698 matches
-
apă 30 g de ceapă verde. Spălați-vă sânii cu această zeamă și clătiți-i cu apă curată. Apoi treceți peste sâni timp de 10 minute un pieptene cu dinți rari și din când în când masați-i cu dosul pieptenelui. Faceți asta de 2-3 ori pe zi. Dacă pielea dumneavoastră e alergică la ceapa verde, nu folosiți acest remediu. Terapie alimentară Mâncați fiertură de pește: Ingrediente: un caras, 100 g mlădițe de fasole mung, sare. Preparare: fierbeți într-un vas
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
cm. Respirați lent și profund plantele din săculeț. Folosiți-l până dispare aroma. Puneți două picături de ulei de lavandă pe păr, deasupra liniei frunții. Aroma de lavandă are asupra sistemului nervos un efect calmant. Pieptănați-vă lent cu un pieptene de lemn, de la frunte către ceafă și dinspre mijlocul capului către părți. Apăsați atât cât să nu vă supere. Faceți aceasta timp de trei minute, o dată pe zi. Dinții pieptenelui nu trebuie să fie ascuțiți. Procedurile aplicate picioarelor pot influența
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
sistemului nervos un efect calmant. Pieptănați-vă lent cu un pieptene de lemn, de la frunte către ceafă și dinspre mijlocul capului către părți. Apăsați atât cât să nu vă supere. Faceți aceasta timp de trei minute, o dată pe zi. Dinții pieptenelui nu trebuie să fie ascuțiți. Procedurile aplicate picioarelor pot influența sistemul nervos autonom (vegetativ), care joacă un rol foarte important în anxietate. Țineți-vă picioarele în apă fierbinte (cât de fierbinte suportați) câte 20 de minute în fiecare zi. Dacă
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
verdelui în proporție de peste 25% din imaginea pe care o privim ne calmează și ne crește senzația de fericire. Din același motiv, dacă aveți o grădină, este bine să petreceți mai mult timp îngrijind-o. Pieptănați-vă lent cu un pieptene de lemn, de la frunte către ceafă și dinspre mijlocul capului către părți. Apăsați atât cât să nu vă supere. Dinții pieptenelui nu trebuie să fie ascuțiți. Procedurile aplicate picioarelor pot influența sistemul nervos autonom, care joacă un rol foarte important
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
motiv, dacă aveți o grădină, este bine să petreceți mai mult timp îngrijind-o. Pieptănați-vă lent cu un pieptene de lemn, de la frunte către ceafă și dinspre mijlocul capului către părți. Apăsați atât cât să nu vă supere. Dinții pieptenelui nu trebuie să fie ascuțiți. Procedurile aplicate picioarelor pot influența sistemul nervos autonom, care joacă un rol foarte important în depresie. Țineți-vă picioarele în apă fierbinte (cât de fierbinte suportați) câte 20 de minute în fiecare zi. Dacă apa
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
fasole mung și fierbeți-le în cinci căni de apă, la foc mic, timp de 30 de minute. Beți câte o cană în fiecare oră. O pilulă de vitamina B-50 poate reduce efectele mahmurelii. Bateți-vă ușor creștetul cu un pieptene de lemn, timp de trei minute. Dinții pieptenelui nu trebuie să fie ascuțiți. Apoi bateți-vă ușor cu pieptenele tălpile, câte trei minute. Pieptenele are efectul acelor de acupunctură. Masaj chinezesc Apăsați și frământați ușor timp de două minute punctul
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
de apă, la foc mic, timp de 30 de minute. Beți câte o cană în fiecare oră. O pilulă de vitamina B-50 poate reduce efectele mahmurelii. Bateți-vă ușor creștetul cu un pieptene de lemn, timp de trei minute. Dinții pieptenelui nu trebuie să fie ascuțiți. Apoi bateți-vă ușor cu pieptenele tălpile, câte trei minute. Pieptenele are efectul acelor de acupunctură. Masaj chinezesc Apăsați și frământați ușor timp de două minute punctul aflat la patru degete deasupra părții interne a
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
câte o cană în fiecare oră. O pilulă de vitamina B-50 poate reduce efectele mahmurelii. Bateți-vă ușor creștetul cu un pieptene de lemn, timp de trei minute. Dinții pieptenelui nu trebuie să fie ascuțiți. Apoi bateți-vă ușor cu pieptenele tălpile, câte trei minute. Pieptenele are efectul acelor de acupunctură. Masaj chinezesc Apăsați și frământați ușor timp de două minute punctul aflat la patru degete deasupra părții interne a astragalului, chiar în spatele tibiei (Spl6). Apăsați și frământați ușor timp de
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
oră. O pilulă de vitamina B-50 poate reduce efectele mahmurelii. Bateți-vă ușor creștetul cu un pieptene de lemn, timp de trei minute. Dinții pieptenelui nu trebuie să fie ascuțiți. Apoi bateți-vă ușor cu pieptenele tălpile, câte trei minute. Pieptenele are efectul acelor de acupunctură. Masaj chinezesc Apăsați și frământați ușor timp de două minute punctul aflat la patru degete deasupra părții interne a astragalului, chiar în spatele tibiei (Spl6). Apăsați și frământați ușor timp de două minute adâncitura din punctul
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
și declanșează durerea. Nu vă expuneți la vânt. Pe frig purtați un fular cu care să vă acoperiți fața. Reduceți stresul mental și fizic. Stresul este cel mai des întâlnit agent declanșator. Remedii tradiționale Pieptănați-vă pielea capului cu un pieptene de lemn: pieptănați-vă de la frunte către creștet și apoi până la ceafă, de 20 de ori pe minut. Puteți mări treptat viteza. Faceți mișcările de pieptănare regulat și apăsând ferm, dar nu atât de tare încât să vă răniți pielea
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
livezile, și gunoaiele se aruncă departe, ca locurile să se curățească de gîndaci și ca, așa cum s-au aruncat gunoaiele de lîngă casă, să nu se apropie nici o jivină de ea. în acea zi nu e bine a umbla cu pieptenele. în ziua de Alexi Bojî nu se zice „șerpe“, că vezi șerpi mulți, ci se zice „pește“. Aluat Aluatul frămîntat în noaptea Crăciunului e bun de deochi pentru vite. Aluatul de pe covată, care rămîne, e păstrat, fiind bun de trepădare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să mănînci în scăpatul soarelui, că faci bube la gură. Coaja de ou nu se aruncă în foc, că faci bube. Rumegătura de sfredel nu se pune pe foc, că-i rău de bube. Să nu dai cu mîna de pe pieptene pe la nas, căci faci bube la nările nasului. Să nu umbli cu pieptenele pe la gură, că faci bube. Se crede că copiii care iau pieptenii în gură fac bube în gură. Să nu te speli cu apă caldă pe ochi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se aruncă în foc, că faci bube. Rumegătura de sfredel nu se pune pe foc, că-i rău de bube. Să nu dai cu mîna de pe pieptene pe la nas, căci faci bube la nările nasului. Să nu umbli cu pieptenele pe la gură, că faci bube. Se crede că copiii care iau pieptenii în gură fac bube în gură. Să nu te speli cu apă caldă pe ochi, că faci bube. Să nu te uiți prin ciur, că faci bube-n
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pune pe foc, că-i rău de bube. Să nu dai cu mîna de pe pieptene pe la nas, căci faci bube la nările nasului. Să nu umbli cu pieptenele pe la gură, că faci bube. Se crede că copiii care iau pieptenii în gură fac bube în gură. Să nu te speli cu apă caldă pe ochi, că faci bube. Să nu te uiți prin ciur, că faci bube-n cap. Să nu pui ciurul în cap, căci atîtea bube vei face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Neamul jidovilor a fost prăpădit de Dumnezeu prin po top. (Gh.F.C.) Cînd găsești pe dealuri ciolane mari petrificate, să știi că vin din oasele jidovilor. (Gh.F.C.) Jigodie De jigodie* se dă unt proaspăt de vacă amestecat cu ardei de pe un pieptene. Joi Poporul ține toate joile de la Paști pînă la a noua săptămînă, cre zînd că ar fi păcat să lucreze în aceste zile. Joile de la Paști pînă la Sf. Onufrie [12 iunie] de după Dumineca Mare se serbează de românii de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că lupul are trei peri de drac pe cap, de aceea e fioros. Toți lupii bătrîni mor căpchieți*. Pădurea fiind a fiarelor sălbatece, urmează că la Sf. Andrei femeile nu se piaptănă. Poporul crede că acela care umblă cu pieptenele în ziua de Sf. Andrei va fi mîncat de lup; de aceea, mai cu samă femeile se feresc în acea zi nu numai de a umbla cu pieptenele, dar nici a-i rosti numele. înspre Sf. Andrei să nu mături
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Andrei femeile nu se piaptănă. Poporul crede că acela care umblă cu pieptenele în ziua de Sf. Andrei va fi mîncat de lup; de aceea, mai cu samă femeile se feresc în acea zi nu numai de a umbla cu pieptenele, dar nici a-i rosti numele. înspre Sf. Andrei să nu mături casa, că-ți mănîncă lupul vitele. Pe timpul sfințirii apei la Bobotează, se aprind niște petici, și se crede că acela care ține astfel de petici aprinse în mînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
luna. Cînd lucri marți seara, nu-i bine de oi. Cînd îți tai unghiile marțea, îi de năpaste. Marțea se lucrează la gura cămeșii numai pentru cei morți. Marți să nu speli, să nu croiești, să nu urzești, să nu piepteni. De te-mbolnăvești marți, nu te mai scoli. (Gh.F.C.) Marina Sărbătoarea Mărina [Sf. Marina, 17 iulie] se ține, adică nu se lucrează absolut nimic în acea zi, fiindcă e rău de lovituri. Balega și mătura din ziua de Mărina sînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
orar* pe frunte, ca să fie păzit de focul cel nestîns. Dacă se așază mortul cu capul spre ușă, tot neamul i se topește. în perna care se pune sub capul unui mort se pun săpunul cu care a fost scăldat, pieptenele cu care s-a pieptănat și acul cu care i s-au cusut hainele, ca să aibă și pe ceea lume săpun de spălat, pieptene de pieptănat și ac cu care să coase. Paiele pe care a fost mortul la spălare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
perna care se pune sub capul unui mort se pun săpunul cu care a fost scăldat, pieptenele cu care s-a pieptănat și acul cu care i s-au cusut hainele, ca să aibă și pe ceea lume săpun de spălat, pieptene de pieptănat și ac cu care să coase. Paiele pe care a fost mortul la spălare se aruncă noaptea pe rîu sau se îngroapă în pămînt, ca să nu calce nimeni pe ele, căci nu e bine. Dacă rămîne mortul singur
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
semn că vin rudele. Cînd te sui pe pat și-ți cade papucul pe dos, îți vine un neam. Se crede că dacă se prinde straiul cuiva în ușă vor veni oaspeți. Dacă-i cade cuiva, pe cînd se piaptănă, pieptenele cel rar din mînă, apoi se crede că are să vie un oaspe rar; iar dacă cade cel des, apoi va sosi un oaspe des. Cînd se deschide ușa singură, are să-ți vie cineva. Cînd se varsă chibriturile, au să-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă se pune coada culeșeriului* în foc și apoi la bă tucel*. Piciorong Să nu umbli cu vreun piciorug*, prefăcîndu-te șchiop, că-i a rău. Să nu umbli în catalige, că ți se lungesc picioarele ori capeți slăbăciuni de picioare. Pieptene De umbli cu pieptenele și nu te speli, apoi de-l vei atinge de față, ți se face crăpă cioasă. Să nu dai cu mîna după pieptene pe la nas, că faci bube. Cînd te piepteni și-ți cade pieptenele din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
culeșeriului* în foc și apoi la bă tucel*. Piciorong Să nu umbli cu vreun piciorug*, prefăcîndu-te șchiop, că-i a rău. Să nu umbli în catalige, că ți se lungesc picioarele ori capeți slăbăciuni de picioare. Pieptene De umbli cu pieptenele și nu te speli, apoi de-l vei atinge de față, ți se face crăpă cioasă. Să nu dai cu mîna după pieptene pe la nas, că faci bube. Cînd te piepteni și-ți cade pieptenele din mînă e semn că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
umbli în catalige, că ți se lungesc picioarele ori capeți slăbăciuni de picioare. Pieptene De umbli cu pieptenele și nu te speli, apoi de-l vei atinge de față, ți se face crăpă cioasă. Să nu dai cu mîna după pieptene pe la nas, că faci bube. Cînd te piepteni și-ți cade pieptenele din mînă e semn că vei păți ceva; însă dacă-l vei șterge îndată de-o petică, nu-ți va fi nimic. „Plesniți“ sînt la oameni crăpături la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
picioare. Pieptene De umbli cu pieptenele și nu te speli, apoi de-l vei atinge de față, ți se face crăpă cioasă. Să nu dai cu mîna după pieptene pe la nas, că faci bube. Cînd te piepteni și-ți cade pieptenele din mînă e semn că vei păți ceva; însă dacă-l vei șterge îndată de-o petică, nu-ți va fi nimic. „Plesniți“ sînt la oameni crăpături la limbă și provin din faptul că te-a adăpat* de pe pieptene. De
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]