1,060 matches
-
calităților vocale și interpretative, Corul de Copii Radio a participat la Simpozionul Internațional de Muzică Corală de la Copenhaga din 2008, fiind prima formație românească prezentă în cadrul acestei importante manifestări corale. În ultimii ani, sub îndrumarea dirijorului Voicu Popescu, asistat de pianista Camelia Chițibea, ansamblul explorează noi forme de expresie artistică, îndreptându-se preferențial către manifestări conceptuale și de cooperare culturală cum ar fi: Songbridge-Canada, Brundibar-Franța, Les Instants Sacrés-Franța, Amadeus-România, Voci d’Europa-Italia, Adiemus-România și Strălucirile apei în România și Franța. Ultimele
Corul de Copii Radio () [Corola-website/Science/297769_a_299098]
-
Pianistă, profesoară de pian, cercetător în pedagogia pianului, (născută Fernbach) provine dintr-o familie de origine germană cu o mărturisită aplecare spre arta sunetelor și mai ales studiul muzicii instrumentale. Cele două spații de afirmare profesională prin care va rămâne legată
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
Weiser, Mircea Tătaru precum și cu dirijorii: Paul Popescu, Remus Georgescu, Eugen Pricope, Peter Oschanitzky, Damian Vulpe, Marius Tănăsescu. Colaborări cu formații camerale de renume precum Cvartetul "Timișoara", Cvartetul "Euphonia", din cadrul Filarmonicii de Stat din Târgu Mureș. Articole în presă: “O pianistă care-și cucerește auditoriul prin calitatea touché-ului, robust și totuși nuanțat, prin unitatea stilistică obținută, infuzată discret cu unde de suflu romantic, racolate însă unui concept unic, prin profunzimea imaginilor sonore recreate”. (Felicia Stancovici la Filarmonica “Banatul” din Timișoara, Medalion
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
și satisfacții artistice la care se poate ajunge numai după acumulări treptate, clădite pe o muncă făcută cu perseverență și dăruire“. Printre cele mai importante nume din galeria discipolilor clasei sale de pian regăsim printre alții pe: Roxana Ioana Cîrciu, pianistă la Mozarteum Salzburg - Austria; Suzana Bartal, pianist concertist Paris - Franța; Laurian Tudose, pianist Londra - Marea Britanie; Andrada Raluca Mihalca, pianist concertist; Georgiana Teohari Vidican, pianistă și profesoară de pian la Wiesbaden - Germania; Fekete Katalin, pianistă și corepetitor la Gyula - Ungaria; Melia
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
importante nume din galeria discipolilor clasei sale de pian regăsim printre alții pe: Roxana Ioana Cîrciu, pianistă la Mozarteum Salzburg - Austria; Suzana Bartal, pianist concertist Paris - Franța; Laurian Tudose, pianist Londra - Marea Britanie; Andrada Raluca Mihalca, pianist concertist; Georgiana Teohari Vidican, pianistă și profesoară de pian la Wiesbaden - Germania; Fekete Katalin, pianistă și corepetitor la Gyula - Ungaria; Melia Szavo Garber, pianistă și profesor de pian la Hollins University Roanoke VA - U.S.A; Nicolae Vezure, bursier Erasmus la Weimar; Bujorel Hoinic, dirijor, Turcia
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
printre alții pe: Roxana Ioana Cîrciu, pianistă la Mozarteum Salzburg - Austria; Suzana Bartal, pianist concertist Paris - Franța; Laurian Tudose, pianist Londra - Marea Britanie; Andrada Raluca Mihalca, pianist concertist; Georgiana Teohari Vidican, pianistă și profesoară de pian la Wiesbaden - Germania; Fekete Katalin, pianistă și corepetitor la Gyula - Ungaria; Melia Szavo Garber, pianistă și profesor de pian la Hollins University Roanoke VA - U.S.A; Nicolae Vezure, bursier Erasmus la Weimar; Bujorel Hoinic, dirijor, Turcia; Sorin Petrescu pianist concertist la Filarmonica de Stat "Banatul" din
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
Salzburg - Austria; Suzana Bartal, pianist concertist Paris - Franța; Laurian Tudose, pianist Londra - Marea Britanie; Andrada Raluca Mihalca, pianist concertist; Georgiana Teohari Vidican, pianistă și profesoară de pian la Wiesbaden - Germania; Fekete Katalin, pianistă și corepetitor la Gyula - Ungaria; Melia Szavo Garber, pianistă și profesor de pian la Hollins University Roanoke VA - U.S.A; Nicolae Vezure, bursier Erasmus la Weimar; Bujorel Hoinic, dirijor, Turcia; Sorin Petrescu pianist concertist la Filarmonica de Stat "Banatul" din Timișoara; pianist concertist și conf. univ. dr. Sorin Dogariu
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
Timișoara; lect. univ. dr. Valentina Farcaș Peetz, Facultatea de Muzică Timișoara; lect. univ. dr. Silviana Cârdu, Facultatea de Muzică Timișoara; lect. univ. dr. Marcela Costea, Facultatea de Muzică Timișoara; lect. univ. dr. Roxana Ardeleanu, Facultatea de Muzică Timișoara; profesoarele și pianistele Anda Carmen Drăgan, Ramona Niculete, Emanuela Feraru, Alida Alsaleh, Paul Sîrbescu, Ada Sîrbescu, Ariana Vulpe de la Colegiul Național de Artă “Ion Vidu” din Timișoara; Noemi Vidu secretar muzical de redacție la Orchestra Națională Radio a Societății Române de Radiodifuziune București
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
și pian. Momentul de cotitură în viață Inessei Armând a reprezentat-o vizita făcută în 1879 la Moscova, la mătușa ei, care era profesoară de franceză și muzica. Femeie tânără și talentata, cunoscătoae a limbilor franceză, engleza și rusă, excelentă pianista, Inessa a devenit guvernanță. La vârsta de nouăsprezece ani s-a căsătorit cu Alexandr Evghenievici Armând, fiul unui negustor bogat. În următorii opt ani de zile a dus o viață conformă cu standardele înaltei socități moscovite, trăind în armonie cu
Inessa Armand () [Corola-website/Science/298302_a_299631]
-
austriacă. S-a născut în 1914 la Viena, Austro-Ungaria ca Hedwig Eva Maria Kiesler, singurul copil al Gertrud "Trude" Kiesler (3 februarie 1894 - 27 februarie 1977) și Emil Kiesler (27 decembrie 1880 - 14 februarie 1935). Mama ei a fost o pianistă evreică nativă din Budapesta. Tatăl ei a fost un bancher de origine evreiască. La începutul anului 1933, la vârsta de 18 ani, a jucat în filmul lui Gustav Machatý, "Ecstasy", care a fost filmat la Praga, Cehoslovacia. Rolul lui Lamarr
Hedy Lamarr () [Corola-website/Science/332560_a_333889]
-
loc premierele operelor sale. De asemenea, a predat la Liceul din Varșovia, găzduit în Palatul Kazimierz. Elsner a fost profesor pentru Ignacy Feliks Dobrzyński și Frédéric Chopin. Există de asemenea indicii că i-ar fi fost profesor și compozitoarei și pianistei Maria Szymanowska. Chopin i-a dedicat lui Elsner Sonata pentru pian nr. 1 în do minor, compusă în perioada când era studentul lui Elsner. Fiind unicul profesor de pian al lui Chopin între 1823-1829, Elsner i-a predat teoria muzicii
Józef Elsner () [Corola-website/Science/330742_a_332071]
-
nu a urmat nici o scoală oficială, ci a studiat doar particular, până la 25 de ani. Vorbea bine patru limbi străine și învățase arte frumoase, coregrafie, istorie, literatură universală și muzică. Toată viața a fost o mare melomană și o pasionată pianistă. Se spune că întreaga sa colecție de discuri pentru gramofon, distrusă în anii refugiului familiei regale din timpul Primului Război Mondial, ar fi avut astăzi o valoare inestimabilă. Sfârșitul anului 1914 aduce o schimbare în viața principesei. Moartea regelui Carol I și
Regina Elisabeta a Greciei () [Corola-website/Science/304364_a_305693]
-
Youra (Georgette) Guller (n. 1895, Paris - d. 1980, Geneva) a fost o pianista franceză. s-a născut din părinți ruși și români. A început studiul pianului la vârsta de 5 ani. După ce a sustinut recitaluri a intrat la vârsta de 9 ani la Conservatorul din Paris. În anii '40 a fost nevoită să
Youra Guller () [Corola-website/Science/314417_a_315746]
-
atitudinea fiului, acesta din urmă resimțind permanent tensiunea binomului iubire/ură: „Cum ar fi reacționat dacă, În loc să-i scriu că lucram la un scenariu, l-aș fi făcut să priceapă că venisem la Capri pentru a petrece câteva nopți cu pianista de care știu că o auzise pe mama vorbind, și că mă pregăteam să fac același lucru cu o studentă de la Roma?” Crescut În valorile stricte ale unei familii de catolici devotați, protagonistul remarcă În urma unor introspecții succesive că maniera
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
absolută, dintre care o parte fixate pe CD-uri, completează imaginea activității acestui ansamblu muzical. De numele Orchestrei de Cameră Radio este legată monumentala realizare a “Integralei concertelor pentru pian și orchestră” de W.A. Mozart, în versiunea interpretativă a pianistei Dana Borșan, un eveniment discografic în premieră absolută în istoria muzicii românești. Repertoriul specific formației s-a axat și pe promovarea unor lucrări mai puțin cunoscute, în primă audiție românească, oferta diversă și interesantă fiind unul dintre punctele de atracție
Orchestra de Cameră Radio () [Corola-website/Science/330099_a_331428]
-
dețin prețioase însemnări, adesea relevante la istoria muzicii românești, care merită a fi publicate. Un document de real interes în privința rolului Casei Regale din vremea regilor Carol I, Ferdinand I și Carol al II-lea este volumul de Amintiri al pianistei și profesoarei Aurelia Cionca (1888-1962). Început în 1929, caietul de „Amintiri” al mătușii a fost amănunțit cercetat și exploatat de nepoata Nina Cionca în excelenta monografie Aurelia Cionca, publicată la Editura Muzicală în 1986. Din păcate, toate pasajele referitoare la
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
mediul regal de la Castelul Peleș din Sinaia și educat în mediul regal al „reginei-mamă” (Carmen Sylva), recitalurtile și concertele la Palatele din Sinaia, București și Cotroceni, seratele muzicale din țară și de peste hotare în cercurile regale și aristocratice europene, întâlnirile pianistei și profesoarei Aurelia Cionca cu reginele Greciei și Iugoslaviei, cu membrii familieiWied din Germania etc., au fost să fie excluse complet de Editură, fie „cosmetizate” spre a trece de cenzura comunistă. Evenimentele mondene la curtea regală, la care a participat
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
Aurelia Cionca cu reginele Greciei și Iugoslaviei, cu membrii familieiWied din Germania etc., au fost să fie excluse complet de Editură, fie „cosmetizate” spre a trece de cenzura comunistă. Evenimentele mondene la curtea regală, la care a participat și marea pianistă bucureșteană, prietenia sa cu reginele Maria și Sofia, numeroasele prezențe ale familiilor regale ale României la recitalurile și primele audiții ale profesoarei și elevilor săi - momente inedite din palmaresul social al maestrei - abundă în „Amintirile” păstrate în colecția familiei Cionca
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
mă pomenii cu două încântătoare rochii albe noi și cu o păpușă mare. Desigur că dezolarea se transformă ca prin farmec în bucurie fără margini, spre mulțumirea Reginei Carmen Sylva. Tot atunci făcui cunoștința Principesei Elena Bibescu (n. Epureanu), strălucită pianistă și prietenă a Carmen Sylvei. Și această doamnă fu entuziasmată de felul meu de a cânta și într-un elan de admirație îmi luă mâna și încercă să-mi destăinuiască viitorul, care fu prezis că ar fi unul foarte strălucit
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
cunoască mai de aproape, făcu o vizită părinților împreună cu impresarul său. Mă ruga să-i mai cânt încă și îmi prooroci o mare carieră pianistică. Tot în iarna aceea cunoscui pe Pablo de Sarasate și pe credincioasa sa acompaniatoare, strălucita pianistă Bertha Marx. Sarasate te fascina cu jocul său plin de dulceațăși foc demonic. Și în fața acestor artiști mari a trebuit să execut unele bucăți, și amândoi lăudau muzicalitatea precoce a copilei, spre bucuria marii mele protectoare. Nu trecu mult și
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
soția marelui compozitor. Pot să spun că Kinderscenen le-am studiat după indicațiile Sale. În iarna acelui an veni în țară, pentru concerte, compozitoarea franceză Cecile Chaminade în fața căreia interpretai una din cele mai bune compoziții ale sale. Era o pianistă bună, însă avea o fire foarte puțin expresivă. Mai târziu cunoscui pe Moritz Rosenthal, marele virtuos pianist, căruia Regina mă prezentă și care mă ascultă în Marea fantasie și fugă în sol minor de Bach-Liszt. Se entuziasmă mult de felul
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
în fiecare joi, iar repetițiile generale, la care asista tot publicul adevărat muzical și intelectual al orașului, se făceau miercuri dimineață. Primul concert la care am asistat s-a dat cu concursul Herminei Bosetti, cântăreață cu renume mondial și cu pianista Anna Schytte (fiica compozitorului), în program mai era simfonia în la minor de Mendelssohn și câteva fragmente din Romeo și Julia de Berlioz. Era o revelație pentru mine tot ce auzeam, afară de pianistă care avea un joc rece și un
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
Bosetti, cântăreață cu renume mondial și cu pianista Anna Schytte (fiica compozitorului), în program mai era simfonia în la minor de Mendelssohn și câteva fragmente din Romeo și Julia de Berlioz. Era o revelație pentru mine tot ce auzeam, afară de pianistă care avea un joc rece și un tușeu prea minuscul pentru marea sală a Gewandhausului. Sâmbătă mă duceam regulat la motetele din Biserica Sf. Toma care aveau loc regulat între orele 1 și jumătate și 2 după-amiaza. Corul micilor elevi
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
Conservatorului din Leipzig:Frieda Gerhard, mult protejată și mai târziu nedespărțita prietenă a lui A. Nikisch, care își schimbă prozaicul nume de Frieda în Elena Gerhard, nume devenit pe urmă celebru în arta cântului german, și Paula Hegner, o tânără pianistă, elevă a Profesorului Teichmüller, cu talent mult promițător, plin de poezie și romantism, din nefericire nefavorizat de împrejurări spre a ajunge la perfecționare deplină. În anul 1905, în 6 aprilie, în fine, debutez cu concertul al II-lea de Liszt
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
Lyceum Club, societate patronată de împărăteasa Augusta Victoria. Cu o oră înainte primesc din partea principesei un enorm buchet de roze și garoafe albe. În fața unei alese aristocrațiiam cântat și am avut o primire entuziastă. Tot acolo am cunoscut pe excelenta pianistă ungară Zolanda Merö și pe Egenieff (baronul Kleidorf) o rudă apropiată a principesei Sophie. Viața intensă a uriașei metropole germane mă prinde în întregul ei; nu există concert la care să nu fiu și eu, căutând ca prin audierea marilor
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]