652 matches
-
în localitatea Ungheni) și Galina, născut la data de 28 octombrie 1982 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Cuza Vodă nr. 21, bl. 1, ap. 97. (1.331/2005) 165. Petica Nicolae, fiul lui Victor și Ecaterina (fiica lui Obeziuc Irina, născută la 17.09.1912 în localitatea Chișinău), născut la data de 10 mai 1979 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Baurici-Moldoveni, raionul Cahul
ORDIN nr. 865/C din 12 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209293_a_210622]
-
în localitatea Lunga) și Claudia, născută la data de 27 decembrie 1960 în localitatea Lunga Florești, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Biruința, Str. Prieteniei nr. 15A, ap. 25, raionul Sîngerei. (3.829/2003) 222. Petică Gheorghe, fiul lui Simion (fiul lui Gheorghe, născut la 3.04.1921 în localitatea Leova) și Ana, născut la data de 16 ianuarie 1982 în localitatea Tomai, județul Leova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str.
ORDIN nr. 649/C din 24 februarie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208569_a_209898]
-
04.1921 în localitatea Leova) și Ana, născut la data de 16 ianuarie 1982 în localitatea Tomai, județul Leova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Studenților nr. 3, bl. 2, cămin. (2.763/2004) 223. Petică Ion, fiul lui Simion (fiul lui Gheorghe, născut la 3.04.1921 în localitatea Leova) și Ana, născut la data de 20 februarie 1979 în localitatea Tomai, județul Leova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Tomai, raionul
ORDIN nr. 649/C din 24 februarie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208569_a_209898]
-
Gheorghe, născut la 3.04.1921 în localitatea Leova) și Ana, născut la data de 20 februarie 1979 în localitatea Tomai, județul Leova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Tomai, raionul Leova. (1.287/2004) Copii minori: Petică Octavian, născut la data de 31.10.2007. 224. Petrimari Mariana, fiica lui Bulatov Ghenadie (născut la 1.11.1938 în localitatea Kirov) și Vera, născută la data de 1 octombrie 1967 în localitatea Zgurița, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean
ORDIN nr. 649/C din 24 februarie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208569_a_209898]
-
1960) Hațeg, str. Ț. Vladimirescu nr. 4, bl. DKL, ap. 7 țel: 771137 2654 PARALESCU LIVIU (n.1954) Deva, str. A. Vlaicu nr. 45 țel: 223632 9634 PASCAU ALEXANDRU CRISTACHE (n.1950) Simeria, str. Progresului nr. 1 țel: 260681 28946 PETICA GRAȚIELA (n.1976) Orăștie, str. G. Coșbuc nr. 9 A țel: 240463 9641 PIRV ANA ELENĂ (n.1958) Hațeg, str. Independenței nr. 6, bl. P31, ap. 19 țel: 777284 21905 PIRVA ILEANA DANA (n.1964) Deva, Aleea Păcii, bl. K2
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
348 la 508 Str. Ștefan cel Mare de la nr. 229 la 313 și nr. 234 la 346 Str. Ștefan cel Mare de la nr. 163 la nr. 225 și de la nr. 158 la nr. 232 Str. Ștefan Octavian Iosif Str. Ștefan Petică Str. Tâmplari Str. Tazlăului Str. Tăbăcarilor*(D) Str. Tineretului de la nr. 1 la nr. 43 și nr. 2 la nr. 34 Str. Tineretului cu blocurile: A.52; A.53 Str. Tineretului cu blocurile: D.l; A.42; A.44; A
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
de la nr. 1 - 246 (case), Bl. D Str. Stejarului Integral Str. Sucevei nr. 2 Bl. K3A, nr. 6 Bl. M1, nr. 4 Bl. M2 Str. Sucevei nr. 5 Bl. O3, nr. 3 Bl. O4, nr. 1, Bl. O7 Str. Ștefan Petică de la nr. 1 - 17 (case) Str. Tecuci nr. 209 Bl. M6, Str. Tecuci de la nr. 180 la nr. 228 (case) Str. Tecuci nr. 189 Bl. N4, nr. 191 Bl. N5, nr. 193 Bl. N7, nr. 208 Bl. O1, nr. 212
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
în palatul donat special pentru acestea de către Teodor Cincu. Biblioteca Comunală va fi deschisă publicului din luna aprilie a anului 1937, având ca bibliotecar pe Mihalache D.Naum, școlarizat special la București. Biblioteca Municipală primește în 1994 numele poetului „Ștefan Petică”. Comisia interimară a Primăriei, cu ocazia ședinței din 13 iunie 1934, decide „înființarea unui muzeu comunal în orașul Tecuci, muzeu care va purta numele de Muzeul Comunal „Mihail Dimitriu”,inaugurarea oficială a Muzeului Comunal „Mihail Dimitriu” de Arheologie și Științe
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
a militat în chip confuz și nediferențiat pentru simbolism, instrumentalism, sau neoromantism, precum și pentru parnasianism, adoptând astfel o atitudine eclectică. Printre colaboratorii mai de seamă, permanenți sau incidentali, ai revistei, se numărau și Vasile Alecsandri, Traian Demetrescu, Cincinat Pavelescu, Ștefan Petică, Alexandru T. Stamatiad, Tudor Vianu, Duiliu Zamfirescu, dar și alții. Ambele au reprezentat deschiderea unei noi direcții în poezia românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea. A. Marina a afirmat că "opera esențială a lui Alexandru Macedonski e cenaclul. Și-
Literatorul () [Corola-website/Science/308757_a_310086]
-
casa sa un templu al poeziei care îl salvează de toată patima sa pentru ea". Conform aceleiași confesiuni, în mijlocul casei era un fel de altar. Toată familia sa era implicată. Pe tron citea maestrul, Alexandru Macedonski. După confesiunile participanților, Ștefan Petică avea o prezentare în registru grav, iar Mihail Sadoveanu în registru ironic. După modelul parisian, Macedonski aduna tinerele condeie din București. Cum însă preocupările oamenilor din capitala României nu erau prea legate de artă, și mai ales de poezie, Cenaclul
Literatorul () [Corola-website/Science/308757_a_310086]
-
Bellu. Director general al artelor în Ministerul de culte și arte. A condus publicațiile simboliste "Revista celorlați" și "Insula". A debutat cu versuri în revista "Povestirea vorbii". S-a format sub influența succesivă a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Ștefan Petică și a simboliștilor francezi și belgieni. A mai scris proză, piese de teatru și cronici dramatice. Cultivând motive lirice tipic simboliste, poezia sa cântă mirajul ținuturilor exotice, marea, aspirația spre un absolut indefinisabil, stările sufletești enigmatice apăsate de melancolie, ispită
Ion Minulescu () [Corola-website/Science/304575_a_305904]
-
-ica" ("dvojica, trojica, četvorica") și au tot caracter colectiv, folosindu-se numai cu nume de ființe de sex masculin, care se pun la genitiv plural: "tròjica dječákă" „trei băiețași”. Fiecare cifră are un nume substantiv feminin: "jedinica", "dvica", "trica", "četvrtica", "petica" etc.: "praviti osmice" „a face opturi” (cu patinele pe gheață). Ca și în celelalte limbi slave, verbele limbii croate se caracterizează și prin categoria aspectului, care exprimă în principal gradul de realizare a acțiunii unui verb. Prezentul propriu-zis este exprimat
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
II-a. Pronumele personale stau înaintea lor la cazul genitiv, iar substantivul/adjectivul după ele, la genitiv plural: "Došao je s petoricom drugova" A venit cu cinci prieteni’. Fiecare cifră are un nume de genul feminin: "jedinica", "dvojka", "trojka", " četvorka", "petica" etc. Exemplu în propoziție: "Dobio șam dvojku iz matematike" „Am luat (un) doi la matematică”. Că în limbile slave în general, verbul se caracterizează și în limba sârbă prin categoria aspectului, exprimată sistematic din punct de vedere formal. Un verb
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
În literatura română, simbolismul pătrunde prin poemele și textele teoretice ale lui Alexandru Macedonski. Alți reprezentanți sunt Ștefan Petică, Ion Minulescu și, mai ales, George Bacovia, care folosește poezia simbolistă drept pretext, pentru a crea o poezie metafizică, cu nuanțe expresioniste sau existențialiste. Primele idei care prefigurează simbolismul la români și care încearcă să-l teoretizeze apar odată cu Macedonski
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
(n. 20 ianuarie 1877, Bucești, Județul Galați - d.17 octombrie 1904, Bucești) a fost "întâiul poet simbolist declarat", cum spunea George Călinescu. Provine dintr-o veche familie de țărani răzeși, având ca părinți pe Enache (Ianache) Petică și pe Catinca Petică. Studii: primare (în satul natal), gimnaziale (la Tecuci), liceale (la Brăila), unde își afirmă înclinația pentru literatură și o orientare politică social-democrată. Intelectual autodidact, poliglot, cu preocupări multidisciplinare umaniste în literatură (franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
n. 20 ianuarie 1877, Bucești, Județul Galați - d.17 octombrie 1904, Bucești) a fost "întâiul poet simbolist declarat", cum spunea George Călinescu. Provine dintr-o veche familie de țărani răzeși, având ca părinți pe Enache (Ianache) Petică și pe Catinca Petică. Studii: primare (în satul natal), gimnaziale (la Tecuci), liceale (la Brăila), unde își afirmă înclinația pentru literatură și o orientare politică social-democrată. Intelectual autodidact, poliglot, cu preocupări multidisciplinare umaniste în literatură (franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă, de unde a efectuat traduceri
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
iluștri literați germani (R. Wagner, Stefan George, Hugo von Hoffmanstall, Maeterlinck), francezi (Alfred Vallette, St. Mallarmé), englezi (Moore, Lord Tennyson), ruși (Turgheniev, Lev Tolstoi, Pușkin, Lermontov) și maghiari (Al. Petöfi), din care a efectuat traduceri. A utilizat pseudonimele literare Stephan Petică, Ștefan, St. P., Sentino, Trubadur, Caton, Fanta-Cella, M. Pall, Sapho, Erics, Narcis, Senez, P. Stiopca, Step., Stepen, S. Considerat ca un intelectual precoce, un selfmademan, care promitea o operă literară de substanță, deschizător de drum în literatura simbolistă, îndeosebi după
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Tu ai murit”, dedicat memoriei lui (apud. Constantin Ciopraga, Despre fenomenul Bacovia, în "Vitraliu", XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, p. 5-6 („Bacovia - afirma un coleg de-al său de liceu și de facultate - avea un cult față de poezia lui Petică și izbutise a compune melodii pe vioară, adecvate versurilor. Dovada că le știa par coeur, citează din ele și mai târziu, în ”Divagări utile” (apud Constantin Călin, Cronologie - Bacovia, în "Vitraliu", XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, p. 25). Un
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
25 septembrie 2006, p. 25). Un merit deosebit în conservarea și verificarea ulterioară a manuscriselor literare îl are profesorul băcăuan și literatul Grigore Tăbăcaru, primul său biograf (în 1924). 20 ianuarie 1877 - se naște primul simbolist autentic din România, Ștefan Petică, poet, jurnalist, dramaturg - fiul Catincăi și al lui Ianache (Gr. Tăbăcaru: „Tatăl său, pe lângă ocupațiile de agricultor, a avut și servicii comunale: notar, picher, scriitor la primărie”)- în localitatea Bucești, județul Galați. 1888 - urmează studiile primare la Liești, iar la
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Nouă” din 18 Fevruarie 1895, prezentată în curând Direcției Teatrului Național”; Această lucrare nu a mai fost găsită; - tot „Lumea Nouă” mai anunța, la 3 Martie 1898, apropiata „punere sub tipar a unui frumos roman psichologic datorit d-lui Ștefan Petică, roman care se numește: „Vis primăvăratec” (apud Nicolae Davidescu, "Ștefan Petică", în „Universul literar”, București, 4 iunie 1938, pp. 5-6). Nici această lucrare nu s-a păstrat; - 1898 - Tot datorită lui Nicolae Davidescu aflăm că „la 21 Decemvrie 1898 se
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Această lucrare nu a mai fost găsită; - tot „Lumea Nouă” mai anunța, la 3 Martie 1898, apropiata „punere sub tipar a unui frumos roman psichologic datorit d-lui Ștefan Petică, roman care se numește: „Vis primăvăratec” (apud Nicolae Davidescu, "Ștefan Petică", în „Universul literar”, București, 4 iunie 1938, pp. 5-6). Nici această lucrare nu s-a păstrat; - 1898 - Tot datorită lui Nicolae Davidescu aflăm că „la 21 Decemvrie 1898 se anunța „libretul unei opere comice în trei acte intitulată „Notarul Furtună
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
redactor la „Lumea nouă” între 20 februarie 1899 - ianuarie 1900 - secretar de redacție la revista „Literatorul” și, în același timp, participă la serile simboliste ale lui Alexandru Macedonski, făcând parte din boema bucureșteană a începutului de veac; Ilarie Chendi: "Ștefan Petică, "în „Freamătul”, Bârlad, II, nr. 1-3, 1912, p.50, apud Ștefan Petică, "Scrieri", Ed. Minerva, București, p. 197: „citise multă literatură mai nouă, franceză și italiană și m-a uimit cât de bine cunoștea pe tinerii germani.” Lectura din marii
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
redacție la revista „Literatorul” și, în același timp, participă la serile simboliste ale lui Alexandru Macedonski, făcând parte din boema bucureșteană a începutului de veac; Ilarie Chendi: "Ștefan Petică, "în „Freamătul”, Bârlad, II, nr. 1-3, 1912, p.50, apud Ștefan Petică, "Scrieri", Ed. Minerva, București, p. 197: „citise multă literatură mai nouă, franceză și italiană și m-a uimit cât de bine cunoștea pe tinerii germani.” Lectura din marii autori europeni îi rafinează gustul și-l îndreaptă spre literatura de factură
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Morfologia socială” și „Sociologia veche și sociologia nouă” în „Economia Națională”; 1902 - locuiește într-o cameră mică și umedă, de pe strada Sfinții Apostoli, unde „citea și scria”, fapt consemnat de C. Demetrescu în "Un nume fatal", p. 24, apud Ștefan Petică, "Scrieri", Ed. Minerva, București, p. 197. Legitimația de intrare la Biblioteca Academiei atestă faptul că în 1902 era ziarist, iar legitimația de student eliberată la 23 noiembrie 1902, aflată tot la Academia Română, confirmă înscrierea acestuia la Facultatea de Litere
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
1902 - 1903 - colaborator la „Românul literar”; 1903 - publică un fragment din drama în patru acte "Frații", în „Sămănătorul”, II, nr. 34, 24 august 1903, ulterior apărută la Institutul de arte grafice „Eminescu” din București; 1903 - Ilarie Chendi îl vizitează când Petică este deja bolnav: „cu pieptul încovoiat de tuse, dar cu mintea senină, scria studii frumoase de sociologie.” (Il. Chendi, "Freamătul", p.51, apud Ștefan Petică, "Scrieri", ed. îngrijită de Zina Molcuț, Ed. Minerva, București, p. 197); 1903 - părăsește postul de
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]