757 matches
-
1979, doctorul Masquelier propune termenul de „pycnogenol” pentru a desemna întreaga clasă de bioflavonoide compuse din polifenoli deosebiți, care sunt oligomeri de catechină și din epicatechină și pe care îi găsim atât în extractul de pin maritim, cât și în pielița și sâmburii strugurilor, în coacăze, în scoarța lămâiului și în frunzele de alun, pentru a aminti doar câteva surse; sâmburii de strugure și scoarța de pin sunt cele mai bogate surse cunoscute. Cu toate acestea, comunitatea științifică preferă termenul de
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
flavanoide Elemente active Surse naturale Flavanoli Catechine Ceai verde, scoarță de pin, sâmburi de strugure. (Pro)antocianidoli Oligomeri de catechine Sâmburi de strugure, scoarță de pin, frunze de afin, de mesteacăn, de ginkgo biloba. Flavone Quercitină, kaempherol Măr, ceai verde, pielița strugurilor, ginkgo biloba, silimarină. Flavanone Hesperidina, Naringina Coaja citricelor (lămâie, portocală, grapefruit etc.). Izoflavone Genisteina, diadzeina Boabe de soia. * După Balch, J.-F. (1998), op.cit. O ultimă notă de complexitate biochimică După o revistă de literatură științifică, puterea antioxidantă a
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
un transplant de organ și cărora li se administrează medicamente imunodepresoare. Proantocianidinele au efect invers, întrucât întăresc sistemul imunitar. Surse naturale de proantocianidine: frunze de ginkgo biloba, de mesteacăn, de afine, extract din sâmburi de strugure, scoarță de pin maritim, pielița strugurilor și a afinelor. Quercitina Quercitina este un puternic antioxidant care face parte din familia bioflavonoidelor. O găsim în stare naturală în usturoi, ceapă, praz, ceai verde, varză de Bruxelles, mărar, mere, afine, sparanghel și ardei iute. Quercitina are numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
dulci, orez brun, avocado, produse lactate, spanac crud. Vitamina P (bioflavonoide) - proantocianidine -flavone și flavanoli (quercitină, kaempherol, pectină etc.) - izoflavone (genisteina) - silimarina Frunze de ginkgo biloba, de mesteacăn, de afine, extract din sâmburi de strugure, de scoarță de pin maritim, pielița strugurilor și a afinelor. Ceai verde, frunze de ginkgo biloba, usturoi, ceapă, brocoli, pielița strugurilor și a afinelor și citrice. Boabe de soia, tofu, tempeh, miso. Armurariul. Vitamina Q10 Pește gras (macrou, sardină), măruntaie (inimă, ficat, rinichi), carne de vită
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
flavanoli (quercitină, kaempherol, pectină etc.) - izoflavone (genisteina) - silimarina Frunze de ginkgo biloba, de mesteacăn, de afine, extract din sâmburi de strugure, de scoarță de pin maritim, pielița strugurilor și a afinelor. Ceai verde, frunze de ginkgo biloba, usturoi, ceapă, brocoli, pielița strugurilor și a afinelor și citrice. Boabe de soia, tofu, tempeh, miso. Armurariul. Vitamina Q10 Pește gras (macrou, sardină), măruntaie (inimă, ficat, rinichi), carne de vită, soia, arahide. Seleniu Nuca de Brazilia, cereale integrale, ton, pește-spadă, fructe de mare, semințe
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Dacă începe să vă supere stomacul renunțați. Mai puteți mânca un kiwi pe zi. Sau o dată pe zi câte 15 g de semințe de floarea-soarelui. Continuați timp de o lună. Mâncați arahide cu oțet: Ingrediente: oțet de orez, arahide cu pieliță roșie. Preparare: țineți arahidele în oțet timp de 10 zile. Mâncați de două ori pe zi câte 10-15 arahide. Beți suc de ardei gras roșu: Ingrediente: 2 ardei grași roșii. Preparare: tăiați în jumătate ardeii, curățați-i de semințe și
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
bucățele și puneți-o într-o oală cu o cană de apă. Dați într-un clocot, apoi lăsați la foc mic 10 minute. Mâncați o banană pe zi, o perioadă îndelungată. Mâncați arahide în oțet: Ingrediente: 100 g arahide cu pieliță roșie, 300 ml oțet de orez. Preparare: țineți arahidele în oțet 15 zile. Luați câte 10 arahide, de două ori pe zi, o perioadă îndelungată. Spălați-vă pe dinți după ce le mîncați. Beți fiertură de frunze de lotus: Ingrediente: 3
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
umed. Repetați procedura de trei ori pe zi. Aveți grijă să nu vă opăriți. În perioada de început a răcelii țineți cu cleștele o mandarină pe sobă, răsucind-o continuu până ce degajă o aromă intensă. Curățați-o de coajă, lăsând pielița albă, și mâncați-o. Simptomele se pot ameliora dacă puneți pastă de dinți pe ambele tâmple și în șănțulețul de sub nas, până mai sus de jumătate. Terapie alimentară Beți fiertură de usturoi: Ingrediente: 1 cățel de usturoi, lapte. Preparare: curățați
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Săptămîna brînzei [prima săptămînă din Postul Paștilor], că-ți mănîncă viermii ceapa. Ca să nu-ți mănînce viermii ceapa, înțapă un vierme, atîrnă-l într-un băț și vei scăpa de ei. Să nu arunci ceapă în foc, nici să-i mănînci pielițele subțiri, că te vor durea ochii. Cînd visează cineva un mort în mai multe nopți de a rîndul, în trei zile lunea dimineață să azvîrle cîte-o ceapă pe fereastră, astfel: să se pună cu spatele la fereastră și, azvîrlind cu mîna dreaptă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
coco șul, căci va face copii răi. Cînd tai un cocoș, să-i jumoli din penele aripelor, că te bați cu el pe lumea cealaltă. Femeile nu mănîncă cap de cucoș, că nasc ploduri rele. Barba de cucoș (cele două pielițe ce atîrnă) nu se mănîncă. Pe beregata cocoșului să nu sufli: e rău de sărăcie. Cînd cîntă cocoșii dimineața, din noapte și pînă se luminează de ziuă bine, va fi ziua bună. în orice timp al anului, de vor cînta
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e adăpătorul curcubeului de răsărit, și Siretul, al celui de apus. Cînd se face brîul popii (curcubeu) pe cer e semn că va sta ploaia. Dacă apare dimineața curcubeul e semn de secetă pe vară. Femeia care vrea să aibă pielița albă și lucie să se spele cu apă din coada curcubeului. Cine bea apă dintr-un loc cu curcubeul acela într o lună e prunc, în alta, fată. Cînd cineva se va duce în genunchi să bea apă de unde bea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Bacteria se dezvoltă în interiorul corpului ciupercilor trecând prin pereții miceliului. Imediat după atac, ciupercile capătă o colorație gri, apoi apar deformări. Pălăria devine asimetrică, piciorul ciupercii ia forma unui fus și întreg corpul fructifer se mumifică, are consistență tare, iar pielița (învelișul) se rupe ușor. În corpul ciupercii se observă cavități umplute cu mucilagiu. Transmitere-răspândire. Boala se observă în vetre, deoarece infecția se extinde pe o rază de 30 cm de la locul inițial de atac. Prevenire și combatere. Se recomandă izolarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
îmbolnăvirea caișilor de apoplexie, care se manifestă prin moartea pomilor într-o perioadă relativ scurtă (fig. 170). Pe fructele verzi cât și pe cele mai dezvoltate, ciuperca formează pete punctiforme, crustoase, de culoare cafenie, înconjurate de un inel roșiatic. Deseori pielița fructului crapă, se deformează, favorizându se atacul de monilioză și putrezirea totală a fructelor. Transmiterea ciupercii ca și măsurile de prevenire și combatere sunt la fel cu cele recomandate la ciuruirea frunzelor de cireș, vișin, prun. 9.5.5. Boala
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
picăturile de apă, iar ploile abundente împiedică evoluția bolii cât și efectuarea de noi infecții prin spălarea sporilor. Soiurile de viță de vie cu coaja boabelor subțire, cu ciorchini cu boabe dese și albe sunt mai sensibile decât cele cu pielița groasă și boabe colorate. După E. Rădulescu și E. Docea (1967) soiurile sensibile sunt: Riesling italian, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Cabernet Sauvignon, Băbească neagră, Grasă de Cotnari, Afuz-Ali, Muscat Hamburg, Chasselas rosă, Chasselas d'oră, Regina viilor, Fetească albă și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nu mai cresc, au frunzele îngălbenite și sunt fragili, rupându-se ușor în timpul lucrărilor în verde din plantații. În scoarța lor se formează din micelii, scleroți ca organe de rezistență. Atacul pe bobițe este cu atât mai grav, cu cât pielița este mai groasă, petele care apar având același aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se zbârcesc pe timp secetos sau putrezesc pe timp umed. Ciuperca parazitează și codița bobițelor pe care se formează pete brune adâncite. Transmitere-răspândire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prezintă lovituri mecanice (grindină sau răniri date de insecte etc.), miceliul și sporii constituind o puternică sursă de infecție a strugurilor spre toamnă. Atacul cel mai cunoscut de viticultori apare toamna, pe struguri, după ce se acumulează suficient zahăr în celule. Pielița este brunificată, se desprinde ușor de pulpă și întreaga boabă putrezită, se acoperă cu un puf cenușiu. Boala se răspândește cu rapiditate, cuprinzând întregul ciorchine, ce putrezește în totalitate. Dacă intervine o perioadă secetoasă, ciorchinii se usucă, iar boabele, pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
etc.). În unele regiuni ale Franței (Champagne, Bordeaux etc.), cât și pe valea Rinului, ciuperca produce așa numitul "mucegai nobil". Pe vreme secetoasă, în urma infecțiilor, miceliul ciupercii consumă o cantitate de apă din boabe, sporind concentrație în zahăr a țesuturilor. Pielița boabelor se stafidește, capătă o culoare vineție, iar ciuperca nu mai fructifică. Mustul obținut are o aromă deosebită iar concentrația ridicată în zahăr duce la obținerea vinurilor licoroase, tari, de o deosebită calitate. Acest "mucegai nobil" dorit de viticultori scade
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cât și fructificații (apotecii ) cu spori. Plantațiile amplasate în văi umede, unde nu circulă curenți de aer, au mult de suferit de pe urma acestei ciuperci, mai ales în toamnele călduroase și bogate în precipitații. Soiurile de viță cu boabe dese și pielița subțire sunt mai sensibile la această boală decât cele cu boabe rare și pielița groasă. Foarte sensibile sunt soiurile: Aligotă, Fetească albă, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Galbenă de Odobești, Regina viilor, Pinot noir, Pinot gris, Chasselas, Crâmpoșie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
curenți de aer, au mult de suferit de pe urma acestei ciuperci, mai ales în toamnele călduroase și bogate în precipitații. Soiurile de viță cu boabe dese și pielița subțire sunt mai sensibile la această boală decât cele cu boabe rare și pielița groasă. Foarte sensibile sunt soiurile: Aligotă, Fetească albă, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Galbenă de Odobești, Regina viilor, Pinot noir, Pinot gris, Chasselas, Crâmpoșie, Afuz-Ali, Cadarcă. Mai rezistente sunt soiurile: Cabernet Sauvignon, Coarnă neagră etc. Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
farfuria de aluminiu din mijlocul mesei, stăteau boabele de porumb "dintele calului", "rânjind" la noi sinistru, ca maxilarele dezosate ale unui copitat, privind amenințătoare din mormanul de oase azvârlite într-o groapă de la marginea abatorului. Unele alburii sau galbene cu pielița crăpată de temperatura focului, altele arse, calcinate, zgrunțuroase, negre, zărindu-se ici-colo deasupra lor câte o granulă de sare, păreau un osuar sau poate mai degrabă un crematoriu în miniatură. Mama, inspirând profund, așa cum procedează culegătorii de scoici sau de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
con trafăcut, numai fiindcă i se plătea; și era totdeauna gata să țină o conferință cu orice subiect, În orice adunare sau urbe din țară și la orișice dată din calendar, iarăși fiindcă i se plătea. Am văzut ardelence cu pielița curată și catrințe proaspete pe ele, unele tinere, altele „borese“ În toată firea, slujind prin hotelurile cu odăi multe În care se perindau zi și noapte perechi-perechi de Îndrăgostiți ocazionali pentru o desfătare de o clipă; aducându-le ștergarul, apa
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Cupcici?!" a izbucnit în lacrimi muierea ce nu mă mai recunoștea. M-o batjocorit Vodă, bombăne înciudat și stupește o flegmă între morminte, grijuliu să nu-și afle vreo pricină cu mortul. M-o bătut șeaua de s-o luat pielița curului numai bășici-bășici, carne vie! Pe brânci, când mă oblojește muierea cu lapte bătut și miere, urlu cale de trei poște, că nu te văd de usturime! Numai pe burtă dorm; mă perpelesc și gem cât îi nopticica de lungă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
întoarse, hohotește el jucându-și pântecele revărsat peste brăcinar și hârâind din adânc o flegmă groasă o stupește între morminte, grijuliu să nu-și găsească pricină cu strigoiul mortului. Alexa îl consolează: Răbdărică, boier Cupcici, răbdărică... Până ți se tămăduiește pielița curului, o să ți se plinească și blăstămu', spune el și cu latul palmei își taie în scurt beregata. Cui?! Lui?! se gângăvește Cupcici speriat de moarte. Da' cui, moașă-ti?!... Văleu! De ne află Vodă, ne-mplântă în cur un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și așteptându-mă cu scrisorile de la tine, pe care nu le-am adus. Camil II are 7 kg. ½, se târâie pe burtiță, ține capul sus, zice: me...me, are ochii albaștri-gris și nu găsesc alt termen pentru culoarea și gingășia pieliței lui decât: foaie de trandafir roz, catifelat. M’am întors singură, cu greu, în orașul uneori insuficient iluminat pentru ochii mei miopi și triști. Seara, telefon: Paca - ce intenționează să vină curând la Paris, pe cont personal, și Dudu Orez
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fie. Nu-mi aminteam exact în ce poziție fuseseră clamele de dincolo. Bătrânul m-a examinat atent o vreme. A luat apoi o clamă, a desfăcut-o până a îndreptat-o complet și a început să-și curețe cu ea pielița unei unghii. Era unghia de la arătătorul mâinii stângi. După ce a terminat, a aruncat-o în scrumieră fără să o îndoiască la loc. Tocmai mă gândeam că nu mi-aș dori să fiu clamă dacă ar fi să mă reîncarnez. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]