371 matches
-
măritat au venit cu diverse treburi pe la Panaitescu și rîdeau prostește dacă îl întîlneau pe Romeo. Ce mare te-ai făcut! ataca Romeo. De cînd ai plecat mata... Uită-te, și țîțîșoarele ce-au mai crescut... Fata roșea, se lăsa pipăită și chiar accepta să fie controlată și mai în detaliu. Îndrăzneț cum devenise, Romeo era în al nouălea cer că fetișoarele satului sînt fără apărare în fața lui. Într-o zi, vine Tina, verișoara lui. Cu timiditate îl abordează, precis totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cu trei crizanteme galbene, așezată pe o masă veche, alături de-o fâșie de mătase, spunea povestea unui han lyonez unde neguțătorii medievali de stofe se opreau, iar În noaptea popasului lor sulurile se desfăceau spre a fi admirate și pipăite. Conducta de Încălzire era o altă minune a lumii. Zgrunțurii și petele de rugină o făceau să semene cu o columnă având pictate scene eroice, iar din coturile și niplurile ei Îmi făuream arc de triumf la Întoarcerea acasă. Ochiul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Între cei de sus și cei de jos, mai cu seamă jos. Femeia trebuie să se culce mereu dedesubt, în cazul ăsta însă nu e culcată, ci stă în picioare, în față. O mână vine din urmă cu precauție, pe pipăite, deși n‑a chemat‑o nimeni. Cu taote astea ea vine. Se mișcă în direcția sânilor Annei, de parcă acolo i‑ar fi locul. Anna a dat acum semnalul că a sosit timpul pe care‑l așteptam cu toții. Hans, cam greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
prea mulți de felul ista. Doar cam câte un pluton pe lângă fiecare mare unitate... Să vezi numai cum întind de tine, frățioare! Ca de gumă. Doar am învățat că trupele nu se duc la luptă așa orbește, ci întâi trebuie pipăit terenul de către cercetași, să vadă ce și cum. Trebuie să caști bine ochii și să gândești, că altfel poți să spui prostii și atunci ferească Dumnezeu! Tribunalul Militar știe de tine. Dar dacă ai ghinionul să cazi în mâinile inamicului
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
dar eram Încă adormit. — Jimmy, treci și-mbracă-te. — Bine, spusei, continuînd să stau Întins În pat. Apoi mi-a trecut somnul și m-am dat jos. — Așa, măi băiatule, spuse tata. Stăteam pe covor și-mi căutam hainele pe pipăite, la piciorul patului. — SÎnt pe scaun, spuse tata. Pune-ți și șosetele și pe urmă Încalță-te. După care ieși din cameră. Mi-era frig și era dificil să mă Îmbrac. Nu purtasem șosete și pantofi toată vara, așa că acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
perioada 2004-2010, în vremea când autorul avea între 1 an și 6 ani. Richard Constantinescu Ochiul visului Tati mi-a spus astăzi că noi simțim lumea, pământul și aerul cu văzul, cu auzul, cu mirositul și cu gustul și cu pipăitul. (Știu ce înseamnă pipăit, e atunci când simți ceva că îți vine să te duci la oliță pentru pipi.) Tati, tu mi-ai spus că noi vedem cu cei doi ochi pe care îi avem aici, uite-i! Dar să-ți
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
când autorul avea între 1 an și 6 ani. Richard Constantinescu Ochiul visului Tati mi-a spus astăzi că noi simțim lumea, pământul și aerul cu văzul, cu auzul, cu mirositul și cu gustul și cu pipăitul. (Știu ce înseamnă pipăit, e atunci când simți ceva că îți vine să te duci la oliță pentru pipi.) Tati, tu mi-ai spus că noi vedem cu cei doi ochi pe care îi avem aici, uite-i! Dar să-ți explic, noi avem trei
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
lase în libertate personajele. Așa ceva nu se poate... Cu atât mai mult, nu pot sări din scenariul tipărit pe hârtie de calitate personaje care să lase în urma lor geamantane cu bani. Reali. Mulți. Așezați în teancuri... Dornici să fie atinși, pipăiți, numărați... Cheltuiți - i se păru că aude din nou acea voce misterioasă ascunsă undeva prin mintea lui... Vocea Magicianului nevăzut, vocea aceea alunecoasă, insidioasă, grețoasă, care nu trebuie decât să șoptească în urechea ta și te transformă rapid într-o
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
simțea ca un altfel de Robinson Crusoe, din cale-afară de singur pe o insulă locuită. Dincolo de frontieră însă se simțea stăpânul propriei singurătăți, ceea ce nu îl întrista, dimpotrivă, percepea că singurătatea intră în ordinea firească a lucrurilor, un simț ca pipăitul ori văzul. Nemaivorbind de auz, calea prin care domnea asupra părții lui de lume. Când toate celelalte zgomote încetau, era o bucurie să asculți sufletul lumii. Întâi de toate, sufletul casei. Tăcere absolută nu există. Poate doar în vid, dar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o fată blondă s-a Întins și a cuprins cu ambele mâini sânii uriași, ca niște perne, ai altui Iepuraș. Îi admiră timp de câteva secunde, după care Întrebă, fără să le dea drumul: —Adevărați sau puși? Cea care era pipăită chicoti și se bâțâi puțin. Iubito, ăștia sunt total cumpărați. Apoi se așeză pe vine, se aplecă În față și-și presă sânii cât putu de tare În timp ce-i făcu semn celei care o pipăise să-i tragă fermoarul. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
trăgând o palmă peste fundul care le este pe plac7. În Gasconia, "curtatul înseamnă hohote nestăpânite de râs, îmbrânceli zdravene, încăierări în joacă"8. În unele provincii, aceste jocuri erotice pot merge chiar mai departe. Uneori fata acceptă să fie "pipăită", cuvânt care spune deja totul. Ea lasă bucuroasă în voia băiatului "susul sacului", adică mângâierea sânilor. În Vendée, "mozolelile"* consumate îndărătul unor umbrele mari de culoare violet sunt cât se poate de firești. "Închipuiți-vă, scrie doctorul Marcel Baudoin care
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
veți putea: • defini noțiunile de senzație, atenție, percepție; • înțelege rolul senzațiilor, percepțiilor, atenției în luarea deciziei de cumpărare și consum. Cuvinte-cheie: senzații, percepții, atenție, procese psihice. 5.1. Senzațiile În termenii cei mai simpli, senzația corespunde deșteptării simțurilor (văz, auz, pipăit, miros, gust) suscitate de informații sau impulsuri. <footnote Pierre-Louis Dubois, Alain Jolibert, Marketing - teorie și practică, Vol. II, Imprimeria „Ardealul”, Cluj-Napoca, 1994, p. 56. footnote> Se disting trei categorii de senzații<footnote Rodica Boier, op. cit., pp. 51-52. footnote>, și anume
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
diminuarea discretă a senzației de durere; sau/și diminuarea discretă a simțului de postură Diminuarea discretă la 3-4 membre a simțului vibrator; sau/și diminuarea discretă a posibilității de a scrie. 163 3 - diminuarea moderată la 1-2 membre a simțului pipăitului sau/și diminuarea moderată a senzației dureroase; sau/și diminuarea moderată a simțului de postură sau/și abolire a simțului vibrator. Diminuarea discretă la 3-4 membre a simțului pipăitului; sau/și diminuarea discretă a simțului durerii; sau/și diminuarea moderată
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a scrie. 163 3 - diminuarea moderată la 1-2 membre a simțului pipăitului sau/și diminuarea moderată a senzației dureroase; sau/și diminuarea moderată a simțului de postură sau/și abolire a simțului vibrator. Diminuarea discretă la 3-4 membre a simțului pipăitului; sau/și diminuarea discretă a simțului durerii; sau/și diminuarea moderată a simțului de postură; sau/și diminuarea moderată a sensibilității proprioceptive. 4 - diminuarea severă a simțului pipăitului sau/și diminuarea severă a senzației de durere; sau/și diminuarea severă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și abolire a simțului vibrator. Diminuarea discretă la 3-4 membre a simțului pipăitului; sau/și diminuarea discretă a simțului durerii; sau/și diminuarea moderată a simțului de postură; sau/și diminuarea moderată a sensibilității proprioceptive. 4 - diminuarea severă a simțului pipăitului sau/și diminuarea severă a senzației de durere; sau/și diminuarea severă a sensibilității proprioceptive la 1-2 membre; reducerea moderată a simțului pipăitului sau a durerii; și/sau reducerea sensibilității proprioceptive severe la mai mult de două membre 5 - pierderea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
moderată a simțului de postură; sau/și diminuarea moderată a sensibilității proprioceptive. 4 - diminuarea severă a simțului pipăitului sau/și diminuarea severă a senzației de durere; sau/și diminuarea severă a sensibilității proprioceptive la 1-2 membre; reducerea moderată a simțului pipăitului sau a durerii; și/sau reducerea sensibilității proprioceptive severe la mai mult de două membre 5 - pierderea tuturor modurilor de sensibilitate la unul sau două membre. Diminuarea moderată a pipăitului sau a durerii sau/și pierderea sensibilității proprioceptive a întregului
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a sensibilității proprioceptive la 1-2 membre; reducerea moderată a simțului pipăitului sau a durerii; și/sau reducerea sensibilității proprioceptive severe la mai mult de două membre 5 - pierderea tuturor modurilor de sensibilitate la unul sau două membre. Diminuarea moderată a pipăitului sau a durerii sau/și pierderea sensibilității proprioceptive a întregului corp cu excepția capului. 6 - pierderea întregii sensibilități pentru toate modurile de sensibilitate la întreg corpul, cu excepția capului V - necunoscută e. Funcțiile intestinale și vezicale (revizuite în 1982): 0 - normale 1
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a dispărut simultan./ Vine vederea, mai intâi, apoi pauză,/ nu există ochi pentru ce vine;/ vine mirosul, apoi liniște,/ nu există nări pentru ce vine;/ apoi gustul, vibrația umedă,/ apoi iarăși lipsă,/ apoi timpanele pentru lenesșle / mișcări de eclipsă;/ apoi pipăitul, mângâiatul, alunecare / pe o ondulă întinsă,/ iarna-nghețată-a mișcărilor / mereu cu suprafața ninsă." (A zecea elegie) De o izbitoare asemănătoare cu un alt text blagian, În lan121, este poemul Imn, în care metafora blagiană este transpusă în literă de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fii tu însuți... Sursa dublă: Asta o știam și eu... Dosar nr.: Șșștt, taci...! Îmi spune că adevărul și neadevărul sînt strîns legate între ele... că trebuie să știi..., să pipăi granița ce le desparte... Sursa dublă: Ei, chestia cu pipăitul e mai grea... Dosar nr.: Stați, stați că vrea să-mi mai spună ceva... dar nu-l mai aud... Sursa dublă: N-are semnal..., spune-i să se miște puțin... Dosar nr.: (manevrînd floarea) Aloo, spiritule, mă auzi? (amuzament) Stați
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dadaistă, dar formele ei literare datorează ceva artelor vizuale europene moștenite din epoca lui Dürer și a naturii moarte olandeze până la pictorii postromantici ai generației sale. Vederea, mai mult decât alte simțuri, i-a surprins și stimulat imaginația. Mirosul și pipăitul sunt mai puțin importante: sunetul încă și, mai puțin și, în ciuda faptului că asculta muzică și făcea comentarii pe marginea lui Bach, abia dacă pare să fi fost impresionată de majoritatea muzicii clasice. Se minuna în fața tablourilor. Cel mai mult
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
corespund stimulii capabili să asigure dezvoltarea simțurilor. Maria Montessori a confecționat și experimentat materiale didactice pentru fiecare simț, pentru variate activități motrice și manuale. A stabilit dimensiunile, formele, culorile, asperitatea sau netezimea fiecăruia dintre materialele ce se adresau văzului și pipăitului; a stabilit, de asemenea, intensitatea, înălțimea și timbrul sunetelor, corespunzătoare diverselor momente din perioada senzorială. Materialul didactic confecționat de Maria Montessori era alcătuit mai ales din figuri și corpuri geometrice de diverse dimensiuni, culori etc. Ele se adresau cu precădere
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a scrisului caragealean ca și capacitatea de proiecție a poeziei eminesciene în universalitatea spațiului și eternitatea timpului: "Lucrarea ce un mare artist ca Eminescu o lasă este, cu toate calitățile și defectele ei, ceva sfînt, fiind-că în ea se întrupează pipăit, și pentru o viață mai durabilă chiar decît a neamului său întreg, gîndiri și simțiri de veacuri ale acestuia, și de aceea, fără teamă de exagerare, s-a putut zice că o așa lucrare este patrimoniul omenirii întregi, nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
difuzare cu totul ciudat: reluate în presa electronică, fragmentar sau integral, cei care m-au încurajat să le redactez fiind ziariști și fiindu-le la îndemână acest mod de răspândire, au fost văzute („vizualizate”, mă rog) mult mai mult decât pipăite. Neavând, practic, consistență materială de obiect cu suflet și soartă proprie, acea cărticică îmi stă pe conștiință ca un miez fără coajă. Cred că avea dreptul ei să zacă pe rafturile unei librării, între atâtea alte plăsmuiri din lumea lor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aceleași litere, și când îi rosteai un cuvânt, în aceeași secundă îți spunea bandele colorate sub care îi apărea. Gruber a descoperit la Beldiceanu și alte fenomene similare, în afară de audiția colorată. Pentru fiecare literă el simțea un gust deosebit, un pipăit, o temperatură, o rezistență și motilitate deosebite; avea ceea ce se numește: gustație, olfacțe, tactilitate, temperatură, rezistență și motilitate colorată. Chestiunile acestea le-a studiat Gruber cu multă inteligență, și pe când la Iași unii dintre noi ironizau pe Beldiceanu că la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
deci amăgit de perspectivele splendide care par a reieși din abstracțiile pe hîrtie și scapă din vedere principiul suprem că orice teorie, fie spusă în forma cea mai abstractă posibilă, caută neapărat să poată fi redusă la ceva văzut și pipăit, caută să poată fi controlată prin realitate; substratul material e piatra de probă a oricărui adevăr. Îndealtmintrelea totul se reduce la o scamatorie de vorbe. La ce se reduc materialicește, real, toate expresiile economiei politice, precum producție, consumație, reproducție, schimb
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]