511 matches
-
Sciurus vulgaris), jderul (Martes martes). În număr redus întâlnim: ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus), râsul (Lynx lynx), pisica sălbatică (Felis silvestris) etc. Avifauna este reprezentată prin numeroase păsări sedentare, sezoniere sau de pasaj, între care amintim: ciocănitoarea, pițigoiul, cinteza, măcăleandrul, cojoaica, gaița, cioara, stăncuța, cucul, pupăza, scorțarul, coțofana, graurul, forfecuța, alunarul, sturzul, codrașul, botgrosul, pitulicea, privighetoarea, scatiul, prundărașul, fluierarul de munte, turturica, sticletele, presura, gaia roșie, cristeiul de iarbă, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
grupuri de 2 -3, mai ales primăvara. Păsările sunt reprezentate prin specii ceva mai numeroase:gaița (Garrulus glandarius), sturzul(Turdus philomelos),mierla(Turdus merula), privighetoarea (Luscinia luscinia),cucul (Cuculus Canarus), turturica(Streptopelia turtur),ciocănitoarea pestriță (Dendrocopus minor), guguștiucul (Streptopelia decaoto),pițigoiul(Parus candatus),stăncuța(Corvus monedula), nelipsitele ciori (Corvus carone) ș.a. De asemenea, mai apar și unele păsări răpitoare ca: uliul găinilor (Accipiter gentilis),huhurezul (Strix alupo),cucuveaua (Athene noctua), bufnița (Bubo -bubo). Reptilele sunt reprezentate prin puține specii: șarpele de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
dihorul, nevăstuica și prin casele părăsite jderii. Dintre păsările domestice amintim: găinile, rațele, gâștele, curcile, picherele și în ultimul timp prepelițele în captivitate. în păduri și pe întinsul câmpiilor întâlnim: mierle, priveghetori, ciocârlanul, graurul,stigletele, pitpalacul, ciocârlia, dumbrăveanca, pupăza, cucul, pițigoiul, guguștiucul, ciocănitoarea neagră, potârnichea, vrăbiile, rândunelele, gaițele etc. Există și unele răpitoare ca uliul porumbar, hultanul și uliul păsărilor de curte. în apa iazurilor care se înșiră ca niște mărgele în lungul pârâului Bașeu se bălăcesc alene, în timpul verii, cârduri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
totdeauna, Mai fericită-i rândunica ce stă pe streașină și cântă, Atunci când cineva se roagă și Dumenzeu binecuvântă. Prevestirea timpului după diferite semne Semne de ploaie și furtună: - când muștele ciupesc - ciorile se strâng în stoluri și croncănesc, zburând neliniștite - pițigoiul se agită și cântă - păsările de curte se scaldă în țărână și se giugiulesc - pisica se spală, mai ales la urechi - câinii se joacă - râmele ies pe uscat, furnicile deasupra mușuroiului - broaștele se agită și orăcăie - rândunelele zboară foarte sus
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ideală a dorințelor individuale și consecințele lor reale. Excepție de la perspectiva de ansamblu face doar Parada dascălilor, incluzând serii de portrete de profesori ai unui liceu de provincie, tipuri caricaturale, construite prin surprinderea detaliului descriptiv caracteristic: „domnul Biju, cavaler tomnatic, pițigoi bătrân și tandru, cu nas ștrengar și cu surâs pe buze, cu mustăcioară isteață, cu floricica la butonieră, matematician, specialist în astronomie, arătând domnișoarelor cu dexteritate stelele”, „domnul Frunză, cincizeci de ani, maestrul de desen, ras, impozant, dar zâmbitor, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
poate de normale. — Ai mei aveau unele posibilități, da’ nici n-au vrut să audă să mă Întrețină. Știam io ce le poate capu’, da’ tot am zis că poate-poate. Bătrânu’ meu nu-i deschis la cap nici cât un pițigoi. Și mama lucrează și au amândoi salarii bunicele acolo la noi, În Târgoviște, și nu mi-a mers nici cu bursa, În fine... — Și pe urmă ce-ai mai făcut, prietene? — M-am apucat din nou de Învățat. Am dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ducă el În felu’ ăsta cu futu-te-n cur spate? Până la toamnă Îți garantez că ai să-l vezi Înțepenit definitiv, și doar Îi spusese ce să facă și tot degeaba, nu-i deschis la cap nici cât un pițigoi. Păi dacă-l jelește el pe Antonescu ca pe mă-sa, spunea văr-miu, că n-a apucat să stârpească țiganii, să fii sigur că-i un dobitoc notoriu, și că l-am furat, auzi, m-am bucurat la el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
decât motanii, dar n-am timp să mă ocup de unul, deși mi-ar plăcea să am un Labrador cu ochii blânzi și inteligenți. Pentru păsări am deschis o cantină, mai ales pe timp de iarnă. Vin vrăbii, mierle și pițigoi. Curtea îmi este traversată de o veveriță pe care o ademenesc cu nuci. Iubesc mult florile. Odată l-am contrariat pe un coleg spunându-i că nu dau o singură floare frumoasă pe zece oameni răi. Eram proaspăt indispusă de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și-aduc aminte fetele de măritat.“ Pitpalac Un pitpalac să se țină închis în colivie numai trei ani, apoi să i se dea drumul, că ci, ținîndu-l mai mult, se face un păcat care nu va fi iertat de Dumnezeu. Pițigoi Cînd pițigoiul cîntă pe lîngă casă, face a frig. Pîine Se crede că pînea plămădită de o femeie de un naturel iute dospește foarte bine; de o femeie flegmatică însă, nu așa de bine. Se crede că dacă intră cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aminte fetele de măritat.“ Pitpalac Un pitpalac să se țină închis în colivie numai trei ani, apoi să i se dea drumul, că ci, ținîndu-l mai mult, se face un păcat care nu va fi iertat de Dumnezeu. Pițigoi Cînd pițigoiul cîntă pe lîngă casă, face a frig. Pîine Se crede că pînea plămădită de o femeie de un naturel iute dospește foarte bine; de o femeie flegmatică însă, nu așa de bine. Se crede că dacă intră cineva în casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
devreme. Se crede că dacă se călătoresc cucoarele în vreo zi înainte de Ziua Crucii, în noaptea acelei zile va fi brumă. Semne de frig Cînd se vîră mîța în sobă sau în cuptor. Dacă zgrapțănă* mîța la ușă. Toamna, cînd pițigoii și ciocîrlanii vor țîrîi pe lîngă casă, ocoale etc. e semn sigur că frig o să fie în scurt și chiar omăt o să cadă. Dacă ies muștele și furnicile înainte de ziua Sf. Alexie. Cînd cîntă huhurezul. Cînd zgîrie mîța rogojina cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe dos, că se întoarce vremea. Se crede că dacă cineva, deși a dormit noaptea destul de bine, cade de somn, va urma o vreme rea. Cînd muștele ciupesc, porcii strîng străiuri*, ciorile se strîng în stoluri și gărăiesc zburînd; cînd pițigoiul cîntă, paserile de uscat se scaldă în țărnă și se giugiulesc; cînd pisica se spală, cînii se joacă, puricii ciupesc; cînd rîmele ies pe uscat, caii se încură, sarea prinde asudeală, furnicile ies deasupra mușuroiului și rîndunelele zbor la înălțimi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd rațele și gîștele bat cu aripele în pămînt. Cînd se scaldă rațele în apă, bătînd din aripe. Cînd găinile se suie în pătul și se ciugulesc. Cînd cîntă huhurezii. Cînd cîntă cucul sara. Cînd cîntă mult hulubii. Cînd cîntă pițigoii strînși la un loc. Cînd cîntă prigoria*. Cînd doi sau trei cocostîrci se învîrtesc în aer. Cînd se bat doi berbeci cap în cap. Cînd umblă cîrduri de cocostîrci. Cînd te mănîncă urechile. Cînd faci bubușoare multe pe mîni. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va bate vîntul sau va fi liniște, aceeași vreme va fi patruzeci de zile în urmă. Dacă tună după Simion Stîlnicu e semn de toamnă lungă. Cînd bufnița prin luna februar va cînta e semn de primăvară timpurie. Dacă cîntă pițigoii vesel în luna lui faur, în curînd se va desprimăvăra. Dacă se văd pe la sfîrșitul iernii helgi cu blăni negre, va urma curînd primăvara; dacă au blăni albe, apoi va fi încă iarnă. Poporul ține cîntecul gaiței de semn că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prezent) sau Rahan (serie în derulare). Nu pot încheia această extrem de sumară și fatalmente incompletă punctare a unor jaloane ale benzii desenate românești fără a-l aminti pe autorul preferat, Ion Popescu Gopo, cel care a debutat în suplimentul satiric Pițigoiul al României libere în 1944, și care a obținut premiul la Cannes pentru Scurtă Istorie, seria animată care îl are în centru pe simpaticul Homo Sapiens, personajul său fetiș, prezent și în formă grafică în paginile revistelor Cravata Roșie între
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
următoare vor fi consacrate definirii schemelor prototipice ale secvențelor narative, descriptive, argumentative, explicative și dialogale. Precum în cazul prototipului noțiunii de pasăre în general, apropiat mai degrabă de rândunică sau de canar care permite să se facă distincția dintre un pițigoi, o bufniță, o barză și chiar un struț, un pinguin și alte animale, pare să existe și o schemă prototipică a secvenței narative care o diferențiază de secvența descriptivă, argumentativă sau altele. Este vorba de schema sau imaginea mentală a
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
student la Facultatea de Medicină 2. Se pare că a fost torturat la camera 2-parter prin aprilie 19503. Transferat la Canal, a colaborat cu acțiunea, devenind șef al brigăzii 14. L-a torturat inclusiv pe unchiul său, avocatul piteștean Marin Pițigoi, membru marcant PNȚ.4. Transferat la Aiud în 1953, a lucrat în fabrică și s-a menținut pe poziții de colaborare cu regimul comunist 5. Fuchstc "Fuchs" Condamnat la doi ani de închisoare, se pare pentru trecerea frauduloasă a frontierei
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
101, 117, 129, 178 Petrovanu Miron 112 Pieptan 29 Pilat Constantin 73, 94, 194 Pimen Iorga 55, 60-61, 64 Pintilie Gheorghe (Pantiușa Bodnarenko) 19, 231, 235-236 Pintilie Ion 53, 179, 223 Pintilie Sorin 23, 55, 68, 71 Piticaru Alexandru 94 Pițigoi Marin 130 Plapșa Lucian 16, 51, 156, 171-172, 183, 185, 227 Pleșiță Nicolae 47 Pologea Ioan 29 Pop 121, 170 Pop Arvinte 28 Pop Cornel 51, 56, 87-88, 92, 95, 97, 107-109, 111, 120, 125, 137, 155, 171-174, 183, 189
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de dinainte, dar relativ mai scurte decât cele ale iepurilor de câmp. Urechile, a căror margine superioară este neagră, sunt lungi și întotdeauna ciulite. Păsările Cu siguranță, păsările distrug insectele dăunătoare, dar prezintă și inconvenientul că atacă fructele mici. Rândunelele, pițigoii, lăstunii, chiar dacă vă ciugulesc salata și fructele, rămân oricum niște ajutoare pentru grădinar: ele se hrănesc cu semințele de buruieni și devorează diverse insecte, cum ar fi limacșii sau gărgărițele. Dacă aveți șansa să aveți păsări nocturne de pradă prin
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
în cele din urmă, îi ucid. Aceleași ciuperci produc spori care sunt împrăștiați de jur-împrejur și care contaminează alți păduchi. Acest lucru se petrece mai ales când vremea este caldă și umedă. Printre dușmani se numără și unele păsări, precum pițigoii, dar și păianjenii mici sau cei obișnuiți pot juca un rol important. Principalii inamici ai păduchilor sunt însă alte insecte, ca urechelnița de grădină sau anumite varietăți de ploșniță. Păduchii și furnicile Păduchii au pe partea dorsală două mici tuburi
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
și paraziților principalilor dăunători ai acestei culturi. Astfel, benzile înierbate cu plante spontane, situate fie între rânduri, fie pe margini favorizează dezvoltarea auxiliarilor. Atragerea păsărilor prădătoare poate fi o măsură de reglare a populațiilor de insecte dăunătoare. O pereche de pițigoi (Parus major) cu puii lor consumă într-o perioadă de vegetație până la 3 kg de insecte. în livezi se pot crea biotopuri favorabile păsărilor prin instalarea unor suporturi, garduri vii sau de căsuțe. Dimensiunile căsuțelor diferă în funcție de mărimea păsărilor. Astfel
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
major) cu puii lor consumă într-o perioadă de vegetație până la 3 kg de insecte. în livezi se pot crea biotopuri favorabile păsărilor prin instalarea unor suporturi, garduri vii sau de căsuțe. Dimensiunile căsuțelor diferă în funcție de mărimea păsărilor. Astfel, pentru pițigoi și vrăbii (Passer domesticus), diametrul intrării va fi de 32 mm, 5/ha, iar pentru pițigoiul albastru, diametrul va fi de 26 mm, în număr de 1-3/ha. Suspendarea căsuțelor se va face la 1,8 m înălțime, cu intrarea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
livezi se pot crea biotopuri favorabile păsărilor prin instalarea unor suporturi, garduri vii sau de căsuțe. Dimensiunile căsuțelor diferă în funcție de mărimea păsărilor. Astfel, pentru pițigoi și vrăbii (Passer domesticus), diametrul intrării va fi de 32 mm, 5/ha, iar pentru pițigoiul albastru, diametrul va fi de 26 mm, în număr de 1-3/ha. Suspendarea căsuțelor se va face la 1,8 m înălțime, cu intrarea orientată spre sud sau sud-est. Instalarea de suporturi (stinghii), favorizează instalarea păsărilor răpitoare, care au rol
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și dobândite ale instinctelor Migrarea păsărilor (Dorst, 1956) ne oferă un excelent exemplu pentru complexitatea a ceea ce foarte superficial numim instinct (în acest caz, al instinctului migrației). În primul rând, nu toate păsările migrează; unele iernează în același loc (mierlele, pițigoii), iar altele cunosc pur și simplu o dispersie, păsările din nordul Europei răspândindu-se spre sud-vest, pe un larg front geografic. În ceea ce privește migrația, aceasta nu este dictată de un simplu determinism. Păsările septentrionale (Scandinavia) migrează mai mult decât speciile vecine
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Corvus monedula L.) Țarca (Pica caudata K.Bl.) Gaița de pădure(Garrulus glandarius Vieill), Alunarița de munte (Nucifraga caryoctactes L.), Gaița de brădet (Nucifraga caryocatactes machrorhynticus), Berbecel (Lanius excubitor L.), Rândunica (Lanius collurio L., Hirundo rustica L.) Strălunț (Chelidon urbica Boie) Pițigoiul mare, Țicleanul (Parus major L.), Pițigoiul vânăt (Parus coeruleus L.), Pițigoiul mic (Parus ater L.) Pițigoiul cu moț (Parus cristatus L.), Scorțariul ( Parus caudatus L., Sitta europaea L.), Scorțariul mic (Certhia familiaris L.), Pupăza (Tichodroma muraria L., Upupa epops L.
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]