520 matches
-
Este numele unui rîu, lung de 193 de kilometri, afluent de stînga al Ialomiței, al văii pe care curge (Valea Prahovei), o renu mită zonă turistică, și al județului cu reședința în municipiul Ploiești. Se pare că a existat un pichet cu acest nume în județul Mehe dinți. Rîul are un afluent de dreapta, Provița (< Prahovița, așa dar un diminutiv), de la care și-au luat numele Culmea Proviței și satele Provița de Jos și Provița de Sus din județul Prahova. În
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de pălării mici, unele cu voaletă. Doamnele poartă botine cu tocul înalt. Materialele folosite sînt catifeaua, taftalele broșate cu flori, mătăsurile grele și tulul argintat**. Ținuta de gală a bărbaților rămîne fracul negru purtat cu vestă și papion alb din pichet. Cămașa, întotdeauna albă, are gulerul și manșetele apretate sau chiar din celuloid, ca de altfel și plastronul cămășii. Ținuta de zi (ținuta de oraș) era reprezentată de redingotă și de jachetă, ultima purtată cu pantaloni reiați*****. Pantalonii, destul de strîmți, sînt
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
iar gulerele adeseori de catifea. Apare și aici buzunarul exterior (ca acela de la jachetă) care adăpostește batista albă fină. Cămășile sînt din mătase, dejalenă sau poplin. Fracul (purtat cu papilon alb) și smochingul (purtat cu papilon negru), cămașa albă din pichet scrobit și pantofii negri de lac constituie ținuta obligatore de seară, chiar atunci cînd se cinează (supează) în cadrul familial. Vara domnii se îmbrăcau în haine albe de in sau buret și purtau pantofi de nabuc. Femeile arborau rochii ușoare din
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Are loc prima conferință a delegațiilor sindicatelor din țară. 1868: Are loc la Manchester primul Congres al Sindicatelor (Trades Union Congress, TUC). 1871: Parlamentul recunoaște prin lege (Trade Union Act) sindicatele și dreptul acestora de a-și administra fondurile proprii. Pichetele de grevă sînt însă interzise. 1886: Se înființează Federația Națională a Muncii (National Federation of Labour). 1893: Ia ființă Partidul Liberal Independent. 1899: Ia naștere Federația Generală a Sindicatelor (General Federation of Trade Unions) cu sarcina, inter alia, de a
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
cu scrisori (1959). Genul în care se va specializa este acela al romanului polițist, lucrat cu meșteșug, dar fără un simț deosebit al verosimilului (Jos masca, domnule Dib, 1971, Insula spionilor, 1972, Întâlnire în Valea Morții, 1974, Prețul tăcerii, 1974, Pichetul în alarmă, 1976, Invidia, 1979, Martor ocular, 1982 ș.a.). Scriitorul, care nu uită de micii cititori (Armata de pitici, 1974), abordează, adresându-se vârstei pionierești, literatura științifico-fantastică (Fantastica aventură 2101, 1975) sau se inspiră din lumea sportului (Ultima repriză, 1989
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285705_a_287034]
-
domnule Dib, București, 1971; Pâinea și sarea, București, 1971; Voalul negru, București, 1971; Insula spionilor, București, 1972; Furtul, București, 1973; Armata de pitici, București, 1974; Întâlnire în Valea Morții, București, 1974; Prețul tăcerii, București, 1974; Fantastica aventură 2101, București, 1975; Pichetul în alarmă, București, 1976; Colivia de aur, București, 1977; Răfuiala, București, 1977; Pseudonimul, București, 1978; ...Restul se aranjează, București, 1978; Invidia, București, 1979; Obsesia, București, 1979; Trădătorul, București, 1979; Martor ocular, București, 1982; Pe cont propriu, București, 1982; „Ce-aveți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285705_a_287034]
-
atelier care blochează practic întreaga activitate; chiar dacă există o minoritate a greviștilor, producția în ansamblu este stopată); greva nelimitată cu o pluralitate de forme de amploare diferite; greva „surpriza”, „sălbatică”, „imprevizibilă”, cu scopul de a pune direcția în fața faptului împlinit); pichetele de grevă ofensive (greviștii împiedică cu forța pe unii salariați de a merge la lucru); ocuparea localului întreprinderii (total ilegală); sechestrarea (reținerea ca prizonier a unui cadru al organizației până la obținerea satisfacerii revendicărilor; ilegală). Pus în fața acestor acțiuni, patronatul ripostează
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
juridice; căutarea unui aliat (coalizarea). Strategia de tip presiune, considerată cea mai riscantă, se referă la: exercitarea presiunii asupra celeilalte părți (de exemplu, printr-o grevă sau printr-o campanie de comunicare); atacarea alternativei celei mai bune a celeilalte părți (pichete de grevă). După opinia lui Stimec, strategia BATNA/MESORE/ACBAM este un „excelent criteriu de măsurare a desfășurării și rezultatului final al negocierii”, un „rar instrument permițând estimarea raportului de forță într-o manieră atât de obiectivă”, o „remarcabilă sinteză
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la Hyères, însoțit de Sevastița, sora lui, și de Maria Cantacuzino. La sfârșitul lunii aprilie 1852, pornește spre Constantinopol, cu gândul de a se stabili în Moldova. La 8 septembrie, trece Dunărea pe malul românesc și, pentru câteva ore, la pichetul din Turnu Măgurele, se întâlnește cu mama lui. În octombrie, se îndreaptă singur spre Italia, trece prin Neapole și se oprește la Palermo, unde moare după scurtă vreme. A fost înmormântat în cimitirul Mănăstirii Capucinilor. Împreună cu Mihail Kogălniceanu, B. inaugurează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
dispozițiile! C. I.: Vă spun sincer, a avut noroc! Eu am făcut armata la grăniceri, la Sighetul Marmației, și-mi povesteau gradații care fuseseră pe granița sârbească că, atunci când prindeau vreun om care intenționa să treacă granița, îl bătea tot pichetul, pentru că la alarme era deșteptat tot pichetul. Și era o vorbă după care se ghidau grănicerii: decât să plângă maică-mea mai bine să plângă maică-sa. Era regulă. Dacă nu au pățit nimic să știți că au avut pur
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
avut noroc! Eu am făcut armata la grăniceri, la Sighetul Marmației, și-mi povesteau gradații care fuseseră pe granița sârbească că, atunci când prindeau vreun om care intenționa să treacă granița, îl bătea tot pichetul, pentru că la alarme era deșteptat tot pichetul. Și era o vorbă după care se ghidau grănicerii: decât să plângă maică-mea mai bine să plângă maică-sa. Era regulă. Dacă nu au pățit nimic să știți că au avut pur și simplu noroc! S. Ț.: Nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
un grănicer sârb. M-a escortat și am vorbit cu el în germană. Pricepea câte ceva că lucrase, cred, prin Germania și am mers cu el aproape la braț că și-a dat seama că sunt inofensiv. Când am ajuns la pichetul lor, cei de acolo au izbucnit: "Ce faci, măi, cumetre, cum de ai căzut în capcană, nu puteai să te duci mai departe?!" Erau iugoslavi din Serbia care știau ceva românește și ei mi-au tradus și părerea de rău
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
românește și ei mi-au tradus și părerea de rău a celui ce m-a prins, că și-a dat seama că sunt un om cumsecade. C. I.: Cât ați stat la ei? S. Ț.: Am stat o zi în pichetul de grăniceri și apoi am fost dus la poliție în Maribor. Am intrat într-un birou unde am stat de vorbă cu un tip foarte civilizat, care avea ceva de lucru. L-am întrebat de toaletă și mi-a dat
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acolo! În fond, aveau experiență: că dacă m-aș fi dus să trec pe lângă gardul casei pe care o văzusem, nu mă mai captura. Dar el mă aștepta exact acolo unde m-a prins prima dată! Am ajuns iar la pichet și cei de acolo m-au căinat din nou: "Măi, cumetre, ce Dumnezeu ai făcut de ai greșit din nou?!" Le părea efectiv rău. M-au dus iar la poliție, iar de la poliție, la penitenciarul lor, unde am stat două săptămâni
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mergem prin centru și i-am replicat că n-avem ce vedea în Gherla, că au doar o închisoare mare, construită de Maria Tereza. La fel și la Sighet, unde îl aveam pe un consătean, Corbu Ion, care era comandantul pichetului de grăniceri de acolo. Am stat la el vreo 2 zile, dar n-am trecut pe la închisoarea din Sighet. C. I.: Înțeleg, aveți o repulsie mare față de propriile amintiri. D. B.: Și uitați-vă și la felul în care suntem tratați
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a lungul râului Prut, și a supravegherii noii frontiere Între cele două părți ale unui singur Principat al Moldovei, de altă dată, de către cordoanele de cazaci, comunicarea tradițională, bineînțeles, nu mai era posibilă. Cu toate acestea, călătoriile, prin vamă și pichetele de grăniceri ruși, pentru românii de pe cele două maluri ale râului despărțitor, au fost favorabile pentru menținerea trează a sentimentului apartenenței la un singur popor și o singură cultură, atât timp cât partea rusă n-a recurs la reducerea drastică a fluxului
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
În acele vremuri era Într-o continuă ascensiune. Membrii și simpatizanții acestei asociații au la activ numeroase realizări, dintre care le amintim pe cele adresate turismului de mase și anume: a) realizarea unor marcaje de drumuri turistice: Bușteni - peste Muncelul - Pichetul Roșu, drumul spre Valea Seacă și spre VÎrful Picătura; b) construcții și adăposturi realizate: refugiul Coștila (1938) și Căminul alpin din Bușteni (1939); c) editarea timp de patru ani a ,,Buletinului alpin”, căruia i-a schimbat ulterior numele În “Buletinul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
dirijau activitatea informativă în România din cinci centre organizate și situate, după stabilirea noilor granițe, atât pe teritoriul românesc cedat, cât și pe cel al Ungariei trianonice. Unul din centrele cele mai apropiate era Clujul. Coordona „8 subcentre și un pichet de grăniceri” (Bistrița, Ilva Mică, Ilva Mare, Grădinița, Coșna, Tihuța, Năsăud, pichetul de grăniceri la Feleac) și trei puncte de trecere ale agenților (Cojocna, Ghioroc și Feleac). Alt centru funcționa la Târgu Mureș cu un subcentru „informativ” și de contraspionaj
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
stabilirea noilor granițe, atât pe teritoriul românesc cedat, cât și pe cel al Ungariei trianonice. Unul din centrele cele mai apropiate era Clujul. Coordona „8 subcentre și un pichet de grăniceri” (Bistrița, Ilva Mică, Ilva Mare, Grădinița, Coșna, Tihuța, Năsăud, pichetul de grăniceri la Feleac) și trei puncte de trecere ale agenților (Cojocna, Ghioroc și Feleac). Alt centru funcționa la Târgu Mureș cu un subcentru „informativ” și de contraspionaj la Sfântu Gheorghe, unul la Budești și două birouri de informații la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pe alți doi. Am ieșit din clasă îmbrăcându-ne mantalele de elevi. Pe coridor erau gata și cei din clasa lui Marin Naidim, încă vreo 4-5 frați. Am ieșit din incinta școlii, dispersați individual, ne-am strecurat printre liniile și pichetele de soldați spre sediul FDC din spatele Bisericii din centrul orașului. Palatul Comunal era înconjurat de armată, piața din față era plină de ostași înarmați, puști-mitraliere și mitraliere erau amplasate pentru tragere, pe străzile care intrau în piață erau instalate tunuri
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pazei pe Prut, care se făcea, în continuare, pe malul stâng de trupele C.S.I., în fapt de ruși, cu grăniceri români. A existat consimțământul lui Snegur să se ceară C.S.I. ca grănicerii ruși să plece din "zastave", adică din fostele pichete de grăniceri construite de sovietici, și să fie înlocuiți cu grăniceri din România de Est sau Vest, astfel ca paza pe fosta graniță de pe Prut să fie asigurată de trupele de grăniceri ale generalului Luca. Partea moldoveană s-a angajat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Vârnav s-au construit în județul nostru 58 localuri de școli, s-au constituit 45 de comitete pentru construirea de biserici, dintre care 22 au început lucrările de construcție (...) s-au clădit două spitale comunale, 7 localuri de primării, 57 pichete pe granița cu Bulgaria și s-au constituit 52 de bănci populare"2803. La 20 ianuarie 1906 prefectul județului Constanța, domnul Constantin Pariano, îl înștiința pe ministrul de Interne în legătură cu faptul că "domnul Nicolae Burghelea, primarul urbei Hârșova, a demisionat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
era de față, să împiedice pe boieri de a se întruni pe viitor... boierii la ieșire s-au întrunit la unul din ei. Dar, a treia zi, Domnul surghiuni pe trei dintr-înșii la moșiile lor... unde fură conduși de către pichete de infanterie sub comanda unui ofițer... Mai vedem pe boieri petiționând în zadar, în cursul lui decembrie 1835, la solul rusesc din Constantinopol, Buteniev și la adjutantul împăratului Neculai, Benkendorf. Dar, departe de a obține ceva, văzură pe Mihai Sturdza
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
elefantias. Și a cerut apoi votarea unei legi sanitare care să oprească aglomerarea oamenilor prin locuințe. Îngrijorarea mare era invazia neîncetată a evreilor din Rusia și mai ales din Polonia. Zilnic intrau în țară mase de evrei, se strecurau printre pichete, veneau peste munți și cotropeau orașele și începeau să se infiltreze la sate. În parlament fierberea era foarte mare. Mulți deputați cereau ca evreii să fie goniți din țară și trimiși înapoi de unde au venit. Kogălniceanu a răspuns că, în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lor au fost utilizate care de luptă și avioane. Atacul de la Feled-Velkenye s-a desfășurat pe un front de 10 km, cu acțiunea principală pe direcția Szt. Simon- Harmacz-Martonfalva-Kaczago-Puszta și la el au luat parte, printre alții, militarii unguri de la pichetele de graniță din zona Uraj-Domhaza. Succesul inițial s-a bazat pe surprindere și a fost amplificat de panica răspândită de agenții infiltrați anterior, care au lansat zvonuri privind iminența unui atac al armatei ungare. Două plutoane maghiare, aflate pe direcția
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]