, I. Janis și H. Kelly (1953), ei aplicând modelul sursă (comunicator) - mesaj - receptor (audiență). Deși dezvoltat și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]