659 matches
-
El are sens doar în virtutea faptului că este distinct de un alt cuvânt. Negativitatea este o invenție a vieții inteligente. Doar pentru că negativitatea funcționează, putem recunoaște un sunet din alte mii de sunete. După venirea pe lume a puiului, mama pinguin lipsește câteva săptămâni pentru a-și reîmprospăta forțele și apoi se întoarce pe banchiză pentru a se ocupa de progenitura sa, încredințată tatălui, undeva, în mulțimea imensă de pinguini. Grație unui sunet specific (strigătul familiei, stabilit, fixat încă de la naștere
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
alte mii de sunete. După venirea pe lume a puiului, mama pinguin lipsește câteva săptămâni pentru a-și reîmprospăta forțele și apoi se întoarce pe banchiză pentru a se ocupa de progenitura sa, încredințată tatălui, undeva, în mulțimea imensă de pinguini. Grație unui sunet specific (strigătul familiei, stabilit, fixat încă de la naștere), ea își va putea găsi puiul. Traversând mulțimea de pinguini, mama aude mii de strigăte, dintre care va încerca să-l identifice pe cel al puiului ei. Dar cum
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
apoi se întoarce pe banchiză pentru a se ocupa de progenitura sa, încredințată tatălui, undeva, în mulțimea imensă de pinguini. Grație unui sunet specific (strigătul familiei, stabilit, fixat încă de la naștere), ea își va putea găsi puiul. Traversând mulțimea de pinguini, mama aude mii de strigăte, dintre care va încerca să-l identifice pe cel al puiului ei. Dar cum să-l recunoască? Din toate părțile, numai cârâituri și iar cârâituri... În mod curios, când se stabilește contactul între mamă și
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
una dintre primele de altfel de primă mînă, nu doar valabilă, ci și autentică asupra americanității moderne. Bibliografie Ilf și Petrov America fără etaje. Traducere din limba rusă și note de Ana-Maria Brezuleanu. Colecția Biblioteca Polirom, Iași: Polirom, 2010. Supraviețuirea pinguinului. Un tablou postcomunist Cînd am auzit prima oară de Andrei Kurkov în urmă cu trei-patru ani -, l-am bănuit scriitor rus emigrat în Marea Britanie. Se vorbea superlativ despre el, într-o emisiune radiofonică BBC, anunțîndu-se ca un mare eveniment dramatizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cu trei-patru ani -, l-am bănuit scriitor rus emigrat în Marea Britanie. Se vorbea superlativ despre el, într-o emisiune radiofonică BBC, anunțîndu-se ca un mare eveniment dramatizarea (pentru radio!) a romanului său de succes, Death and the Penguin/Moartea și pinguinul (într-o tradu cere literală), din 1999. Surpriza era determinată și de faptul că spunea comentatorul entuziasmat Kurkov urma să interpreteze el însuși, în piesa radiofonică, un personaj din text (pe Lioșa am reținut exact numele, deși, pe atunci, încă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Romanul deja amintit (apărut, în spațiul ex-sovietic, în 1999 și reluat apoi, succesiv, în peste 25 de limbi) rămîne opera cea mai cunoscută, de pînă acum, a lui Kurkov. Cartea tipărită nu demult și la noi (2006), cu traducerea Moartea pinguinului* a avut, de-a lungul vremii, mai multe titluri, autorul fiind notoriu pentru ezitările prelungi pe care le manifestă în denumirea propriilor volume: Picnic pe gheață, Pinguinul. Moartea străinului ș.a. Varianta cea mai potrivită este însă cea din tălmăcirea britanică
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
lui Kurkov. Cartea tipărită nu demult și la noi (2006), cu traducerea Moartea pinguinului* a avut, de-a lungul vremii, mai multe titluri, autorul fiind notoriu pentru ezitările prelungi pe care le manifestă în denumirea propriilor volume: Picnic pe gheață, Pinguinul. Moartea străinului ș.a. Varianta cea mai potrivită este însă cea din tălmăcirea britanică a textului: Moartea și pinguinul. Din rațiuni ce se vor vedea mai jos, Kurkov își plasează sensul major al romanului în raportul de coordo nare conjunctivă a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
lungul vremii, mai multe titluri, autorul fiind notoriu pentru ezitările prelungi pe care le manifestă în denumirea propriilor volume: Picnic pe gheață, Pinguinul. Moartea străinului ș.a. Varianta cea mai potrivită este însă cea din tălmăcirea britanică a textului: Moartea și pinguinul. Din rațiuni ce se vor vedea mai jos, Kurkov își plasează sensul major al romanului în raportul de coordo nare conjunctivă a celor două noțiuni ("moartea" și "pingu inul"), iar nu în suprapunerea lor. Totodată, avem de-a face aici
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
inul"), iar nu în suprapunerea lor. Totodată, avem de-a face aici, în mod fundamental, cu o poveste a rezistenței și nu cu una a sucombării, așa cum lasă să se înțeleagă titlul româ nesc. Nu întîmplător, atît protagonistul, Viktor Zolotariov ("pinguinul" metaforic al narațiunii), cît și Mișa (pinguinul real din text) reușesc să supraviețuiască într-un univers măcinat de moarte. Prin exemplul lor de refuz al ocultării, triumfă ideea invincibilității rațiunii, se transmite mesajul optimist că pînă și într-o lume
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
avem de-a face aici, în mod fundamental, cu o poveste a rezistenței și nu cu una a sucombării, așa cum lasă să se înțeleagă titlul româ nesc. Nu întîmplător, atît protagonistul, Viktor Zolotariov ("pinguinul" metaforic al narațiunii), cît și Mișa (pinguinul real din text) reușesc să supraviețuiască într-un univers măcinat de moarte. Prin exemplul lor de refuz al ocultării, triumfă ideea invincibilității rațiunii, se transmite mesajul optimist că pînă și într-o lume a disoluției morale, a dezintegrării psihice și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
-și face probleme" (p.125). "Normalitatea" vieții protagonistului este să scrie necrologuri. Nu chiar orice fel de necrologuri. Ziarul kievean (bine finanțat) Știrile capitalei, îi comandă autorului mediocru Zolotariov (ins solitar, al cărui singur prieten și companion zilnic e un pinguin, Mișa, preluat de la Grădina Zoologică, atunci cînd instituția în cauză și-a abandonat animalele pe stradă, din lipsă de fonduri) niște așa-zise "cruciulițe" articole stilizate, despre diverși reprezentanți ai vieții publice ucrainiene, redactate (pre zumtiv) la dispariția acestora. Viktor
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
încă în viață, fără a da vreun semn vizibil de suferință), dintr-un exces de zel, se pare, pe cît de sinistru, pe atît de inexplicabil. Mai mult, curierul care păstrează legătura între Viktor și conducerea publicației, Mișa (tiz al pinguinului domestic și, de aceea, identificat în roman drept "Mișa-nepinguinul") dispare, lăsîndu-și fiica preșcolară (Sonia) în grija eroului (ulterior, aflăm că el a fost ucis, asemenea multor alte personaje care vin și pleacă, în narațiune, într-o succesiune terifiantă). Redactorul-șef
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
dacă i se va spune adevărul complet vreodată, înseamnă că nimeni nu va mai avea atunci nevoie de el, devenind fatalmente dispensabil. Ca atare, scriitorul de necrologuri asumîndu-și "normalitatea" propriei istorii se ascunde, pentru o vreme, împreună cu Sonia și cu pinguinul Mișa, în casa periferică a unui amic, polițistul Serghei (mort și el mai tîrziu "la datorie", în Moscova, și revenit acasă, sub formă de cenușă, într-o urnă metalică). Delirul existenței individuale a lui Viktor delir proiectat, desigur, pe ecranul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
comunitatea mafiotică propriu-zisă ("victimele" necrologurilor sale) îl contactează printr-un straniu inter mediar, Lioșa, al cărui rol, cum spuneam mai devreme, Kurkov însuși l-a interpretat în adaptarea BBC a romanului pentru un motiv hilar. Ei vor să-i închirieze pinguinul la înmormîntări (chiar cele "provocate" de "cruciulițe"), cu scopul declarat de a da funeraliilor o notă de "sobrietate" și "eleganță" ("fracul" pinguinului imperial, argumenteză Lioșa, este simbolul doliului "maiestuos"). Cum asemenea propuneri nu se discută, Viktor și Mișa devin personaje
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
însuși l-a interpretat în adaptarea BBC a romanului pentru un motiv hilar. Ei vor să-i închirieze pinguinul la înmormîntări (chiar cele "provocate" de "cruciulițe"), cu scopul declarat de a da funeraliilor o notă de "sobrietate" și "eleganță" ("fracul" pinguinului imperial, argumenteză Lioșa, este simbolul doliului "maiestuos"). Cum asemenea propuneri nu se discută, Viktor și Mișa devin personaje cen trale la înmormîntările pompoase ale eroilor din necro loguri. Pinguinul se îmbolnăvește însă de gripă la o "ceremo nie", devenind muribund
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de a da funeraliilor o notă de "sobrietate" și "eleganță" ("fracul" pinguinului imperial, argumenteză Lioșa, este simbolul doliului "maiestuos"). Cum asemenea propuneri nu se discută, Viktor și Mișa devin personaje cen trale la înmormîntările pompoase ale eroilor din necro loguri. Pinguinul se îmbolnăvește însă de gripă la o "ceremo nie", devenind muribund în opinia tuturor veterinarilor consulatați. Există o singură șansă pentru salvarea sa un transplant de inimă (extrem de costisitor și dificil de realizat, din cauza inexistenței unui donator). Deși Viktor crede
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
salvarea sa un transplant de inimă (extrem de costisitor și dificil de realizat, din cauza inexistenței unui donator). Deși Viktor crede că totul s-a terminat, Lioșa își asumă responsabilitatea rezolvării crizei, în numele "grupului" pentru care Mișa a ajuns atît de important. Pinguinul este internat într-o clinică specială și i se implantează inima unui copil! În scurt timp (protagonistul află telefonic), el va fi din nou disponibil pentru vechile activități mortuare. Deconcertat de insanitatea realității grotești unde se vede angrenat fără voia
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
disponibil pentru vechile activități mortuare. Deconcertat de insanitatea realității grotești unde se vede angrenat fără voia lui, Viktor ia o decizie nebunească: plătește două mii de dolari conducătorului unei expediții în Antarctida pentru a-l lua pe Mișa cu el. Salvarea pinguinului devine, prin urmare, o chestiune capitală, în interiorul căreia Kurkov articulează o tensiune epică fără precedent (cel puțin în contextele narative, de debut, ale cărții). Scriitorul are revelația neașteptată că indivizii resemnați la "normalitatea anormalității", deși traumatizați de spectrul aproape insurmontabil
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
roman), în ziua cînd trebuia să-l predea pe Mișa expediției polare (prin coincidență macabră, chiar ziua cînd "cruciulița" lui, deja "aprobată", trebuia să fie "executată"), scriitorul se prezintă el însuși la aeroport și îi spune, cu tristețe, conducătorului echipajului: "Pinguinul sînt eu" (p. 245). Ironia departe de a fi o "tehnicalitate" de final ascunde o metaforă mai complexă, răsfrîntă la nivelul întregii cărți. Aparent inadaptatul pinguin (pinguinul imperial, cel de pol sudic) e singura ființă de pe pămînt care supraviețuiește în
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
scriitorul se prezintă el însuși la aeroport și îi spune, cu tristețe, conducătorului echipajului: "Pinguinul sînt eu" (p. 245). Ironia departe de a fi o "tehnicalitate" de final ascunde o metaforă mai complexă, răsfrîntă la nivelul întregii cărți. Aparent inadaptatul pinguin (pinguinul imperial, cel de pol sudic) e singura ființă de pe pămînt care supraviețuiește în condiții climaterice halucinante. Similar, dacă există vreo formă de rezistență la monstruozitatea și delirul lumilor în disoluție (precum spațiul ex-sovietic bunăoară), atunci aceasta vine dinspre imaginarul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
se prezintă el însuși la aeroport și îi spune, cu tristețe, conducătorului echipajului: "Pinguinul sînt eu" (p. 245). Ironia departe de a fi o "tehnicalitate" de final ascunde o metaforă mai complexă, răsfrîntă la nivelul întregii cărți. Aparent inadaptatul pinguin (pinguinul imperial, cel de pol sudic) e singura ființă de pe pămînt care supraviețuiește în condiții climaterice halucinante. Similar, dacă există vreo formă de rezistență la monstruozitatea și delirul lumilor în disoluție (precum spațiul ex-sovietic bunăoară), atunci aceasta vine dinspre imaginarul supradimensionat
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
luni pe an la Cambridge?). Doar el (scriitorul) the last man standing, prezent adesea în folclorul eroic al celților și saxonilor poate extrage semnificația din locul peste care vocația lumii pentru haos a așternut, patetic, tăcerea. Bibliografie Andrei Kurkov. Moartea pinguinului. Traducere din limba rusă de Mircea Aurel Buiciuc. Col. Byblos. București: Curtea Veche, 2006. Despre facerea și desfacerea literaturii Prozatorul Haruki Murakami a contribuit enorm, prin multitudinea romanelor sale (scrise pe parcursul a trei decenii deja de activitate), la crearea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
între social și psihologic 253 Sîmbăta învingătorului 259 Experimentele postmodernității 267 Poezia Irlandei profunde 274 Despre comedia englezească 280 Parabole neurologice 287 ADDENDA LITERATURĂ UNIVERSALĂ 297 Despre estetica lui Theodor W. Adorno 299 Mitul american. O variantă sovietică 306 Supraviețuirea pinguinului. Un tablou postcomunist 312 Despre facerea și desfacerea literaturii 320 Literatura și existența. Deschiderea portalului 326 Magister ludi 331 Tempus fabulosum 336 Partea întunecată 341 Umbra revoluției. La Teheran 346 În colecția Efigii au apărut: (alfabetic): Maria CHEȚAN Ștefan Aug.
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
avut din cauza hotelului probleme care, i-au provocat în cele din urmă moartea, acesta și-a păstrat intrarea strălucitoare și imaginea iconică de sit imaginar, în care se poate găsi orice: jocuri, distracție, spectacol, chiar și adăpost pentru păsări și pinguini în mijlocul deșertului. Hotel Flamingo (Las Vegas) În ciuda faptului că majoritatea cărților despre Las Vegas sunt foarte măgulitoare, concentrându-se asupra unicității arhitecturale a unui astfel de loc și a varietății mijloacelor de distracție, există și studii care privesc "orașul fabulos
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
descriptive, argumentative, explicative și dialogale. Precum în cazul prototipului noțiunii de pasăre în general, apropiat mai degrabă de rândunică sau de canar care permite să se facă distincția dintre un pițigoi, o bufniță, o barză și chiar un struț, un pinguin și alte animale, pare să existe și o schemă prototipică a secvenței narative care o diferențiază de secvența descriptivă, argumentativă sau altele. Este vorba de schema sau imaginea mentală a prototipului-obiect abstract, construit plecând de la proprietățile tipice ale categoriei, care
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]