993 matches
-
ani buni din țară, căzuse victimă unui incident armat în Norvegia, țara pe care o crezuse sigură, departe de a fi expusă atacurilor teroriste. După ce o înmormântase, Smaranda trecuse din ce în ce mai rar pe la mormânt.” Nu simt că o regăsesc acolo, sub petecul acela de pământ, care mie, nu-mi spune nimic. Mai degrabă o regăsesc în amintirile mele. Însă îngrijesc locul, mai degrabă pentru prietenii pe care i-a avut aici. Poate că lor, acest loc le mai poate păstra amintirea ei
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
Articolele Autorului în fiecare dimineață îmi îmbrac singurătatea nu e cine știe ce tocmai de aceea nici nu o probez îmi vine bine ca să cădem la pace ea îmi îmbracă umbra și uite așa ieșim la plimbare cineva de sus decupează un petec de cer și ne privește complice Referință Bibliografică: haina de schimb / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2159, Anul VI, 28 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
HAINA DE SCHIMB de TEODOR DUME în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381183_a_382512]
-
mai hârjonească-ntre ei ori să se alinte, ea să se mai răcorească rostogolindu-se prin zăpada subțire. Mânată de foame și grijă, apucă iar calea, cătând mirosuri prielnice... Ajunși spre capătul banchizei, cei trei se opresc. Din loc în loc, petece de gheață desenează pe liniștitul albastru al apei broderii albe, devenite surii cu cât depărtarea crește. În dreapta, mult mai aproape, brunul dungii ce-ntruchipează țărmul... Țărmul?! Poate însăși salvarea?! Cu-ngăduință mintea îi întinde ursoaicei momeală: vreo focă ranită... vreun
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
trec și înțelegem, poate prea târziu, ca țintă e cuprinsă în drum! Te grăbești, alergi și în goană nebună, te împiedici de-o pietricica... ce vezi? Piatră? Fisură de pe trotuar? Macul ce zvâcnește la viață între două plăci de ciment? Petecul de cer senin și albastru? Trecătorii ce te depășesc indiferenți? Sau poate zâmbetul unui copil? Îmi place să cred că le înregistrăm pe toate, sau măcar pe câteva, căci toate fac parte din viața noastră, simpla, monotona, banală uneori dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
trec și înțelegem, poate prea târziu, ca țintă e cuprinsă în drum! Te grăbești, alergi și în goană nebună, te împiedici de-o pietricica... ce vezi? Piatră? Fisură de pe trotuar? Macul ce zvâcnește la viață între două plăci de ciment? Petecul de cer senin și albastru? Trecătorii ce te depășesc indiferenți? Sau poate zâmbetul unui copil? Îmi place să cred că le înregistrăm pe toate, sau măcar pe câteva, căci toate fac parte din viața noastră, simpla, monotona, banală uneori dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
în acest ținut. Poate tocmai de aceea el pare atât de provocator și de unic în felul său, iar paradigma pe care ți-o va oferi cvasiconstant e una a nealterării sufletului și a tăriei de caracter. Oricum, de acest petec de pământ cu trupul de pâine nu te vei plictisi niciodată între limitele fixe ale parcursului tău existențial, amintirea lui devenind în vreme umbra invizibilă, numai de tine știută, ce te va însoți peste tot cu credință, până la fireasca întâlnire
ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380925_a_382254]
-
să vorbească despre locul unde trăia că ar fi fost un crampei din Edenul oferit de Dumnezeu că recunoaștere a harului de suflet ales. Sară trăise matusalemic. Cand murise, o plânseseră cu mic, cu mare. Atunci îi îngropaseră trupul în mijlocul petecului de pământ ce-i fusese vatra de casă, mereu verde, mereu prielnic, pentru că Sară să-i tămăduiască pe cei aflați în suferință și care-i cereau ajutorul. Peste timp, legenda nu numai că nu murise, dar se fixase în mintea
SANTA SARA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374292_a_375621]
-
Chiar și în ploaie și în vânt- Te uiți la mine din Lumina, Iar eu scriu maluri de pământ; Din creangă de salcâm cu floare Mai mult, din crengile de tei, Eu îți fac rimă,-ți sunt culoare Pe-un petec alb de ghiocei Și scriu cu lumea parfumata Pe zid să-nduri durerea mea: Hai, din Lumina mă privește Și-ncearcă Tu... a mă-nălța! Aruncă-ți brațul către mine, Salvează-n taină orhideea Strapunge-n Cer un strat subțire
SALVEAZĂ-NE PE AMANDOI! de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374530_a_375859]
-
centru de județ. Aceste comitete își împart toate în familie. Ele creează, din banii județelor, burse pentru copiii „patrioților” trimiși în străinătate să numere pietrele de pe bulevarde, ele decid a se face drumuri județene pe unde „patrioții” au câte un petec de moșie, încât toată munca publică, fie sub forma de contribuție, fie sub cea de prestațiune, se scurge, direct ori indirect, în buzunarul unui „patriot”. (ziarul „Timpul” din 20-21 aprilie 1881). Din momentul în care luptele de partid au degenerat
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
ceva ce nu am văzut niciodată”. Valurile erau imense. Veneau val după val, precum companiile unei armate pornită la atac. Se auzea un vuiet precum urletul puternic al oștirii în plin atac, când valurile se spărgeau de digurile ce protejau petecul de nisip al plajei. Tone de apă treceau peste stabilopozi, Împrăștiindu-se pe platforma digului. Razele soarelui, ce se strecurau timide printre norii cenușii, se reflectau în stropii de apă sărată în mii de culori strălucitoare, formând un mic curcubeu
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
fi trăită, Primește din puterea zeilor! Poți să simți gândul florii Ce parfumul culorii dăruiește, Sau mici gânduri, ștrengărește Puse-ntr-un ciripit de vrăbii? Mai simți acel gând al naiului Ce înflorește primăverii un cântec, Dorul luminii dintr-un petec De întuneric și chiar dorința Raiului? Tu,aici nu poți a face Nimic din toate astea, Doar gândul în vis e stea Vie,dormi suflet fluture-n pace! Încă-i este dor să-ți deschidă Universul mării Sale iubiri, Sa
SIMT AZI GÂNDUL TĂU DE DOR... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373332_a_374661]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > CU SPERANȚĂ... Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului CU SPERANȚĂ... Se aud viorile pe corzi ades plângând Valsează gândul în văl de ceață Sorele sărută petece de pământ Dizolvând apa din ochiuri de gheață. Calc pe movile de gând numărând cocorii Spre cer cu credință-mi întind mâna Acolo unde speranțele împrăștie norii Și-n iriși se scufundă blândă Luna Pe lângă mine trece timpul pălind-n
CU SPERANȚĂ... de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373342_a_374671]
-
străluceau ca niște mărțișoare. C-un ultim viscol o mai ceartă încă Și vrea s-o-nchidă-n casa-i de cleștare, Dar peste toate, o liniște adâncă, Se-așează ca final la încleștare. O rază ici, un toporaș acolo, O adiere, un petec de senin, Cu glasu-i gureș, prinde un tremolo, O turturea ascunsă-n rozmarin: - E primăvară-n suflet și afară! Hai, iarnă ! Nu mai fii așa geloasă! E timpul pentru-o nouă primăvară, Oricât ai vrea să fii de pricinoasă! *** Referință
IARNĂ PRICINOASĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373642_a_374971]
-
din nou cu fața către golf și zgârie-norii marelui oraș. În fața,soarele roșu ,imens, rotund, îsi ia la revedere ,intrând încet în apă. Să nu se ude ! Fantastic de frumos ! - Vezi insula aia din depărtare ? mă intreabă arătându-mi un petec de pământ ce se zărea în depărtare. - O văd ,ce e cu ea? - Insula Alcatraz ! - Cea cu închisoarea ? întreb surprins fiindcă eu mi-o imaginam pe undeva , prin partea cealaltă,în mijlocul oceanului. - Da. A descoperit-o un spaniol,pe la sfârșitul
CONTAMINAT DE SAN FRANCISCO de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371312_a_372641]
-
boala. Fereastra casei în albastru e singura rămasă cu vopseaua roșie, veche și acuma fără praf. Are stropi de șuvoaie groase, pline cu atâtea. Înăuntru e pustiu, doar ușa e strâmbă cu loc de intrare pentru orice apă. Caut un petec de pământ uscat, unde să stea pisoiul acesta alb, mic și ud până în creier. Nu-l pot ajuta și-l țin în brațe. Miroase a pisică murată în apă urâtă și mocirloasă, dar nu mi-e greu, în jur toate
UNDEVA, BAT CLOPOTE DE BISERICĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371566_a_372895]
-
și frunze tinere (Vâltoarea); Umbrele pădurilor dosnice se împreunau peste Limpejoara secată de arșița verii, încât printre bolovani noroiul uscat era cenușiu spre negru (Valea Proscrișilor); S-au dus ploile, s-au zbicit dealurile și văile verzi, îngălbenite, pline de petece roșcate ale sămănăturilor de toamnă. În pădurile ca arama s-au înfiripat, în sute de puncte, lumânările roșii ale cornilor (Vâltoarea); Fulgi rari alunecă și se aștern pe pământul înghețat. Pustiu pe uliță, geamuri luminate slab (Nimic deosebit în timpul serviciului
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
To cover well his tripping feet. VECHEA CASĂ Nu-l mai satisface pe proprietar. În timp ce cărămizile ude dela colțuri Lăcrimează pe la geamuri, Suflate de vânt Ramele ferestrelor se clatină, Leaturile de lemn putrezite ale verandei Se desprind unele de altele, Petece de mușchi acoperă Leii de piatră, păzitorii casei. Și pare că nimic nu dorește să se preocupe Că fiarele au început să îmbătrânească, Iedera capturează balustradele, Vechea vopsea se’ntinde pe pereții jalnici. Și nimeni nu aude vaietele Pe care
VISE NEÎMPLINITE (POEME)1 de ADRIANA ORR în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375052_a_376381]
-
ținutul vizitat anual de aproape 4 milioane de turiști ̶ este unul dintre cele mai îndrăgite Parcuri Naționale ale continentului nord-american. Un amator al statisticilor a întreprins cândva o cercetare minuțioasă și a ajuns la concluzia că despre niciun alt petec de natură de pe planetă nu s-au tipărit la fel de multe cărți de literatură, albume de fotografii și calendare. Ca să nu mai pomenim de mulțimea tablourilor copiate și litografiate la infinit! Începutul l-a făcut pionierul fotografiei în alb-negru, Ansel Adams
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
ținutul vizitat anual de aproape 4 milioane de turiști ̶ este unul dintre cele mai îndrăgite Parcuri Naționale ale continentului nord-american. Un amator al statisticilor a întreprins cândva o cercetare minuțioasă și a ajuns la concluzia că despre niciun alt petec de natură de pe planetă nu s-au tipărit la fel de multe cărți de literatură, albume de fotografii și calendare. Ca să nu mai pomenim de mulțimea tablourilor copiate și litografiate la infinit! Începutul l-a făcut pionierul fotografiei în alb-negru, Ansel Adams
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
a pleoapei, negre ori cenușii, ca-n următoarea mișcare a ochiului să răsară picurate cu lacrimi policrome. Vârtejul acesta schimbător al nuanțelor îl covârșea. Simțea că se poticnește de ceva nevăzut. Amețeala îl făcu să se așeze. Nu știa dacă petecul portocaliu pe care se lăsase ar fi fost un covor de iarbă, după cum îi simțea asprimea proaspătă în palma sa... Nu se mai întrebă însă cu privire la alternativă, deoarece un sângeriu nesănătos înlocui oranjul imediat. Inima îi galopa nebună. Ca să și-
ZILELE BABEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373016_a_374345]
-
și investigații, să vină și eliminarea sa de la examenul de stat, cu toate că a reușit să termine ultimul an de studii, cu medii de trecere. În timp ce Mircea se lupta cu slipul încercând să-l scoată, Săndica, ridicându-și fundulețul pentru ca acel petec de material să nu mai stea în calea fericirii sale, își umezi buza de jos pe care o simțea umflată din cauza sărutului. I-a lăsat un gust minunat acea avalanșă de săruturi. Urcându-se deasupra lui Mircea își permise, în
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
popoarelor aflate sub dominația romană. Interesele geopolitce și geoeconomice ale Imperiulu Roman impuneau măsuri militare deosebite pentru invadarea acestui vecin incomod. Crâncenele încleștări armate dintre cele două state au demonstrat romanilor hotărarea fermă a dacilor de a-și apăra fiecare petec de pământ, au cauzând pierderi materiale și umane de ambele părți, rezistența eroică a dacilor stârnind aprecieri elogioase ale istoricilor vremii. Cuceritorii romani, conduși de împăratul TRAIAN, au tratat cu respect și bunăvoință acest popor mândru și curajos care, deși
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
popoarelor aflate sub dominația romană. Interesele geopolitce și geoeconomice ale Imperiulu Roman impuneau măsuri militare deosebite pentru invadarea acestui vecin incomod. Crâncenele încleștări armate dintre cele două state au demonstrat romanilor hotărarea fermă a dacilor de a-și apăra fiecare petec de pământ, au cauzând pierderi materiale și umane de ambele părți, rezistența eroică a dacilor stârnind aprecieri elogioase ale istoricilor vremii. Cuceritorii romani, conduși de împăratul TRAIAN, au tratat cu respect și bunăvoință acest popor mândru și curajos care, deși
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
popoarelor aflate sub dominația romană. Interesele geopolitce și geoeconomice ale Imperiulu Roman impuneau măsuri militare deosebite pentru invadarea acestui vecin incomod. Crâncenele încleștări armate dintre cele două state au demonstrat romanilor hotărarea fermă a dacilor de a-și apăra fiecare petec de pământ, au cauzând pierderi materiale și umane de ambele părți, rezistența eroică a dacilor stârnind aprecieri elogioase ale istoricilor vremii. Cuceritorii romani, conduși de împăratul TRAIAN, au tratat cu respect și bunăvoință acest popor mândru și curajos care, deși
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
second - hand? - Doi poli! Ieftin și bun! - Gata! Fug să-mi aduc neamurile. Cam asta era discuția părinților mei. Până vine neamu’, eu - fiica lor, să vă pun în temă: Tata are zece frați, unu și unu. Împreună stăpânesc un petec de pământ la țară; o livadă de pruni. Din unitate de neam, n-au împărțit bucata în bucăți-bucățele și nici n-au vândut-o. Au hotărât ca toamna, când se coc prunele, să se anunțe, unul pe celălalt și să
HAINA de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344987_a_346316]