408 matches
-
preocupărilor mele și tocmai de aceea îmi tot A X I O M E Punct de vedere OMUL PE CRUCE sunt doar patru puncte cardinale omul le ghicește după aștri toatele ne sunt primordiale și fixate-n cei mai duri pilaștri. pleci spre frunte soarele-ți răsare și te duci...te duci spre răsărituri calea-i lungă și pe lunga cale vei culege infinite mituri. mai spre brâu dai pieptul cu apusul pe acolo-i noapte, nu-i lumină astrul nopții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
-l pe Bătrân suspendat între pardoseala și bolta unei uriașe săli gotice. Un tobogan cobora vertiginos în pantă, indicându-i drumul ce trebuia să-l urmeze până la stăpânul castelului ce stătea într-un fotoliu în mijlocul labirintului stilizat, reprezentat de mozaic. Pilaștrii înalți, imitând arborii, se răsfrângeau brusc la nivelul ochilor Bătrânului în arcuri boltice, sculptate ca niște ramuri înfrunzite ce se întretăiau într-un joc grațios de linii, acolade și volute. Vitraliile cerneau o lumină difuză de culoarea șofranului. Mierle negre
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
în pământ la intervale egale. Trunchiurile se prelungeau cu câte un mănunchi format din opt ramuri, lungi de câțiva metri, constituind armătura de boltă gotică. Butașii prinseseră rădăcini și înmugureau, înfrunzeau și înfloreau în fiecare primăvară. Coloanele, colonetele, stâlpii, capitelurile, pilaștrii, ogivele și arcadele edificiului se ornamentau cu lăstari, cârcei, frunze și flori, creând bolți naturale, înfrunzite și răcoroase, ca niște boschete enorme. Mozaicul pardoselii era el însuși o alternare savantă de gazon și mușchi. Natura nu era astfel copiată, ci
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
provoacă Meduza, alcătuire barocă, așa cum baroce și chiar hiperbaroce sunt lanțurile de ghirlande putrid luxuriante ale acestei proze ce se constituie nu arar în propria paștișă, cu descripții de vise ale unor peisaje sau de peisaje ale unor vise, cu pilaștri, cascade, coloane ce se vădesc a fi trunchiuri de arbori înfrunzind în vaste bolți de catedrale. Plăcerea de a nara a autorului este enormă, emisia, licitarea, insațiabile, coșmare agonice admit instantanee paradisiace, în perenul sentiment al unei iremediabile rătăciri. Poate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
creației poetice. Produsul acestor senzații născute din sine sînt hibrizii, amestecurile de regnuri cu care ne-a obișnuit pictura lui Magritte, Dali, Brauner ș.a., aici de-o factură orfică și, în aceeași secvență textuală, de-o dezinvoltură creștină: "Nebun în pilaștri trecu Orfeu, era/ Pleoapa unei femei albastre./ Veșmînt și pas sfîșietor al/ Legămîntului trecea./ Se-opriră între facle, ceruri, astre.// Iubita avea inima închisă de-o tulipă,/ Briza unei lacrimi a înfiorat domul./ Dumnezeu (ce o apropie și-i devine
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
ochii. Prin-tr-un lanț, atârna de mijlocul bolții un candelabru mic de alamă cu câteva lumânări. În ușa fără cadru de lemn și cu partea superioară curbată, ce conducea spre sufragerie, arhitectul introdusese de o parte și de alta doi mici pilaștri orientali, foarte brodați, pe care îi căpătase de la Manigomian și pe care avea, nici vorbă, de gând să-i scoată în caz de mutare. Glaful ferestrei era dintr-o felie de travertin. Satisfăcut de mirarea și plăcerea vizibilă ce se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
suită neîntreruptă de clădiri absolut egale, cu etajele în linie, în număr de nouă. De la un capăt la altul privirea trecea printre două planuri exact paralele. Varietatea se obținea prin diversificarea detaliilor. Din distanță în distanță, suprafețele erau susținute pe pilaștri de piatră, pe coloane străbătând o parte sau toată înălțimea, aci pornind pe deasupra parterului-soclu cu masonerie de granit, cu bosaje în diamant, aci dimpotrivă formând un porticat real sau fictiv. Din când în când, balustrada coperișului era populată de șiruri
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
granit, cu bosaje în diamant, aci dimpotrivă formând un porticat real sau fictiv. Din când în când, balustrada coperișului era populată de șiruri statuare. În zonele severe, fațadele erau complet plate sau străbătute vertical de linii costale, formând serii de pilaștri mai eterici. Ferestrele erau în general de metal. Fiecare întretăiere de străzi forma o mică piață circulară, pătrată sau octogonală, cu un jet d'eau în mijloc, în așa fel încît toate țâșnirile se vedeau în perspectiva infinită, întrerupte de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cupolă. Concepția era însă riscată pentru tradiția noastră, amenințată de monotonie în lipsa unui material pietros excepțional. Ș-apoi n-avea decât ciment. Atunci concepu coloanele grandioase care înconjurau de jur împrejur monumentul ieșit din întretăierea a două temple eline, ca pilaștri groși, foarte adânci, de ciment, între care se vedeau ferestrele în vitraliu, cu schelet de metal. Pilaștrii erau tratați ca contraforți, acoperișul de olane nu acoperea capătul lor de sus, ci se oprea la marginea lor interioară, astfel că sistemul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
apoi n-avea decât ciment. Atunci concepu coloanele grandioase care înconjurau de jur împrejur monumentul ieșit din întretăierea a două temple eline, ca pilaștri groși, foarte adânci, de ciment, între care se vedeau ferestrele în vitraliu, cu schelet de metal. Pilaștrii erau tratați ca contraforți, acoperișul de olane nu acoperea capătul lor de sus, ci se oprea la marginea lor interioară, astfel că sistemul de contraforți impresiona ca o pădure geometrică de pilaștri. Bazilica era de fapt o cruce făcută din
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vedeau ferestrele în vitraliu, cu schelet de metal. Pilaștrii erau tratați ca contraforți, acoperișul de olane nu acoperea capătul lor de sus, ci se oprea la marginea lor interioară, astfel că sistemul de contraforți impresiona ca o pădure geometrică de pilaștri. Bazilica era de fapt o cruce făcută din contraforți. Cupola nu era înaltă, ci ca o jumătate de sferă și făcută din blocuri translucide de sticlă, cu o cruce zveltă și curat liniară deasupra. De jur împrejur, catedrala era înconjurată
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de sferă și făcută din blocuri translucide de sticlă, cu o cruce zveltă și curat liniară deasupra. De jur împrejur, catedrala era înconjurată de un număr de trepte. Ioanide se întreba dacă n-ar fi fost bine a colora cimentul pilaștrilor cu un ton roșcat sau verzui, spre a scoate un contrast de alb și colorat. Fațada avea un fronton grec, în care s-ar fi introdus un mozaic. Primul gând al lui Ioanide fu de a afla părerea lui Butoiescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
orală serioasă, afară de aceea a lui Gonzalv, cetățenii din cartier fiind, din contra, nerăbdători de a se vedea cu monumentele. Deci Ioanide, cu colaborarea lui Butoiescu și a unui inginer, săpă fundamentele, turnă bazele, și în toamnă grătarul original de pilaștri se vedea în picioare, în cămăși de scânduri și cu capetele de vergele la partea superioară. Ioanide dădea asigurări că toamna fiind călduroasă va putea termina structura înainte de venirea gerului, urmând ca în primăvară să treacă la detalii și finisaj
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în spiritul teoriilor sale din memoriu. Esteții susțineau însă, dimpotrivă, că Ioanide construia o biserică creștină cu elemente păgâne. Bazilica lui era o simplă demonstrație geometrică rece, aproape atee, un joc gratuit de linii severe. Bănuiau că Ioanide înțelege ca pilaștrii să fie iluminați cu reflectoare puse la bază și întoarse în sus, astfel încît, împreună cu cupola de sticlă reverberată pe dinăuntru, masivul de ciment să devină un desen de lumină noaptea. Lăudau tocmai această modificare a concepției pentru a face
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
simbolizarea. . - Ziua se vede lumină, semn al creației, seara va fi unsistem special de iluminare. Toată pictura canonică se va executa, n-aveți grijă. . - Stâlpii sunt prea fioroși, nu sunt coloanele noastrerăsucite. Seamănă a local de pierzanie, teatru, cinematograf. . - Sunt pilaștri puși în loc de coloane. . - Ca la un locaș păgân. . - Îi dați zor cu păgînătatea! Ați fost vreunul prin străinătate?Templele romane au fost prefăcute în biserici creștine, căci G. Călinescu crucea sfințește. Și turcii au luat Sfânta Sofia și au făcut
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ziare, dulciuri, țigări și contraceptive. După ceva timp, am ajuns într-o piață mare cu tramvaie zdrăngănitoare. Lumina felinarelor ajungea doar pînă la primele etaje ale clădirilor înconjurătoare, dar acestea păreau enorme și bogat ornamentate, iar lumea se adăpostea între pilaștrii fațadei. Niște statui acoperite cu funingine erau dispuse în jurul unei coloane al cărei capăt se pierdea în cerul întunecat. în ciuda umezelii, un ins stătea pe piedestalul coloanei și vorbea unei mulțimi furioase. Am trecut pe lîngă mulțime și am observat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de tortură pînă-ar străpunge și-acest planșeu, intrând și fixîndu-se în organele fierbinți ale toracelui meu - mă văd înaintînd pe-o suprafață lucie și tare de piatră cu desene geometrice roșii și Joe, sub o boltă extrem de îndepărtată, susținută de pilaștri printre care se vede un cer de furtună. Bolta e oliv-întunecată, sub mă simt rătăcit în templul unui zeu necunoscut. Pătrund într-un culoar străjuit de coloane, înaintez de-a lungul lui, pe pereți sânt făclii... cerurile, prin ogivele dintre
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
perspective amețitoare, o ființă cu cranii, mare și moale, cu ochi strălucitori, cu membre dulci și pântec încă proeminent, cu pielea de necrezut de delicată, cu interioi rul translucid ca al meduzelor în razele brutale, căzând oblic prin nori, printre pilaștrii galeriei), ci chiar față de ale unui om matur, și chiar față de ale unui zeu, căci pentru un copil de doi ani toți adulții sânt dumnezei ale căror căi sânt încurcate și de neînțeles. Când am văzut prima dată hidoasele, înspăimîntăti
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pătrunse prin porți colosale-n orașul sfânt - cât de sfînt? - și se afundă, lângă omul de foc și alamă lustruită, prin sălile lui înghețate. Săli vaste de marmură, goale de orice mobilier, goale de tapiserii și tablouri. Numai arcuri, bolți, pilaștri albi și goi, numai tăcere încremenită. Pe jos, mozaicuri de piatră verde și roșie, împletite până la capătul privirii. În apele lor copilul se văzu gol și se înfiora. Prin ferestre rotunde, fără geam, pătrundea lumina transparentă a lunilor. Copilul urca
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Vedeai, într-o parte, și marea plină de jonci, cu arhipelaguri și stânci sălbatice ieșind din mijlocul spumei. Copilul coborî și lipăi mai departe, cu tălpile goale, înghețate, pe vastul mozaic. Ființa de ambră și foc îl așteptase la piciorul pilastrului. Lunile erau acum de lumină pură. Le zărea uneori sub câte o boltă sau printre stâlpii suciți ai unei galerii. Golul înserat era mai mult decât putea inima să îndure. Ieșind dintr-un lung coridor străjuit de busturi identice ale
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mai ghidă puțin și apoi mă autoriză să privesc. Eram în inima unui spațiu gigantic care exprima în mod fabulos noțiunea de vid. Cum era o unică încăpere, unii l-ar fi calificat drept loft1. Pentru mine, prin volume, dispunere, pilaștri și mister, el evoca templul de la Abou-Simbel. Așa l-am botezat și l-am cumpărat fără să mă informez în legătură cu prețul. Când a devenit al nostru, mi-am instalat colecția acolo. Cum nu aveam încă mobilă, apartamentul semăna cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
Provins nu se clintește. Provins, locul noilor templieri subterani... Galerii care duc de la un edificiu la altul, te prefaci că intri Într-un depozit de grâu sau Într-un han și ieși de-acolo Într-o biserică. Galerii construite cu pilaștri și bolți din zidărie, fiece casă din orașul de sus are și astăzi o pivniță cu bolți ogivale, or fi fiind mai bine de o sută, fiece pivniță, mai mult, fiece Încăpere subterană era intrarea În una dintre galerii”. „Supoziții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
în cel mai pur stil renascentist, deasupra căreia, ieșind din primul cat al clădirii ce înconjura curtea, se zărea o loggie. Dar Broanteș n-avea vreme să admire ancadramentele superbe ale ferestrelor, nici frontoanele semicirculare alternând cu cele triunghiulare, nici pilaștri în trepte, deoarece Cosette, cu aceeași grabă urcă la primul etaj, deschise o ușă și apucându-l de-o mână pe Broanteș, îl târî după ea. Ce noroc pe Broanteș! Să descriem puțin camera. în mijlocul ei, la dreapta patului cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cinstitele fețe boierești se lăsară asupra blidelor de Lipsca și începură a gusta cu mișcări stăpânite obișnuitul borș grecesc. Un sunet plăcut, un zvon ușor de linguri căutând bucățile de carne se înălța spre uriașul tavan boltit sprijinindu-se pe pilaștri de marmură construiți cu sudoarea poporului. Cu glas scăzut, cuviincios, invitații schimbau între ei impresii, informații, solnițe, ardei iuți. Lângă bi-vel-vornicul Drăguțescu, mărunțica sa nevastă mânca grijuliu, abia deschizându-și gurița spre a primi lichidul călduț, delicios, din lingură. înghiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dincolo de grilaj și de poarta monumentală din fier forjat. îmi veni în minte brusc nuvela lui edgar allan Poe, Prăbușirea Casei Usher, dar și imaginea casei bîntuite de stafii de la Disneyland. Poarta, îmbătrînită, dar încă extrem de demnă, străjuită de doi pilaștri încă impunători deși serios jupuiți de timp, era bineînțeles închisă, aș spune chiar ferecată. Cineva nu avusese încredere în vechiul ei mecanism de închidere, mult prea fin, funcționînd pe bază de cheie, și prin urmare securizase cele două aripi ale
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]