491 matches
-
amorul: arbust în primăvară, când frunzele și florile, pe care cântă păsări și se opresc fluturi, acoperă trunchiul inestetic care hrănește coroana. 20. Hm! Amor platonic?.... Trubaduresc? Comuniune între suflete? (,,Androgin și ginandru?"). Autosofisticare! Ipocrizie! Strugurii acri! Ori (sau: și) perversitate de blazat, în care iubirea și actul final ă...î s-au disociat. Ori pretenții impertinente de supraom, care vrea să-și deșurubeze creierul de corp, să-l pună deasupra vieții, să joace un joc savant cu propriile lui sentimente
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
avea alt înțeles. Tot ce s-a petrecut azi e clar: Adela mă încurajează - în nici un caz nu se apără... E cu putință oare? Și totuși... Și totuși, căci altfel ceea ce face ea nu ar mai fi cochetărie, ci simplă perversitate. Dar Adela e atât de pură, și, cu toate aerele ei de sfidare, e atât de bună! Și apoi - știu bine - mă prețuiește atât de mult, mai mult decât oricine și decât pe oricine." Știam că ai să vii la
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de bună! Și apoi - știu bine - mă prețuiește atât de mult, mai mult decât oricine și decât pe oricine." Știam că ai să vii la mine." Până acum spunea "la noi". Acest "mine" nu poate fi și el calculat. Pe lângă perversitate, ar trebui să-i acord geniu literar. Acest suav și arzător la mine... Dar... Am înțeles întotdeauna ce se petrece în jurul meu, în sufletele altora. Am ghicit, fără să vreau, intrigi bine ascunse - jenat, nemulțumit chiar că le-am descoperit
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
coroana arbustului. Voi iubi în Adela forma ei ideală și sufletul, parfumul vieții ei, îi voi da totul fără să-i cer nimic. Hm! Amor platonic?... Trubaduresc? Comuniune între suflete? ("Androgin și ginandru"?) Autosofisticare! Ipocrizie! Strugurii acri! Ori (sau: și) perversitate de blazat, în care iubirea și actul final (prea mizerabil asociat de domnișoara Niculina P... et comp.) s-au disociat. Ori pretenții impertinente de supraom, care vrea să-și deșurubeze creierul de corp, să-l pună deasupra vieții, să joace un
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
putea deveni "știință". Contemplarea obiectului erotic înseamnă acum "observație" metodică în vederea unei "descrieri" cât mai exacte. Complicarea aceasta a raportului firesc dintre subiect și obiect, atitudinea analitică a primului, precizarea distanței sunt, din perspectivă erotică, după cum mărturisește chiar Ibrăileanu, o perversitate a lucidității, rațiunea ca exces în iubire. Viciu rațional care nu-i decât forma morbidă pe care o îmbracă timpul, obstacolul fatal interpus între cel doi, distanța mereu egală care îi desparte. Raportul acesta trebuie înțeles ca o apropiere profesională
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
moderne, cu care nu îl compar valoric, ci doar taxinomic, precum Lautreamont sau (iarăși) Rimbaud, Gherguț pare uneori animat, sub glazura eroi-comică a versurilor, de o fioroasă nefericire, de un urât existențial ce se exprimă în coprolalie, necrofilie și alte perversități ale spiritului. Imagini dure, de o iluminată hidoșenie, răzbat uneori din carnavalul gherguțian: "scot limba mea prădalnică prin ceafă / copiii spun că-i dungă de girafă / scot limba mea zănatică prin cap / și domnul cu un fulger o despică / ce
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Nu cred că aztecii erau un fel de aliens. Așa cum toți oamenii sânt la fel în liberalism și-n teroare, în dragoste și-n abjecție, toți scriitorii sânt la fel în lumina inteligenței, a sensibilității, a umanității, a cruzimii, a perversității scrisului lor. In ce constă acea dublă neânțelegere (de care marii vinovați nu sânt "ignoranții occidentali", cum scrie uneori presa noastră, ci mai ales românii înșiși)? Mai întîi, în imaginea culturii românești, privită ca una tradițională, folclorică, agrară, cu un
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
înainte. Se roti rapid în jurul femeii-bărbat, înfășurîndu-l, înfășurînd-o în fire subțiri și cleioase. Aș fi vrut să privesc în jos ori în altă parte, sau să-mi pun palmele peste față, și totuși mâncam din ochi spectacolul atroce cu o perversitate pe care abia atunci mi-o descopeream. Era răzbunarea mea, era o satisfacție palidă și înfiorată, la care n-aș fi renunțat nici dac-aș fi știut că prețul va fi nebunia. Trebuia să văd totul - ca să curăț totul. Curând
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
trupa Led Zeppelin (Kashmir îmi place aproape la fel de mult), alături de la fel de tulburătoarea July Morning a trupei Uriah Heep. Compoziția începe diafan (paradoxal), mizând pe vocea ascuțită și răgușită a lui Robert Plant, gândită însă ca o incantație picurată cu destulă perversitate. Apoi, treptat, ritmul se accelerează, chitara devine tranșantă, iar ceea ce până atunci făcuse vocea lui Plant, începe să facă, firește, chitara profesionistă a lui Jimmy Page, construind o simfonie de sine stătătoare, independentă de cântecul propriu-zis, glosând sonor pe imaginea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
devenise peste noapte un simbol pentru toate femeile. Își pierduse deja penele mândre de pe cap în primul minut al „nunții“. - E adevărat, a confirmat soțul meu, Matilda n-are timp să înșele pe nimeni, ea scrie despre cei care înșeală! - Perversitate, a replicat prietenul nostru. - Mă simt bine cu destinul meu. În loc să înșel am sacrificat totul - limba, prietenii din copilărie și țara în care m-am născut! - Nu vorbi despre țara ta de rahat din care te-am scos cu atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
în care naratorul face analize detaliate și se transformă într-un necrofor. “Sau poate că mă complac în disperarea mea și pentru că, pornind de la câteva date reale, am înteimeiat, sub pretenția adevărului, o atmosferă care nu corespunde realității? Și am perversitatea de a mă hrăni din această bolnăvicioasă hrană, după cum muștele se delectează pe hoituri?” Naratorul are o “psihologie specială” de om care se verifică studiind reacțiile celorlalți: “(...) dar în fața lamentării mele cum de nu ești impresionată?”, întrebare nu numai
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
trece prin stări total opus, se dedublează și e incapabil de trăiri adevărate: “Am început să plâng nenorocit într-un colț al camerei. Știu însă că și în clipele acelea groaznice îmi dau seama de mine și de ceilalți. Era perversitate... Știu că gândeam atunci, în același timp că aș fi putut să-mi rețin firea de a-și fi voit, dar mă lăsam în voia nervilor ca să impresionez.” Luciditatea eroului este o pură retorică a gesturilor patetice și scenelor lacrimogene
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
declarația de dragoste care palpită la urechea ta, și a întinde mâna zadarnic, în aer. Ar trebui să închizi ochii ca să uiți că ești singur. A-ți atinge mâna ta, obrazul, ochii, ca să simți carnea iubitei.” Dania combină ingenuitatea cu perversitatea, iar efectele sunt uneori comice. Când își îmbie iubitul, pare a avea o voce cu adevărat erotică: “Te aștept iubite. Las ușa deschisă pentru tine. Toată lumea doarme, nu vom fi tulburați. Buzele mele sunt uscate pentru că tu nu ești să
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
viață.“ „The New York Sun“ „Dragomán ne arată cum psihicul unui băiețel poate asimila realități crude - spre exemplu, faptul că tatăl lui este deținut politic -, în timp ce copilul rămâne, până la urmă, un puști normal, ce începe totuși să înțeleagă profunzimea minciunii și perversității de care este înconjurat.“ „Glasgow Herald“ „Vocea lui Dzsáta este puternică și convingătoare, iar Regele alb - o privire înduioșătoare asupra unei perioade tragice și stranii din istoria Europei.“ „The Financial Times“ „Deopotrivă fermecătoare și tulburătoare, proza lui Dragomán vorbește în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
am spus eu să iei bilete.Mă duc la teatru când am dispoziție, nu așa, pe neașteptate. Și apoi cine ți-a dat banii? De unde știu eu? - Titi, se irită chiar Aglae, mă agasezi! Titi nu merse, tăcând însă cu perversitate voită sau involuntară până în preajma momentului de plecare, așa încît toți se îmbrăcară, crezând că i-a trecut rezistența. După-masă, Titi dispăru. Ceilalți își închipuiră că se-mbracă. Ieșiseră pe ușă să-l aștepte, dar Titi nu se vedea nicăieri
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și ei toți își puseseră nădejdea că va crește pe Titi et Co. și le va lăsa averea. N-are decât să le-o lase. În definitiv, numai să-mi dea mie pace. Tanti Aglae și cu Aurica mergeau cu perversitatea atât de departe, încît îmi spuneau mereu, față de lume: " Degeaba îl lingușești pe Costache și te zbenguiești, Costache nu te iubește. Eu să fiu, și nu te-aș iubi dacă n-ai fi G. Călinescu copilul meu, din sângele meu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
într-un singur tablou unitar, spre a putea reprezenta în caracterul individual pe reprezentantul unei totalități. De categoria aceasta se țin și caracterele din comediile lui Moliere. Nimeni nu va putea să nu recunoască în ele purtătorii unor slăbiciuni și perversități generale omenești. O concepțiune ideală se ridică la aceea că privește intuitiv în acești indivizi niște oameni generici, în cari ideea a băgat, cum am zice, într-un singur esemplar toată mulțimea fenomenelor ei. Astfel în Avar concepțiunea ideală va
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
crimă, caractere prin cari brațul Nemesei istorice 422v răzbună asupra individelor ceea ce neamurile a păcătuit contra altora. Această concepțiune e departe de-a acoperi cumva grozăvia crimei or demonismul cugetărilor, din contra, ea mărește încă grozăvia și ororarea asupra unei perversități atât de radicale a unui spirit dotat în sine cu-atîta bogăție și ea ni va depărta totdeuna de aspectul unui criminal ordinar. O concepțiune ideală chiar în Iago nu va vedea un scelerat ordinar, ci ea puind, parte, greutate pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sau trebuie să fure, dar nu știu cum se face că pe lumea asta orice om frustrat care nu fură este asimilat cu semenii lui frustrați care fură. Iar omul acesta care nu fură termină, printr-o mișcare interioară de o extremă perversitate, să se asimileze singur privirii celor care îl asimilează cu semenii săi care fură. Așa se face că în acel an am plecat de la Frankfurt convins fiind că în bagajele mele se afla, nevăzută, o sticluță de Soja Sauce. Blestemata
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe care i le adresează reiau o replică a Clitemnestrei : Ifigenia, trezește-te. Îndureratul Agamemnon, distanta Clitemnestra sunt niște oameni obișnuiți, incapabili să înțeleagă caracterul excepțional al Ifigeniei. La Euripide, Ahile pare mai puțin scandalizat de cruzimea sacrificiului sau de perversitatea ideii de a ademeni victima sub pretextul nunții, cât de faptul că nu i s-a cerut consimțământul înainte de a i se folosi numele în cursa întinsă Ifigeniei. Dacă ar fi fost consultat, el ar fi acceptat bucuros rolul de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
incomoda a familiei sale În universul comunist. Moartea lui a devenit astfel pentru noi, colegii de generație, o tragedie autentică - din stirpea celor antice - În care istoria, biografia și politicul se Îmbinaseră Într-o manieră grotesca, plină de irațional și perversitate. Pe fondul depresiv al studenției ceaușiste a venit, brusc, miracolul din decembrie 1989. Avusese loc mai Întâi „agitația” de la Iași, din data de 14, unde, prezent cu un coleg de grupa, mi-am dat seama chiar dacă ultimativ nu s-a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cu adoratorii ei. Trio Fulcinius nu-și poate stăpâni un zâmbet neîncrezător. O Veneră fără agremente sexuale nu mai e Venus. Principele îi observă mimica și se întunecă la chip. Își bate gura de pomană. Și totuși, un fel de perversitate îl face să continue: — Una este Venera vulgară, la care te gândești tu și cei asemenea ție. Fulcinius roșește. Augustus nu-l bagă în seamă. — Prin ea germinează plăcerile senzuale, nu numai la ființele umane, ci și la animale... Se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și tatăl lui nu avuseseră nimic să-și spună chiar Înainte cu mulți ani. Iar dezamăgirea lui - față de tatăl lui, de el Însuși, chiar și față de Viv - i se ridica În gît și aproape că-l sufoca. Își dorea, cu perversitate, să fi apărut cu unghile murdare și părul nepieptănat. Își dădu sema că Își dorea cu adevărat ca Viv și tatăl lui să vadă că trăia În mizerie: ar fi vrut să-i spună că era un fel de erou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
în vânător de informații noi în doar jumătate de minut, și fără să aibă nevoie de o cabină telefonică. Mi se părea o ironie că Tim e mai atrăgător în postura dură de lucru decât în cea de îndrăgostit lulea. Perversitatea mea era nelimitată. —E un fel de schimb de favoruri, i-am spus. Am să-ți spun ceva și, în schimb, dacă poți, aș vrea să afli niște informații pentru mine. Cu clauza aferentă de salvgardare, a spus. Habar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
al unui carnaval la care participau oameni din zonele marginale, intrați în vria pregătirilor pentru această formă de cultură arhaic stradală, primitiv exhibiționistă, cu mult înaintea începerii ei. Pojghița festivă e scrijelită de García cu un cinism subversiv care frizează perversitatea oricărei celebrări, explozie de furie și frustrare. Muzicieni și dansatori îl însoțesc pe García în demersul lui arhetipal, care lasă libere frâiele protestului și revoltei. Textul a fost scris pornind de la experiența directă din vârtejul unui carnaval, apropiat de o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]