712 matches
-
Neamul jidovilor a fost prăpădit de Dumnezeu prin po top. (Gh.F.C.) Cînd găsești pe dealuri ciolane mari petrificate, să știi că vin din oasele jidovilor. (Gh.F.C.) Jigodie De jigodie* se dă unt proaspăt de vacă amestecat cu ardei de pe un pieptene. Joi Poporul ține toate joile de la Paști pînă la a noua săptămînă, cre zînd că ar fi păcat să lucreze în aceste zile. Joile de la Paști pînă la Sf. Onufrie [12 iunie] de după Dumineca Mare se serbează de românii de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că lupul are trei peri de drac pe cap, de aceea e fioros. Toți lupii bătrîni mor căpchieți*. Pădurea fiind a fiarelor sălbatece, urmează că la Sf. Andrei femeile nu se piaptănă. Poporul crede că acela care umblă cu pieptenele în ziua de Sf. Andrei va fi mîncat de lup; de aceea, mai cu samă femeile se feresc în acea zi nu numai de a umbla cu pieptenele, dar nici a-i rosti numele. înspre Sf. Andrei să nu mături
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Andrei femeile nu se piaptănă. Poporul crede că acela care umblă cu pieptenele în ziua de Sf. Andrei va fi mîncat de lup; de aceea, mai cu samă femeile se feresc în acea zi nu numai de a umbla cu pieptenele, dar nici a-i rosti numele. înspre Sf. Andrei să nu mături casa, că-ți mănîncă lupul vitele. Pe timpul sfințirii apei la Bobotează, se aprind niște petici, și se crede că acela care ține astfel de petici aprinse în mînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
luna. Cînd lucri marți seara, nu-i bine de oi. Cînd îți tai unghiile marțea, îi de năpaste. Marțea se lucrează la gura cămeșii numai pentru cei morți. Marți să nu speli, să nu croiești, să nu urzești, să nu piepteni. De te-mbolnăvești marți, nu te mai scoli. (Gh.F.C.) Marina Sărbătoarea Mărina [Sf. Marina, 17 iulie] se ține, adică nu se lucrează absolut nimic în acea zi, fiindcă e rău de lovituri. Balega și mătura din ziua de Mărina sînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
orar* pe frunte, ca să fie păzit de focul cel nestîns. Dacă se așază mortul cu capul spre ușă, tot neamul i se topește. în perna care se pune sub capul unui mort se pun săpunul cu care a fost scăldat, pieptenele cu care s-a pieptănat și acul cu care i s-au cusut hainele, ca să aibă și pe ceea lume săpun de spălat, pieptene de pieptănat și ac cu care să coase. Paiele pe care a fost mortul la spălare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
perna care se pune sub capul unui mort se pun săpunul cu care a fost scăldat, pieptenele cu care s-a pieptănat și acul cu care i s-au cusut hainele, ca să aibă și pe ceea lume săpun de spălat, pieptene de pieptănat și ac cu care să coase. Paiele pe care a fost mortul la spălare se aruncă noaptea pe rîu sau se îngroapă în pămînt, ca să nu calce nimeni pe ele, căci nu e bine. Dacă rămîne mortul singur
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
semn că vin rudele. Cînd te sui pe pat și-ți cade papucul pe dos, îți vine un neam. Se crede că dacă se prinde straiul cuiva în ușă vor veni oaspeți. Dacă-i cade cuiva, pe cînd se piaptănă, pieptenele cel rar din mînă, apoi se crede că are să vie un oaspe rar; iar dacă cade cel des, apoi va sosi un oaspe des. Cînd se deschide ușa singură, are să-ți vie cineva. Cînd se varsă chibriturile, au să-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă se pune coada culeșeriului* în foc și apoi la bă tucel*. Piciorong Să nu umbli cu vreun piciorug*, prefăcîndu-te șchiop, că-i a rău. Să nu umbli în catalige, că ți se lungesc picioarele ori capeți slăbăciuni de picioare. Pieptene De umbli cu pieptenele și nu te speli, apoi de-l vei atinge de față, ți se face crăpă cioasă. Să nu dai cu mîna după pieptene pe la nas, că faci bube. Cînd te piepteni și-ți cade pieptenele din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
culeșeriului* în foc și apoi la bă tucel*. Piciorong Să nu umbli cu vreun piciorug*, prefăcîndu-te șchiop, că-i a rău. Să nu umbli în catalige, că ți se lungesc picioarele ori capeți slăbăciuni de picioare. Pieptene De umbli cu pieptenele și nu te speli, apoi de-l vei atinge de față, ți se face crăpă cioasă. Să nu dai cu mîna după pieptene pe la nas, că faci bube. Cînd te piepteni și-ți cade pieptenele din mînă e semn că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
umbli în catalige, că ți se lungesc picioarele ori capeți slăbăciuni de picioare. Pieptene De umbli cu pieptenele și nu te speli, apoi de-l vei atinge de față, ți se face crăpă cioasă. Să nu dai cu mîna după pieptene pe la nas, că faci bube. Cînd te piepteni și-ți cade pieptenele din mînă e semn că vei păți ceva; însă dacă-l vei șterge îndată de-o petică, nu-ți va fi nimic. „Plesniți“ sînt la oameni crăpături la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
picioare. Pieptene De umbli cu pieptenele și nu te speli, apoi de-l vei atinge de față, ți se face crăpă cioasă. Să nu dai cu mîna după pieptene pe la nas, că faci bube. Cînd te piepteni și-ți cade pieptenele din mînă e semn că vei păți ceva; însă dacă-l vei șterge îndată de-o petică, nu-ți va fi nimic. „Plesniți“ sînt la oameni crăpături la limbă și provin din faptul că te-a adăpat* de pe pieptene. De
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cade pieptenele din mînă e semn că vei păți ceva; însă dacă-l vei șterge îndată de-o petică, nu-ți va fi nimic. „Plesniți“ sînt la oameni crăpături la limbă și provin din faptul că te-a adăpat* de pe pieptene. De Sf. Dumitru nu se piaptănă, că-i primejdios de lupi. Se zice că dacă a furat cineva un pieptene și moare, apoi ies pe dîn sul o mulțime de păduchi. Pierdere Dacă-ți pare rău de-un lucru pierdut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-ți va fi nimic. „Plesniți“ sînt la oameni crăpături la limbă și provin din faptul că te-a adăpat* de pe pieptene. De Sf. Dumitru nu se piaptănă, că-i primejdios de lupi. Se zice că dacă a furat cineva un pieptene și moare, apoi ies pe dîn sul o mulțime de păduchi. Pierdere Dacă-ți pare rău de-un lucru pierdut, nu l mai găsești. Cînd pierzi ceva, să zici de mai multe ori, că-l găsești: „Scoate, drace, ce-ai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pierde de la pășune, ca să n-o mănînce lupii, să se puie pe vatră trei cărbuni aprinși, apoi să se acopere cu o oală, ca cum stau cărbunii acoperiți sub oală, așa să stea gura lupilor închisă; sau se iau doi piepteni și se bagă dinții unuia în dinții celuilalt, astfel ca cum stau dinții pieptenilor încleștați unii în alții, așa să stea și gurile lupilor la vederea vacii. Cînd dă laptele în foc, să pui sare, ca să nu crape țîțele vacii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cărbuni aprinși, apoi să se acopere cu o oală, ca cum stau cărbunii acoperiți sub oală, așa să stea gura lupilor închisă; sau se iau doi piepteni și se bagă dinții unuia în dinții celuilalt, astfel ca cum stau dinții pieptenilor încleștați unii în alții, așa să stea și gurile lupilor la vederea vacii. Cînd dă laptele în foc, să pui sare, ca să nu crape țîțele vacii. Cînd cineva suflă în colastră, se spuzește vaca la țîțe. Dacă crapă țîțele vacii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oala de la foc, ia-i pocrișul*, că-ți mor vitele înădușite. Cînd cineva pierde vitele, atîrnă o secure de lemnele coșului, scoate trei cărbuni roșiți din foc și pune o oală cu gura la vale peste ei; se mai iau pieptenii dăracului* și-i încleștează unii cu alții, zicînd: „Așa să stea încleștate gurile fiarelor sălbatece.“ Astfel scapi vitele de primejdie. Nu ținea hîrburi prin bătătură, că zac vitele de picioare. Dacă ai pierdut niscaiva vite și le apucă noaptea în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vas-strecurătoare pentru lapte sîmbră - asociere la muncile agricole sînger - arbust slobozîtor - băț care fixează sulul războiului de țesut smînci (a) - a smuci solomîzdră - șopîrlă somnișor - plantă somnoroasă - plantă somoldoc - smoc; legătură de lînă sor - șoric sorb - vînt cu vîrtejuri spată - pieptene de urzit spăriete - boală din sperietură spelcă - agrafă spițălnic - sfredel spîrnel - semn; vîrtej sporiș - plantă spuză - cenușă cu jăratic spuzi (a) - a (se) umple de bube staroste - pețitor stălniță - ploșniță stîmpi (a) - a înceta stîrlice - stîrpit stîrlici - escară, pată pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Singh -, apare ordinul militar și războinic Khalsa („Purii”). În această structură socială, obligația netăierii părului se respectă. Cel de-al zecelea guru le-a cerut discipolilor (bărbați/femei) să poarte cei cinci K: - Kes - plete netăiate, barbă nerasă; - Kangha - un pieptene ce trebuie purtat în coc. Bărbații își leagă părul cu turbanul alb/colorat, femeile - cu eșarfă; - Kara - brățară de oțel; - Kach - pantaloni scurți (purtați pe sub haine); - Kripan - sabie, pumnal. cei cinci K sunt autorizați de constituția Indiană. Gurū Gobind Singh
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
o parte pentru a nu se asfixia cu lichidul vomat. Atât ziua cât și noaptea, pacientul va Încerca să doarmă câteva ore Întro cameră bine aerisită, cu temperatură moderată. În timpul senzației de greață se va freca dosul mâinii cu un pieptene iar În timpul vomei se va face masaj pe abdomen, În punctul situat la mijlocul liniei care unește vârful osului stern cu ombilicul. Se Întrerup tratamentele cu medicamente de sinteză, de tip psihiatric, care ar putea irita stomacul. În caz de deshidratare
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
1943: 85-86) apar și altele precum: culbec - culbece, curpen - curpene, oaspete - oaspăt/ oaspet, pesmet - pesmete, vierm - vierme. Potrivit situației din texte, se pot adăuga și: brusture - brustur, bulgăr - bulgăre, gărgăun - gărgăune, grangure - grangur, graure - graur, mugur - mugure, nasture - nastur, piepten - pieptene, purice - puric, scripet - scripete, strugur - strugure, țurțure - țurțur. Pentru majoritatea substantivelor, în DOOM2 se consemnează o formă unică, nevariantă, excepție făcând substantivele bulgăr/bulgăre, pieptăn/pieptene. 9 În DOOM2 biscuit e înregistrat sub această unică formă, dar, în uz, apare
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
brustur, bulgăr - bulgăre, gărgăun - gărgăune, grangure - grangur, graure - graur, mugur - mugure, nasture - nastur, piepten - pieptene, purice - puric, scripet - scripete, strugur - strugure, țurțure - țurțur. Pentru majoritatea substantivelor, în DOOM2 se consemnează o formă unică, nevariantă, excepție făcând substantivele bulgăr/bulgăre, pieptăn/pieptene. 9 În DOOM2 biscuit e înregistrat sub această unică formă, dar, în uz, apare frecvent și biscuite (vezi motorul de căutare Google: 29400 de apariții pentru biscuite și 19400 de apariții pentru biscuitele). 10 Cu totul izolat, realizarea vocalică apare
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
48 de imagini pe secundă. Conform procedeului cinematografiei în relief, o cameră specială filmează scenele cu două obiective distanțate, așa cum fac ochii noștri. Dar un obiectiv este prevăzut cu un filtru care polarizează vertical (nelăsând să treacă, asemenea unui unui pieptene, decât fotonii emiși în secțiune verticală), iar celălalt obiectiv este prevăzut cu un filtru care polarizează în plan orizontal. Este necesară apoi mixarea imaginilor, astfel încât o imagine din două (ceea ce duce din nou la 25 de imagini pe secundă) are
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
lungimea corpului, se păstrau destul de prost, fiind ușor îndoite din cot, cu palmele către bazin. Craniul era puțin întors cu bărbia către umărul drept. Este unul din cele mai bogate morminte din această perioadă, descoperite aici. Din inventar, se remarcă pieptenele făcut din plăci de os prinse cu nituri de bronz, pline, care au fost bătute la capete destul de grosolan. Mânerul este oval și se păstrează destul de slab. Ca decor, pieptenele are trei linii adâncite orizontal - una deasupra niturilor, iar celelalte
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
morminte din această perioadă, descoperite aici. Din inventar, se remarcă pieptenele făcut din plăci de os prinse cu nituri de bronz, pline, care au fost bătute la capete destul de grosolan. Mânerul este oval și se păstrează destul de slab. Ca decor, pieptenele are trei linii adâncite orizontal - una deasupra niturilor, iar celelalte două, paralele, la mică distanță de dinții pieptenului. Are o stare de conservare precară, fiind în mare parte atacat de săruri. Dimensiunile sunt de 7,8 cm în partea de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cărămizie, cu gâtul larg și buza evazată. În zona gâtului are o nervură în relief, de unde pornește o toartă, în bandă, care se sprijină pe umărul vasului. Fundul drept. În zona capului, în partea dreaptă, s-a descoperit un frumos pieptene din os, executat din două plăci prinse cu nituri de bronz. Partea activă mai păstrează pe o bună bucată, dinții pieptenului. Mânerul este oval. Orientat NE 8-SV 40 (Pl.118/4; 119/1-7; 120/2; 174/1-5; 175/1-5; 176
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]