2,119 matches
-
Acasa > Strofe > Simpatie > INSULA DE GHEAȚĂ Autor: Nicolae Stancu Publicat în: Ediția nr. 1649 din 07 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Pe insula de gheață lipsită de suflare, Cu stânci a’ căror piscuri străpung pe-alocuri norii, Înlănțuind tristețea, în sumbra condamnare, Un rătăcit de suflet așteaptă-ntruna zorii. Privirea-ncețoșată scrutează depărtarea, Să vadă o ființă, să simtă-aproape un om, Dar împrejur domnește, cât vezi cu ochii, marea Și-n insula de gheață
INSULA DE GHEAȚĂ de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1436239162.html [Corola-blog/BlogPost/368926_a_370255]
-
sumbra condamnare, Un rătăcit de suflet așteaptă-ntruna zorii. Privirea-ncețoșată scrutează depărtarea, Să vadă o ființă, să simtă-aproape un om, Dar împrejur domnește, cât vezi cu ochii, marea Și-n insula de gheață nu-i nici măcar un pom. Îngenunchind pe piscuri, spre cer înalță rugă, Cerșind îngăduință, de-a nu trăi-n pustii, Pe-obrajii care ard șiroaie-ncep să curgă Iar gheața se transformă în râuri mici, zglobii. Din cer, se-aude orga ce cântă în surdină, Iar munții se
INSULA DE GHEAȚĂ de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1436239162.html [Corola-blog/BlogPost/368926_a_370255]
-
raportat la imensitatea lui - ne ajută în functțe de dorința, de voința noastră să ajungem ori în prăpastia întunecoasă a existenței unde suntem năvăliți de patimile și viciile mizerabile care demolează atât sănătatea corpului cât și temelia minții sau pe piscurile învăluite în lumină, ale dragostei ziditoare cu toate bucuriile oferite de ea condiționată de apropierea și cunoașterea lui Dumnezeu, cît ne este îngăduit în această ipostază de ființă rațională - înzestrată cu disponibilitatea îmbogățirii spiritualizării- încarnată pe planeta Pământ! In urmă
CONSPIRAȚIA UNIVERSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1463391518.html [Corola-blog/BlogPost/382173_a_383502]
-
de ce nu mai vreau să hoinăresc prin păduri. Că doar tăcerea mea, spun ei, numai cu tăcerea pădurilor s-ar înțelege. Am surâs și-am tăcut. Surâd și tac. Am privit și privesc, pe gânduri (când și dacă pot), către pisc. Spiritul îmi mai îngăduie trupul doar prin întovărășirea mea, din săptămână în săptămână, cu sfânta ostie. Cu Sfântul Pisc. Gest de afecțiune și uluire, față de El (...și față de mine, dar tot mai rar mi-amintesc...). Nu-mi mai trebuie și
EXISTENŢĂ ŞI NONEXISTENŢĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_botez_1422201854.html [Corola-blog/BlogPost/377011_a_378340]
-
ar înțelege. Am surâs și-am tăcut. Surâd și tac. Am privit și privesc, pe gânduri (când și dacă pot), către pisc. Spiritul îmi mai îngăduie trupul doar prin întovărășirea mea, din săptămână în săptămână, cu sfânta ostie. Cu Sfântul Pisc. Gest de afecțiune și uluire, față de El (...și față de mine, dar tot mai rar mi-amintesc...). Nu-mi mai trebuie și nicicum nu-mi lipsește carnea fraților mei buni - carnea dobitocului, fiarei sau ierburilor - ci doar o admir și o
EXISTENŢĂ ŞI NONEXISTENŢĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_botez_1422201854.html [Corola-blog/BlogPost/377011_a_378340]
-
străluminare (având drept icoană - Cristalul!), cu luare-aminte, privind-o și văzând-o (zâmbind eu de așa sublimă-arătare!), în nesfârșitele ei preschimbări și prefaceri și transfigurări, dictate celest de formă, de loc și de ceas. Dar de carnea de dumnezeu al piscului, tot mai înfometat sunt și (se zice) arăt. ... Din necumpătare de iubire mi se trage, totul - se-nțelege. Dar și de la oglinzi. Însă supliciile pustiurilor eu le-am folosit spre învățare. Înțelepții, trejii șerpi ai deșertului mi-au fost tainic
EXISTENŢĂ ŞI NONEXISTENŢĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_botez_1422201854.html [Corola-blog/BlogPost/377011_a_378340]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > ASCULTĂ! Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ascultă! Ascultă! Auzi cum cânta vântul alături de cocori, când zbaterea îi este zadarnică, pe piscuri și pe creste? Ascultă! Mai știi cum cânta marea pe malul sfârtecat, când valul se agață de fire de nisip, cu degete de ceață? Ascultă! Când mugurii plesnesc după atâtea geruri, dau viață primăverii, tânjind înfiorați de dorul mângâierii. Ascultă
ASCULTĂ! de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/corina_negrea_1478432382.html [Corola-blog/BlogPost/375748_a_377077]
-
e al meu se-nvalmașește-n tine... Te-aștept, iubit năvalnic, ca flacăra ce ... XV. ASCULTA!, de Corina Negrea , publicat în Ediția nr. 2137 din 06 noiembrie 2016. Asculta! Asculta! Auzi cum cântă vântul alături de cocori, când zbaterea îi este zadarnica, pe piscuri și pe creste? Asculta! Mai știi cum cântă marea pe malul sfârtecat, când valul se agață de fire de nisip, cu degete de ceață? Asculta! Când mugurii plesnesc după atâtea geruri, dau viață primăverii, tânjind înfiorați de dorul mângâierii. Asculta
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/corina_negrea/canal [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
înfiorați de dorul mângâierii. Asculta! Șoptește rază lunii și cerul se dizolvă, când noaptea se îngâna pe colțul de lumină, cu ziua cea senina. Citește mai mult Asculta!Asculta!Auzi cum cântă vântulalături de cocori,cănd zbaterea îi estezadarnică, pe piscuri și pe creste? Asculta!Mai știi cum cântă mareape malul sfârtecat,cănd valul se agațăde fire de nisip, cu degete de ceață?Asculta!Când mugurii plesnescdupă atâtea geruri,dau viață primăverii,tânjind înfiorați de dorul mângâierii.Ascultă! Șoptește rază luniiși
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/corina_negrea/canal [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
În curând se va face târziu, Și va fi un întuneric în lume Că n-o să mai pot niciodată să viu! IMNUL ADOLESCENTELOR Și adolescentele cum dormitează ca ciutele pe fundul lumii cu gâturile mai mândre decât ale girafelor privind piscurile de gheață ale dragostei gândul lor este acolo sus pe podișurile nesfârșite ale preafericitelor culmi unde efebii se întrec cu zeii unde orașele albe strălucesc deasupra codrilor de uraniu de unde muzici electrice maiestuoase se prăval și cum stau așa cu
POEMELE MUNTELUI ÎNCĂRCAT DE DRAGOSTE (1) de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_poemele_muntelui_i_stefan_dumitrescu_1356735959.html [Corola-blog/BlogPost/341507_a_342836]
-
din el schelă pe care urcă în necunoscut. Dar sânii tăi ce-mi freamătă sub palme, doi pui de porumbiță ce nu știu c-aproape-ntotdeauna-n clipe calme pentru scăpare este prea târziu. Chiar înainte să sosească seara am să ajung pe piscurile lor spre-a-mi încălzi neliniștea cu para ce arde-n miezul lor mistuitor. Ai fost și ești un rai de puritate în care îngeri tineri, zi de zi slăvesc pe-aceea care dintre toate a fost aleasă spre a
AMINTIRI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/anatol_covali_1488043806.html [Corola-blog/BlogPost/340292_a_341621]
-
CERDACUL LUI ȘTEFAN-VODĂ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 196. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.36) Pe culmea care înconjură târgul Huși se află un pisc care se cheamă COȚOIU. Numele și-l trage de la unul COȚOIU, care a stăpânit locul acela. Pe vârful dealului acesta, Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei, avea locul său de pravăț înspre partea de miază-noapte și asfințit al târgului, unde este
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
unul COȚOIU, care a stăpânit locul acela. Pe vârful dealului acesta, Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei, avea locul său de pravăț înspre partea de miază-noapte și asfințit al târgului, unde este un loc deschis și aici năvăleau dușmanii: din pricina asta piscul purta numele de „Cerdacu lui Ștefan-Vodă”, din locul acesta se vede înspre Prut și până cine știe unde peste Prut. De aici Ștefan cel Mare, după ce-a răpus hoardele turcești și tătărăști, a tras el cu arcul către miază-noapte și unde
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
unde s-a oprit săgeata, porunci să se sădească o biserică, pentru pomenirea Domnului Dumnezeului nostru. Biserica asta venea drept în ograda curților domnești și după ce-a trecut mai o sută de ani, s-a făcut Episcopie a Hușului. Piscul Coțoiou acum scade, din pricină că poalele dealului dinspre târg se dărâmă în vremea ploilor îndelungate.
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
orele de clasă, ca profesoară, scrie versuri de o mare sensibilitate. Delicate precum străvechile și străveziile porțelanuri chinezești, poemele pentru copii ale Doamnei Beatrice Silvia Sorescu se înscriu într-o viguroasă tradiție, care-i include, în Oltenia, pe Tudor Arghezi, piscul liricii universale din veacul trecut, pe excepționala autoare de poeme pentru cei mici Elena Farago, care a trăit și a creat în Craiova 33 de ani, dar și pe Daniela Crăsnaru, născută în Bănie în 1950, unde a urmat cursurile
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
mai formidabilă și mai subtil-armonioasă îmbinare de materie și spirit, respectiv de aparențial și substanțial (dintre toate formele viului cunoscute până în clipa de față, doar lui i-a fost dat limbajul articulat, rațiunea și conștiința), el întruchipează cel mai semeț pisc al creației, înfățișându-se ca un veritabil univers al viului, compus din nenumărate universuri subiacente. Iată două imbatabile argumente în acest sens: 1) Extraordinar de complexa celulă vie, despre care, în cartea Evoluția - o teorie în criză, Michael Denton spune
CE ANUME ŞTIM DESPRE NOI ÎNŞINE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1486248973.html [Corola-blog/BlogPost/381043_a_382372]
-
cânt de dor, cănd simțirea plânge fără de cuvânt că săgeată fulger în piept de condor. Condorul grăbește spre-o nouă pieire, planând singuratic peste crește înalte unde ieri trecut-a, intru urmărire, fragedă cerboaica ce cu trupu-i salte. Salte-n pisc letargic fără adormire, salte-n hăul negru, greu, fără de popas, salte doar spre viața, cu împotrivire morții necerute stinse-n bun rămas. Rămas bun, firește, iarna de poveste ce ne-îndreptățește fulgi să numărăm, să-i păstrăm în basme, să
SĂ NI-I APĂRĂM de DORA PASCU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1476346210.html [Corola-blog/BlogPost/380931_a_382260]
-
să-l știi, privește-l în statui Și-ascultă-i cântul care-n valuri se adună Sfâșietor ca o chemare-a nimănui. Așează-n gând pe versul lui o floare. în toiul nopții De ce, Golgotă, m-ai adus la tine? Ce deznădejde piscul tău emană! Nepăsătoare, aspră, suverană, Tristețea lumii-ai pus să mă domine. Visam s-ajung la stelele din mine, Dar aripile-avântului sunt rană. Poemul meu, naiv ca o icoană, Doar vieții vii am vrut să i se-nchine. Infernul vieții
Poezie by Nicolae Ungurean [Corola-website/Imaginative/7109_a_8434]
-
litere ruginite: totul în viață e o problemă de timp așa e. mereu ne ajunge din urmă trecutul în impactul lui cu ziua de mâine, altminteri oare de ce ți-am simți lipsa atât de mult? - cum printre gratii, unul vede piscul înzăpezit cerul de un albastru lihnit Vedem mereu, ce suntem aidoma acelor vremuri de coșmar și durere în care erau ei închiși. nu noi și m-am ridicat, pornind mai departe în lumina atenuată de-apusul geruit E LESNE SĂ
Poezie by Andrei Zanca [Corola-website/Imaginative/7150_a_8475]
-
a-mi pune,-n timp ce dreapta lui mă va cuprinde. - Voi, fiice ale Ierusalimului, jurămu-ne, dacă ferice ne vrem, să nu trezim din somn iubirea, până nu vrea ea. - O, glasu-acelui ce mi-i domn, se-aude răsunând din pisc în pisc. E-asemeni ciutei, el, sau se asemuie cu fătul cerboaicei trăitoare-n pisc de munte,-n munții Baithel. În preajma casei noastre,-i el, iată-l pândind, de dindărătul zăbrelelor ferestrei noastre. Iar el îmi glăsuie și-mi zice
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
pune,-n timp ce dreapta lui mă va cuprinde. - Voi, fiice ale Ierusalimului, jurămu-ne, dacă ferice ne vrem, să nu trezim din somn iubirea, până nu vrea ea. - O, glasu-acelui ce mi-i domn, se-aude răsunând din pisc în pisc. E-asemeni ciutei, el, sau se asemuie cu fătul cerboaicei trăitoare-n pisc de munte,-n munții Baithel. În preajma casei noastre,-i el, iată-l pândind, de dindărătul zăbrelelor ferestrei noastre. Iar el îmi glăsuie și-mi zice: "Ridică-te
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
jurămu-ne, dacă ferice ne vrem, să nu trezim din somn iubirea, până nu vrea ea. - O, glasu-acelui ce mi-i domn, se-aude răsunând din pisc în pisc. E-asemeni ciutei, el, sau se asemuie cu fătul cerboaicei trăitoare-n pisc de munte,-n munții Baithel. În preajma casei noastre,-i el, iată-l pândind, de dindărătul zăbrelelor ferestrei noastre. Iar el îmi glăsuie și-mi zice: "Ridică-te și vino, tu iubita mea, frumoasa mea, columba mea, - căci vremea nu mai
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
niciodată, cine ți-a tăiat rădăcina de jos? poate că n-am fost un fiu credincios, încurcat în tenebre și vise deșarte, poate că n-am fost din osul tău, os, dar mi-ai deschis ochii spre carte. cățărat pe piscuri cu genunchii goi ți-au fost numai spini și gropi urcușul, de ce nu mai vii, tată, înapoi, să-ți găsești în casa ta culcușul? te-a așteptat mama, cu anii ei grei, până într-o zi când a venit la
SCRISOARE CĂTRE TATA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_tata_ion_ionescu_bucovu_1349948061.html [Corola-blog/BlogPost/346387_a_347716]
-
pentru a evalua expunerea culturilor și a ecosistemelor naturale la concentrații de ozon la scară regională, precum și expunerea populației A se evita locațiile în care se produce o formare de condiții inverse la nivelul solului, intensificată de factorii locali, precum și piscurile munților înalți; Siturile costiere cu cicluri diurne de vânt cu caracter local nu sunt recomandate. (a) De asemenea, dacă este posibil, punctele de eșantionare ar trebui să fie reprezentative pentru locațiile similare care nu se află în imediata lor vecinătate
jrc5590as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90760_a_91547]
-
municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL ARGEȘ Scut scartelat; în cartierul din stînga sus, în cîmp albastru, o acvila aurie cu aripile desfăcute stînd pe un pisc argintiu; în cartierul din dreapta sus, în cîmp roșu, trei coloane separatoare (industrie petrochimica) în argintiu cu contururi negre; în cartierul din stînga jos, în cîmp roșu, două segmente de roți dințate argintii avînd în partea superioară simbolul atomului; în partea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]