593 matches
-
critica de neconstituționalitate pe o pretinsă lacună legislativă, care, în opinia sa, generează diverse interpretări în rândul practicienilor și a instanțelor de judecată, fiind astfel încălcate principiul egalității în drepturi, accesul liber la justiție, dreptul la apărare și dreptul de petiționare. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , în exercitarea controlului de constituționalitate, Curtea nu poate modifica sau completa prevederile supuse controlului. Instanța de contencios constituțional a statuat constant în jurisprudența sa în materie, de exemplu Decizia
DECIZIE nr. 1.026 din 7 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203748_a_205077]
-
rezonabil, cuprinsă la alin. (3) al art. 21 din Constituție, cât și cu caracterul facultativ și gratuit al jurisdicțiilor speciale administrative, stabilite de alin. (4) al aceluiași articol din Legea fundamentală. Reprezentantul Ministerului Public susține, mai întâi, că dreptul la petiționare nu este încălcat prin reglementarea măsurii clasării petiției, prevăzută de art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2007, în condițiile în care aceasta are natura unei sancțiuni a abuzului de drept. Cât privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7
DECIZIE nr. 1.355 din 11 decembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, ale art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 109 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206742_a_208071]
-
Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, autor al excepțiilor fiind același cu cel din prezenta cauză. Curtea constată totodată că textul de lege criticat nu constituie o încălcare, ci, dimpotrivă, reprezintă concretizarea dreptului la petiționare, consacrat de art. 51 din Constituție, în sensul prevăzut de alin. (4) al acestui articol, potrivit căruia "Autoritățile publice au obligația să răspundă la petiții în termenele și în condițiile stabilite potrivit legii". Dispozițiile art. 10 din ordonanța atacată stabilesc
DECIZIE nr. 1.355 din 11 decembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, ale art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 109 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206742_a_208071]
-
măsuri de natură administrativă specifice activității de soluționare a petițiilor, caracterizată prin respectarea termenelor imperative stabilite de lege în acest sens, și rezolvă totodată posibilele cazuri de abuz de drept ale petiționarilor, fără a impieta, însă, asupra exercitării dreptului la petiționare. Cât privește criticile de neconstituționalitate ale prevederilor art. 7 alin. (1) și (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și ale art. 109 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea constată că nici acestea nu sunt întemeiate. Asupra
DECIZIE nr. 1.355 din 11 decembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, ale art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 109 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206742_a_208071]
-
privesc garantarea accesului liber la justiție, prioritatea reglementărilor internaționale față de dreptul intern sau răspunderea magistraților în cazul restrângerii dreptului unei persoane de a solicita răspuns la o problemă deja soluționată de către o instituție publică, privind exercitarea abuzivă a dreptului de petiționare." Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază
DECIZIE nr. 99 din 14 februarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195542_a_196871]
-
au dreptul să adreseze petiții în numele colectivelor pe care le reprezintă. Or, în condițiile în care, potrivit art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 , hotărârea consiliului director trebuie să însoțească orice cerere a asociației, aceste dispoziții contravin dreptului de petiționare, restrângând în mod nejustificat modalitățile sale de exercitare. Tribunalul Argeș - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, în măsura în care cererea de înscriere a modificării este însoțită de hotărârea adunării generale, iar în cazul modificării sediului, de hotărârea consiliului
DECIZIE nr. 892 din 16 octombrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192663_a_193992]
-
cetățenilor de a se asocia liber în diverse forme de asociere, iar nu o formă de restrângere a acestui drept. Pe de altă parte, Guvernul apreciază că art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 nu contravine nici dreptului de petiționare și nu restrânge exercițiul acestui drept, întrucât între dispoziția legală criticată și aceste prevederi constituționale nu există nicio legătură de natură a determina o stare de conflictualitate. Avocatul Poporului consideră neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, arătând că textele de lege criticate
DECIZIE nr. 892 din 16 octombrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192663_a_193992]
-
legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 9 referitoare la sindicate, patronate și asociații profesionale, art. 21 alin. (1) care consacră accesul liber la justiție, art. 40 alin. (1) privitoare la dreptul de asociere, art. 51 referitoare la dreptul de petiționare și art. 53 alin. (1) privitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 instituie procedura de modificare a actului constitutiv sau a
DECIZIE nr. 892 din 16 octombrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192663_a_193992]
-
persoanelor interesate posibilitatea de a se adresa justiției în scopul apărării intereselor lor legitime. Criticile de neconstituționalitate întemeiate pe dispozițiile art. 9 din Constituție referitoare la sindicate, patronate și asociații profesionale, precum și pe dispozițiile art. 51 referitoare la dreptul de petiționare nu pot fi reținute în cauză, întrucât prevederile constituționale invocate nu au incidență asupra textelor de lege criticate. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.
DECIZIE nr. 892 din 16 octombrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192663_a_193992]
-
Legea fundamentală. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: 1. Cu privire la critica referitoare la încălcarea prin dispozițiile art. 4 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 221/2009 a prevederilor art. 51 alin. (1) din Constituție privind dreptul de petiționare, Curtea observă că aceasta nu poate fi reținută. Astfel, sesizarea instanțelor judecătorești potrivit art. 4 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 221/2009 de orice persoană fizică sau juridică interesată ori, din oficiu, de parchetul de pe lângă tribunalul în
DECIZIE nr. 672*) din 31 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) teza a doua şi art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234457_a_235786]
-
orice persoană fizică sau juridică interesată ori, din oficiu, de parchetul de pe lângă tribunalul în circumscripția căruia domiciliază persoana interesată, după decesul persoanei, în scopul obținerii unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare nu reprezintă un aspect al dreptului de petiționare. Aceasta, deoarece dreptul de petiționare se concretizează în cereri, reclamații, sesizări și propuneri în legătură cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup ce nu presupun calea justiției, la care autoritățile publice au obligația de a răspunde în termenele și condițiile stabilite
DECIZIE nr. 672*) din 31 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) teza a doua şi art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234457_a_235786]
-
interesată ori, din oficiu, de parchetul de pe lângă tribunalul în circumscripția căruia domiciliază persoana interesată, după decesul persoanei, în scopul obținerii unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare nu reprezintă un aspect al dreptului de petiționare. Aceasta, deoarece dreptul de petiționare se concretizează în cereri, reclamații, sesizări și propuneri în legătură cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup ce nu presupun calea justiției, la care autoritățile publice au obligația de a răspunde în termenele și condițiile stabilite potrivit legii, în timp ce cererile de
DECIZIE nr. 672*) din 31 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) teza a doua şi art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234457_a_235786]
-
fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare", art. 74 alin. (3) potrivit cărora Guvernul își exercită inițiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată, art. 51 alin. (1) privind dreptul de petiționare și art. 52 alin. (3) referitor la răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. 1. În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 138 alin. (5), autorul excepției de neconstituționalitate arată că acestea consacră un principiu fundamental pentru asigurarea disciplinei financiare
DECIZIE nr. 389 din 24 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) teza a doua şi art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233448_a_234777]
-
a dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă. II. În ceea ce privește susținerea autorului excepției, potrivit căreia dispozițiile art. 4 alin. (1) aduc atingere art. 51 alin. (1) din Constituție privind dreptul de petiționare, Curtea reține că, pe de o parte, Constituția reglementează dreptul de petiționare, care este un drept cetățenesc, de care beneficiază cetățenii în mod individual sau grupurile de cetățeni, indiferent că sunt constituite ad hoc sau organizate în forme prevăzute de
DECIZIE nr. 389 din 24 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) teza a doua şi art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233448_a_234777]
-
fie respinsă ca devenită inadmisibilă. II. În ceea ce privește susținerea autorului excepției, potrivit căreia dispozițiile art. 4 alin. (1) aduc atingere art. 51 alin. (1) din Constituție privind dreptul de petiționare, Curtea reține că, pe de o parte, Constituția reglementează dreptul de petiționare, care este un drept cetățenesc, de care beneficiază cetățenii în mod individual sau grupurile de cetățeni, indiferent că sunt constituite ad hoc sau organizate în forme prevăzute de lege, iar, pe de altă parte, accesul liber la justiție, prevăzut de
DECIZIE nr. 389 din 24 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) teza a doua şi art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233448_a_234777]
-
că orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, nicio lege neputând îngrădi exercitarea acestui drept. Așadar, Curtea observă că dispozițiile constituționale ale art. 51 alin. (1) se referă la dreptul la petiționare, care este diferit de dreptul de a introduce acțiuni la instanțele judecătorești, iar sesizarea instanțelor judecătorești pentru valorificarea unui drept sau pentru realizarea unui interes, care se poate obține numai pe calea justiției, nu reprezintă un aspect al dreptului de
DECIZIE nr. 389 din 24 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) teza a doua şi art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233448_a_234777]
-
care este diferit de dreptul de a introduce acțiuni la instanțele judecătorești, iar sesizarea instanțelor judecătorești pentru valorificarea unui drept sau pentru realizarea unui interes, care se poate obține numai pe calea justiției, nu reprezintă un aspect al dreptului de petiționare, sens în care, de altfel, s-a pronunțat și Curtea, spre exemplu, prin deciziile nr. 175 din 15 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 17 mai 2004, și nr. 453 din 20 septembrie
DECIZIE nr. 389 din 24 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) teza a doua şi art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233448_a_234777]
-
15 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 17 mai 2004, și nr. 453 din 20 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 21 octombrie 2005. Dreptul de petiționare se referă la cererile, reclamațiile, sesizările și propunerile în legătură cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup ce nu presupun calea justiției și la care autoritățile publice au obligația de a răspunde în termenele și în condițiile stabilite potrivit legii, în timp ce
DECIZIE nr. 389 din 24 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) teza a doua şi art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233448_a_234777]
-
au obligația de a răspunde în termenele și în condițiile stabilite potrivit legii, în timp ce cererile de chemare în judecată se soluționează după reguli specifice activității de judecată. În consecință, textul legal criticat nu este contrar reglementărilor constituționale cu privire la dreptul de petiționare, din moment ce conținutul său normativ nu are nicio relevanță asupra acestora. Astfel că, în ceea ce privește critica referitoare la pretinsa încălcarea a art. 51 alin. (3) din Constituție, excepția urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. III. În ceea ce privește critica privind încălcarea dispozițiilor constituționale ale
DECIZIE nr. 389 din 24 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) teza a doua şi art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233448_a_234777]
-
fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare", art. 74 alin. (3) potrivit cărora Guvernul își exercită inițiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată, art. 51 alin. (1) privind dreptul de petiționare și ale art. 52 alin. (3) referitoare la răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. 1. În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 138 alin. (5), autorul excepției de neconstituționalitate arată că acestea consacră un principiu fundamental pentru asigurarea disciplinei
DECIZIE nr. 480 din 12 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) teza a doua şi art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233492_a_234821]
-
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă. II. În ceea ce privește susținerea autorului excepției, potrivit căreia art. 4 alin. (1) aduc atingerea art. 51 alin. (1) din Constituție privind dreptul de petiționare, Curtea reține că, pe de o parte, Constituția reglementează dreptul de petiționare, care este un drept cetățenesc, de care beneficiază cetățenii, în mod individual sau grupurile de cetățeni, indiferent că sunt constituite ad-hoc sau organizate în forme prevăzute de lege
DECIZIE nr. 480 din 12 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) teza a doua şi art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233492_a_234821]
-
să fie respinsă ca devenită inadmisibilă. II. În ceea ce privește susținerea autorului excepției, potrivit căreia art. 4 alin. (1) aduc atingerea art. 51 alin. (1) din Constituție privind dreptul de petiționare, Curtea reține că, pe de o parte, Constituția reglementează dreptul de petiționare, care este un drept cetățenesc, de care beneficiază cetățenii, în mod individual sau grupurile de cetățeni, indiferent că sunt constituite ad-hoc sau organizate în forme prevăzute de lege iar, pe de altă parte, accesul liber la justiție, prevăzut de art.
DECIZIE nr. 480 din 12 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) teza a doua şi art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233492_a_234821]
-
că orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, nicio lege neputând îngrădi exercitarea acestui drept. Așadar, Curtea observă că dispozițiile constituționale ale art. 51 alin. (1) se referă la dreptul la petiționare, care este diferit de dreptul de a introduce acțiuni la instanțele judecătorești, iar sesizarea instanțelor judecătorești pentru valorificarea unui drept sau pentru realizarea unui interes, care se poate obține numai pe calea justiției, nu reprezintă un aspect al dreptului de
DECIZIE nr. 480 din 12 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) teza a doua şi art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233492_a_234821]
-
care este diferit de dreptul de a introduce acțiuni la instanțele judecătorești, iar sesizarea instanțelor judecătorești pentru valorificarea unui drept sau pentru realizarea unui interes, care se poate obține numai pe calea justiției, nu reprezintă un aspect al dreptului de petiționare, sens în care, de altfel, s-a pronunțat și Curtea, spre exemplu, prin deciziile nr. 175 din 15 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 17 mai 2004, și nr. 453 din 20 septembrie
DECIZIE nr. 480 din 12 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) teza a doua şi art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233492_a_234821]
-
15 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 17 mai 2004, și nr. 453 din 20 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 21 octombrie 2005. Dreptul de petiționare se referă la cererile, reclamațiile, sesizările și propunerile în legătură cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup ce nu presupun calea justiției și la care autoritățile publice au obligația de a răspunde în termenele și în condițiile stabilite potrivit legii, în timp ce
DECIZIE nr. 480 din 12 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) teza a doua şi art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233492_a_234821]