1,095 matches
-
cu niște benzi de culoarea untului s-au așternut rulouri de vată în care stau înfipte două recipiente înguste și înalte cu un lichid gălbui. Dacă faci abstracție de faptul că e deja iarnă și te apropii de fereastra de sub pervazul căreia radiază o căldură uscată, îți dai seama ce izolată e camera în care te afli. În funcție de dispoziția sufletească, această izolare îți dă senzația de confort sau de însingurare. De la fereastra cămăruței mele, văd drept în față peretele casei vecine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
și cu amărăciune, de parcă ar fi discutat cu sine însăși. După ce-și clătină capul înfricoșată, mai rămase un timp în așteptarea unei noi lovituri, apoi o porni spre ușă încet, cu mâinile atârnând și cu umerii prăvăliți neputincioși. Sub pervazul de piatră, în calorifere ceva țăcăni, șopoti, se prelinse. Dintr-acolo venea o căldură înăbușitoare. Pe masă, fitilul lămpii se stingea încet. Îmi simțeam nasul umflat, nu mai puteam să respir. Dincolo de fereastră, casa vecină începu să se strâmbe; hornul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
stau în jurul ei. Storurile sunt ridicate. Încet, cu teamă, ajung în mijlocul camerei. Aici am în fața ochilor un întuneric atât de des că, instinctiv, mă întorc spre fereastră. Luna bate în geam, dar nu pătrunde în cameră. Nu cade nici pe pervaz, nici pe ruloul storurilor. Pe fondul geamului, speteaza fotoliului pe care mama stătea de obicei și cosea se conturează neagră, ca un ciot. Când îmi iau ochii de la geam, întunericul se face și mai negru. Acum știu că mă aflu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Pentru a se deplasa, își scoate niște prelungiri ale corpului pe care le aruncă înainte, pseudopode se cheamă, adică picioare false. Odată aceste prelungiri proiectate în față, le umple apoi cu restul corpului. E ca atunci când încerci să sari peste pervazul unei ferestre, mai întâi treci un picior și apoi restul trupului. Imaginează-ți că în loc să-ți duci restul corpului peste pervaz, acesta s-ar scurge pur și simplu în piciorul care deja se află acolo. Tot n-am priceput mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Odată aceste prelungiri proiectate în față, le umple apoi cu restul corpului. E ca atunci când încerci să sari peste pervazul unei ferestre, mai întâi treci un picior și apoi restul trupului. Imaginează-ți că în loc să-ți duci restul corpului peste pervaz, acesta s-ar scurge pur și simplu în piciorul care deja se află acolo. Tot n-am priceput mare lucru, spuse calm bătrânul, dar cred că nici nu trebuie să pricep eu. Amiba asta, se poate strecura prin orificii foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
la Școala Postliceal de Contabilitate care pregătea funcționarii bancari. A străbătut țara și lumea, făcând parte din delegații guvernamentale sau ca reprezentant al țării la CAER. Pe unde ajungea și prindea un moment liber, chiar pe un hol, pe un pervaz de fereastră, trimitea celor dragi o vedere, câteva rânduri, iar tatăl meu, pentru care Gheorghe Bădăluță avea un respect deosebit, se afla mereu printre beneficiarii atenției acestui om cu mari răspunderi și ocupat până peste cap. Fără îndoială, Gheorghe Bădăluță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fir-a-păr problemele școlii și atunci s-a inventat termenul „pișicher“. — Ai tutun? a șoptit Rahill Într-o seară, vârându-și capul pe ușă la cinci minute după stingere. — Bineînțeles. — Atunci intru. — Ia-ți două perne și Întinde-te pe pervaz, bine? Amory s-a ridicat În capul oaselor În pat și și-a aprins o țigară, În timp ce Rahill s-a instalat comod, În vederea conversației care urma. Subiectul favorit al lui Rahill erau viitoarele cariere ale elevilor din clasa a șasea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
a lăsat primul trimestru să treacă, oscilând Între invidia față de succesele sale embrionare și o aprinsă discuție În contradictoriu cu Kerry despre motivele din care nu fuseseră imediat primiți În elita anului de studii. Au petrecut multe după-amiezi tolăniți pe pervazurile ferestrelor de la 12 Univee, privindu-și colegii cum merg la comună sau se Întorc de acolo, observând cum sateliții gravitează În jurul celor mai importanți, urmărindu-i pe singuratici cum trec În pas grăbit și invidiind securitatea fericită a grupurilor formate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
mari. Dar se mai putea baza, ca de obicei, pe noroc. Căscând, și-a scris mottoul de onoare pe prima pagină a lucrării și a ieșit agale din sală. — Dacă nu iei examenul, a declarat abia-sositul Alec când ședeau pe pervazul din camera lui Amory și reflectau la un model de decorație murală, ești cel mai mare tâmpit din lume. Acțiunile tale la club și În campus, adică În general, vor coborî ca un ascensor. Știu și eu, ce dracu’! De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
implicat Kindermann? Am deschis fereastra și m-am aplecat în afară pentru o clipă. Aerul dimineții era plăcut de respirat, chiar și mirosul care venea dinspre bucătărie, dar o țigară era și mai bună. Mi-am luat ultimul pachet de pe pervazul ferestrei și mi-am aprins una. Privirea Mariannei zăbovi dezaprobatoare pe țigara din mâna mea: — N-ar trebui să fumați, să știți. Nu știu dacă Kindermann e sau nu implicat, i-am zis. Speram să descopăr asta aici. — Ei bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
mi-a indus o stare hipnotică și brusc, mi-au apărut în minte câteva versuri. M-am ridicat cu mare grijă ( să nu-i trezesc pe ceilalți) și am căutat un creion și o foaie de hârtie. Geamul avea un pervaz pe care se aflau 2-3 ghivece cu flori, în special mușcate ( favoritele mamei). M-am sprijinit cu coatele pe acest pervaz și am început să așez gândurile pe hârtie. Lumina lunii era atât de puternică încât se putea scrie fără
ULTIMA ÎMBRĂŢIŞARE... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364288_a_365617]
-
să nu-i trezesc pe ceilalți) și am căutat un creion și o foaie de hârtie. Geamul avea un pervaz pe care se aflau 2-3 ghivece cu flori, în special mușcate ( favoritele mamei). M-am sprijinit cu coatele pe acest pervaz și am început să așez gândurile pe hârtie. Lumina lunii era atât de puternică încât se putea scrie fără nicio problemă. Au fost primele versuri și primul sentiment revelator, înnălțător, necunoscut mie până în acel moment. * M-am trezit brusc cu
ULTIMA ÎMBRĂŢIŞARE... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364288_a_365617]
-
lasă această operație la latitudinea cititorului. Nu-și împănează conținutul narativ cu o filosofie anume, cum întâlnim, bunăoară, la Camus, la Faulkner, la Robert Musil și la alți prozatori bine așezați în topul percepției publice, dar își duce acțiunea până la pervazul feresrtei de unde cititorul poate privi întregul ansamblu narativ pentru a-l integra singur într-o speculație epistemică. De altfel, Gh. Neagu este un scriitor de respirație largă, dilatată peste marginile realului constrângător, un scriitor de acțiune narativă complexă, în care
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
părea agitată ca și sufletul ei. Era la un etaj destul de sus și pentru o clipă gândul sinuciderii îi dădea târcolae ca o nălucă îndemânând-o să evadeze dincolo. A privit în jos și a vrut să se urce pe pervaz și să-și dea drumul ca să pluteasă până jos de mână cu durerea ei. Simțea o senzație stranie de vid ca și cum timpul se oprise în loc și nu mai exista pentru ea, nici prezent și nicio dorință, care să o țină
DREPTUL LA VIAŢĂ de SILVIA KATZ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364429_a_365758]
-
ușor amețit de băutură. Amintindu-și de fată, a sărit din pat și a ieșit s-o caute. Ea strângea într-un colț materialele ce le folosise la curățenie. A mai șters câteva pete de ipsos rămase pe parchetul de sub pervaz și s-a ridicat în picioare. Când s-a întors spre ușă, l-a văzut pe Mișu cum examinează pereții, răzimat de tocul ușii. Părea indiferent, liniștit și chiar obosit. Ea a îndrăznit să-l întrebe: - Ce ziceți..., e bine
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
mai nimic de-atâta toamnă 20 gloata flamanda alungata de jandarmi -Poftiți la masa!" Corneliu Beldiman 21 bang supersonic - bătrân singur picotind la gură sobei Petru-Ioan Gardă 22 prima ninsoare - mormântul bunicii mult mai luminos 23 răsărit de soare - pe pervazul geamului un strat de nea Andronic Andra 24 Iarnă ploioasa - pentru om de zăpadă doar polistiren Fratila Genovel-Florentin 25 șomer disperat iar a mai spart o bancă - s-o pună pe foc 26 case în flăcări - baba-și câtă piaptănul
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361394_a_362723]
-
caz, Nu-ți tulbur somnul, nu mă vezi Când te sărut pe gât, pe-obraz... Și nici nu știi că mă așezi Pe sâni, pe buze, pe grumaz Și-n visul tău un fulg mă crezi, De porumbel: sunt pe pervaz... Și, ca o lebădă, dansezi, Suntem la bal, eu sunt un cneaz Și te răsfeți când te curtez, Porți rochie de voal turcoaz... Și să te strâng abia cutez, Tu faci de gesturile-mi haz... Vin zorii, mă abandonezi., Se-
TU DORMI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363878_a_365207]
-
amiezile ploioase/ Mi-e frig și urât/ Nici o dorință de a călători/ Când și numai trecerea drumului/ E aventură./ Nici o amintire din alte vieți/ întrebării/ <De ce-am fost adusă aici?> <A fost student la litere, domnule!- zbiera unul pe pervazurile ferestrei de spital, așteptând mereu nevasta cu merinde de acasă. Voi nu vedeți că e tobă de carte!> <L-au nenorocit minerii în bătaie, sărmanul, îl mângâia un moș cu palmele peste capul lui oblojit. Taci cu tata c-o să
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
Și mă-ntreb, și nu mă-ntreb Când ai devenit pohreb. Își primește-n așternut Graiul cucuvelei, mut, Sufletul, care nu tace Și în piept, morman, îmi zace. Raza lunii, cât un cnut, Bate-n dorul necusut Și se-ncumetă pervazul Să-mi primească tot necazul. „Suflete, faci pantomimă? Nu-nțelegi nici o centimă! Suflete, să stai afară, Cu alai și cu fanfară! Nu știai că este-o crimă Să te uiți cum îmi sublimă Și corvoada, și dorința, Și pacea, și
VECHIME de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361039_a_362368]
-
iubit dintre pământeni, care înainte de Apus de Soare, timp ce se lăsa Sara pe deal a trecut pe la Moara cu noroc, să cunoască al dragostei val, și Ion o iubi pe Mara ... cu foc, iar Luceafărul nestingherit îi privi pășind pervazul ... Amintiri din copilărie, au rămas Ființă și neant, în timp ce Tristețea de a fi, e Delirul lui Ștrengarul văilor ajuns Pe culmile disperării, încearcă în Iluzii pierdute să escaladeze Pământul uitării scufundat în noianul Silogismele amărăciunii, tocmai când venise tihnit Duminica
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
Acasa > Stihuri > Momente > M U S C A Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului Într-o zi de vară caldă... Musca de pe un pervaz, Zise: „Ce bine ar fi la scaldă! Dar am iar un vernisaj...” A privit strâmbând din gură, La cel public adunat: Când m-apucai de pictură, Șapte ani am studiat. Am făcut caricatură... Taina am voit să prind; Astăzi, mulți
M U S C A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360781_a_362110]
-
Trecute vieți de doamne și domnițe! Deodată, privitorii panoramei tresar la auzul vorbelor înduioșate ale domnului Delavrancea: „De-a stânga Râului Doamnei, rasna de satul Domnești, se vede o casă albă ca laptele, cu ferestrele încondeiate cu roșu și albastru. Pervazurile ușei, curate ca un pahar; prispa din față, lipită cu pământ galben; pe creasta casei, de-o parte și de alta, scârțâie la fitece bătaie de vânt, două limbi de tinichea, așezate pe două goange cât gâgâlicea. Curtea, îngrădită cu
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
Smaralde înflorind sclipiri prin iarbă Desprinde-ți gândul din trăirea oarbă Zăgăzuită-n bocetul din burguri. Privirea-ți scaldă-n limpezimi de iazuri, Pe pleoape moi purtând oglinzi de rouă Când se-nroșesc sub strai de lună nouă Mușcatele-amorțite pe pervazuri. Așteaptă, sub o ploaie de narcise, Să zemuiască-n mâna ta un mugur, Când buzele-ți vor aromi a strugur Din via-n care-ai ațipit pe vise. Îmbată-te c-un strop de primăvară, Purtând printre miresme prinse în
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
mai mare de un kilometru, micul meu vecin se năpustește cu tricicleta sclipitoare pe sub ferestrele doamnei Cristina, băgând-o în sperieți, chiar dacă draga noastră pensionară știe la ce să se aștepte de fiecare dată când își udă mușcatele delicate de pe pervaz. - Ce e mamă, a pornit războiul? Evident, nu e nici un război! E doar Miță, cum îi spun prietenii, care ține morțiș să meargă la grădiniță călare pe tricicletă, chiar dacă nu are mai mult de douăzeci de pași de făcut până la
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
mi-am găsit și tutore! - Ți-ai cam găsit nașul! Hai, somn! - Merg până la baie și revin. Tu, stai aici! făcu Inu un semn cu mâna, de parcă ar fi ordonat. - Ha! Omul tot om rămâne, răspunse Sharp, aciuindu-se pe pervaz, sub razele lunii. Când se întoarse Inu de la baie, doar ochii i se vedeau scăpărând de după perdea. Sharp mai spuse câteva fraze despre alte lumi și niște cuvinte neînțelese de Inu, apoi, încolăcindu-se, își ascunse capul printre solzii misterioși
ACASĂ, DESPRE ALTE LUMI ŞI NIŞTE CUVINTE NEÎNŢELESE DE INU... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368011_a_369340]