405 matches
-
putință de oprire, între maluri uniforme, într-o lumină sură și rece de toamnă, spre apropiata prăpastie... Patruzeci de ani! Ce urât, ce vulgar sună cuvintele astea! Ce dospit! O firmă proaspătă, scrisă cu cerneală pe o hârtie cenușie, li- pită de geamul unei căsuțe, vestește că stația balneară adăpostește între zidurile ei un ceasornicar. Am intrat să-mi schimb sticla de la ceas, plesnită acum câteva zile. Haim Duvid, ceasornicar din Pașcani, și-a adus nevasta la băi și, ca să nu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
în grădină cu ligheanul în mâini să arunce apa, apoi începu să-l frece cu detergent și îl clăti cu restul de apă din ibric. — Ai vinit și tu... spuse tata fără să se uite la mine. Vezi că este pită caldă, o fost adus-o lelea melintia adineaori. Ia-ți cu slană și șieapă roșie, dacă vrei. M-am așezat la masă și am rupt o bucată de pâine aburindă. Sora mea continua să trebăluiască prin bucătărie. — Îi bună ? m-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
haleala ca orice comunitar european de rând. Indiferent de savoarea bucatelor, de cât de fraged este cotletul sau cât de pufos piureul, noi nu le putem băga la ghiozdan decât cu pâine și, neapărat, cu murături de la mama de-acasă. Pita nu poate lipsi, că nu ne simțim sătui, stomacurile noastre mereu dilatate își cer holdele, de suntem în stare să ne săturăm numai din pâine și să uităm de carne. Tâmpit obicei, întâlnit din păcate la mulți cunoscuți. Cu murăturile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
1870] Chitanța Am primit de la d. casier cuverte francate de un florin cincizeci cruceri (N-o 1 fl. 50 c: v. a. ) M. Emmescu, [CHELTUIELI PENTRU SEBBAREA DE LA PUTNA] Chitanță Prin care declar a fi primit de la d-nul casieriu Pitei marce postale de șase floreni șasezeci și cinci de cruceri (N-o 6 fl. 65 cr. ). Viena, 14 april 1870 Secretariu M. Eminescu [ÎNSEMNARE PE CARTEA LUI DOSOFTEI] [1874 - 1875] Această carte: Petrecerea sfinților sau Prologul sfinților, compusă și compilată
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ce are nevoie de flexibilitate. Primii beneficiari ai muncii mele sunt nepoții mei ! Basarabenii noștri DOAMNĂ PREȘEDINTE, STIMAȚI COLEGI DEPUTAȚI, “Cu vorba-mi strâmbă și pripită/Eu știu că te-am rănit spunând/Că mi-ai luat și grai și pită/ Și-ai năvălit pe-al meu pământ./ În vremea putredă și goală/ Pe mine, frate, cum să-ți spun,/Pe mine m-au mințit la școală/Că-mi ești dușman, nu frate bun.../ Din Basarabia să scriu,/Dulci frați de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Partidul Umanist a folosit femei ca promo la locale, dar nu și feminismul, iar pentru alegerile generale s-a descotorosit și de prima variantă. Acesta este stadiul în care ne aflăm. Împărtășesc proverbul bunicii: „Nu-i nebun cine mănâncă șapte pite, ci acela care i le dă”. Personal cred că femeile educate, aflate totuși în miezul treburilor, nu au nici o scuză pentru lez-demnitatea la care se lasă supuse ca femei. Și nici cine le reprezintă, atunci când tace despre asta. Avem o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
În Ardeal - numai că aici Începe o altă poveste: cât am fost cu Nemții, adică până la 23 august ’44, Ardelenii ne considerau pe noi, refugiații, un fel de dezertori, În mod sigur invadatori - nu dădusem peste ei, să le mâncăm pita? După 23 august ’44, când n-am mai fost cu Nemții, Ardelenii au Început să ne considere... prea anti-ruși fiindcă ei voiau Ardealul, și cine ar fi urmat să-l ia de la Unguri și să li-l dea mură-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
a avea rostul de a potoli foamea solomonarului, ci acela de a testa bunăvoința săteanului : „Ca să cerce credința oamenilor și mai ales dărnicia față de săraci. Pentru aceea cutreieră satele ca cerșitori” (8, p. 144). Unele cre dințe menționează faptul că „pita căpătată de pomană nu o mănâncă, ci o aruncă pe ape” (8, p. 143). Pare a fi un gest sacrificial „pentru sufletul morților” (4, p. 129) sau poate un gest magic de „dezlegare a ploilor”, cum este atestat în practicile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vâltoare călătoare, Că-ți dau pâine și cu sare (40, p. 31). Pentru a ademeni Soarele afară din nori, copiii îi oferă în incantații „turtițe moi” (40, p. 14), sau „bulci [= franzele], din alea mai dulci” (40, p. 12), sau „pită cu unsoare [= untură]”, „pită cu turtă”, „pită cu fragi” etc. (54, p. 136). Amenințarea pentru alunga- rea stihiei a fost substituită cu oferta pentru îmbunarea ei, iar tonul imperativ a fost înlocuit cu unul invocativ. în incantații infantile de tipul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dau pâine și cu sare (40, p. 31). Pentru a ademeni Soarele afară din nori, copiii îi oferă în incantații „turtițe moi” (40, p. 14), sau „bulci [= franzele], din alea mai dulci” (40, p. 12), sau „pită cu unsoare [= untură]”, „pită cu turtă”, „pită cu fragi” etc. (54, p. 136). Amenințarea pentru alunga- rea stihiei a fost substituită cu oferta pentru îmbunarea ei, iar tonul imperativ a fost înlocuit cu unul invocativ. în incantații infantile de tipul : „Pita popii s’o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu sare (40, p. 31). Pentru a ademeni Soarele afară din nori, copiii îi oferă în incantații „turtițe moi” (40, p. 14), sau „bulci [= franzele], din alea mai dulci” (40, p. 12), sau „pită cu unsoare [= untură]”, „pită cu turtă”, „pită cu fragi” etc. (54, p. 136). Amenințarea pentru alunga- rea stihiei a fost substituită cu oferta pentru îmbunarea ei, iar tonul imperativ a fost înlocuit cu unul invocativ. în incantații infantile de tipul : „Pita popii s’o ’năcrit/ Și a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu unsoare [= untură]”, „pită cu turtă”, „pită cu fragi” etc. (54, p. 136). Amenințarea pentru alunga- rea stihiei a fost substituită cu oferta pentru îmbunarea ei, iar tonul imperativ a fost înlocuit cu unul invocativ. în incantații infantile de tipul : „Pita popii s’o ’năcrit/ Și a noastră s’o ’ndulcit” (9, p. 163), sau „Domnul face pita/ Pita se despică/ Ploaia nu mai pică/ Nici o țirică” (11, p. 146), sau „Popa frământă pita/ Pita se dospește/ Ploaia se oprește” (9
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
stihiei a fost substituită cu oferta pentru îmbunarea ei, iar tonul imperativ a fost înlocuit cu unul invocativ. în incantații infantile de tipul : „Pita popii s’o ’năcrit/ Și a noastră s’o ’ndulcit” (9, p. 163), sau „Domnul face pita/ Pita se despică/ Ploaia nu mai pică/ Nici o țirică” (11, p. 146), sau „Popa frământă pita/ Pita se dospește/ Ploaia se oprește” (9, p. 162 ; 40, p. 28), se observă relația direct proporțională dintre pregătirea rituală a ofrandei de către un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a fost substituită cu oferta pentru îmbunarea ei, iar tonul imperativ a fost înlocuit cu unul invocativ. în incantații infantile de tipul : „Pita popii s’o ’năcrit/ Și a noastră s’o ’ndulcit” (9, p. 163), sau „Domnul face pita/ Pita se despică/ Ploaia nu mai pică/ Nici o țirică” (11, p. 146), sau „Popa frământă pita/ Pita se dospește/ Ploaia se oprește” (9, p. 162 ; 40, p. 28), se observă relația direct proporțională dintre pregătirea rituală a ofrandei de către un „popă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unul invocativ. în incantații infantile de tipul : „Pita popii s’o ’năcrit/ Și a noastră s’o ’ndulcit” (9, p. 163), sau „Domnul face pita/ Pita se despică/ Ploaia nu mai pică/ Nici o țirică” (11, p. 146), sau „Popa frământă pita/ Pita se dospește/ Ploaia se oprește” (9, p. 162 ; 40, p. 28), se observă relația direct proporțională dintre pregătirea rituală a ofrandei de către un „popă” păgân și oprirea ploii. Aceeași determinare magică se regăsește în unele atestări (destul de rare) privitoare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
invocativ. în incantații infantile de tipul : „Pita popii s’o ’năcrit/ Și a noastră s’o ’ndulcit” (9, p. 163), sau „Domnul face pita/ Pita se despică/ Ploaia nu mai pică/ Nici o țirică” (11, p. 146), sau „Popa frământă pita/ Pita se dospește/ Ploaia se oprește” (9, p. 162 ; 40, p. 28), se observă relația direct proporțională dintre pregătirea rituală a ofrandei de către un „popă” păgân și oprirea ploii. Aceeași determinare magică se regăsește în unele atestări (destul de rare) privitoare la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o prepară cu „toate bucatele ce sunt pe masă” (20, p. 155). Din aceste fragmente magico-ludice pot încerca să reconstitui un vag scenariu ritual : oficiantul („vrăjitoare”, „solomonar”, „popă”, „diacon” etc.) prepară o turtă cu valențe magico-rituale, pe care o împarte („Pita se despică”, „Rupe pâinea-n două”), o bucată fiind consumată în mod ritual, iar cealaltă fiind oferită planetei sau stihiei îmbunate. Recitativul magic rostit de copii la lună nouă (crai nou) pare să confirme acest scenariu : Lună, lună nouă, Rupe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dinainte de invazia triburilor indo-europene pe continentul nostru (mileniile IV-III î.e.n.) (vezi 66). Odată cu degradarea și dispariția acestor practici sacrificiale, s-a pierdut funcția magico-rituală a ofrandelor, astfel că, în folclorul infantil mai nou, prinosurile alimentare tradiționale (pâine cu sare, colac, pită, turtă etc.) au fost înlocuite în cadrul invocațiilor cu alte produse, mai puțin rituale, dar mai pe gustul copiilor - mere dulci, nuci, alune, cireșe, fragi, mure și chiar (se putea altfel ?) bomboane : „Luci, Soare, luci,/ Că-ți dă baba nuci/ Și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rar din făină de grâu. Grâul se folosea mai ales la coptúrile rituale, de praznic (colivă, colaci, pască, prescuri, cozonaci, mucenici etc.). Ocupându-se de „bucătăria țăranului român”, folcloristul Mihai Lupescu scria că anume „din făina de secară se făcea pită și pâine” (53, p. 57). Într-o poveste bucovineană culeasă de Elena Niculiță-Voronca, secara se laudă „că ea este mai mare [decât grâul], că crește mai înaltă și că toți oamenii se hrănesc cu ea” (54, p. 179). Chiar și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
1865 - La inițiativa prefectului Mihai Pitei al județului Rădăuți se creează fondul școlar necesar pentru înființarea unei școli primare și a unui gimnaziu de patru clase în Rădăuți. 1870 - Prefectul Orest Reney de Herșani insistă pe langă Comitetul Fondului Școlar pentru a construi o școală primară
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93270]
-
portofoliu s-au descurcat într-un climat legislativ defavorabil și fără impulsionări proactive de la stat“. La rândul său, Mihai Pop consideră cadrul legislativ din România „prost și neupdatat“ și crede că „obligația de a-l schimba revine ministerului, care are pita și cuțitul în mână“. „Europa nu obligă adoptarea unei anume paradigme, ci a unui cadru general legislativ de circulație a lucrărilor de artă“, explică Dan Popescu. Teoretic, avem de ales între modelul francez și cel anglo-saxon. Diferența între cele două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
nu-i deveniseră străine. Țeava, de pildă, era „țavă“, dar cea prin care venea gazul metan se chema „paip de ghez“. Coșului Îi spunea, ca toți ai locului, „coșarcă“, dar cel de pîine, de așezat pe masă, era „besket de pită“. Își amintea de cartea americană de identitate, descriind-o ca pe o bucată mare de carton cu poza ei color și cu slove englezești dedesubt despre care vorbea (termenul e pe toate buzele astăzi, dar suna insolit pe atunci) ca
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Până sus, peste colnic Albicioase, Ori foioase, Cădeau cepi de arbagic. Viu îmi adusei aminte Ce-auzisem înainte, De o noapte între toate Urgisită, Când, pe coate, Guri spurcate Suflă vânt Să dărâme Din pământ... Când, pe sloi, rupând din pită, Baba Dochia-nvălită Cu opt sărici Stă covrig. Stă de-nghite Și sughite Și se vaicără De frig. - Hei, e noaptea-aceea poate! Înapoi La fulgii moi, Cumpenind a somn, pe coate, Cu tot gândul sus, la el, Șoptii: "Melc încetinel, Cum
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
au fost pitărie domnească și pînă în locul preuților săsești”. Cred că ai băgat de seamă că „din gios” de Mitropolie a fost o pitărie domnească, fiule. Băgat-am de seamă, părinte. Mă miram eu de ce simt că adie miroaznă de pită abia scoasă din cuptor... Aista-i semn că te-a ajuns foamea. Încă nu mă dau bătut, părinte. Păi dacă-i pe-așa, atunci ia seama că aici pe Ulița Mare a apărut un ceasornicar - un franțuz - pe nume Gașpar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și spune că trebuie să și-o facă prietenă. Masa e plină de fripturi, brânzeturi, unt de casă, miere de albine, ouă preparate în câteva feluri, ceai, lapte, cacao. Așa mâncați voi de obicei?" întreabă Zinzin. Nu, oamenii noștri preferă pita cu slănină ori câte un grătar, dar nu ciugulesc ca dumneavoastră. Am prevăzut asta și de aceea v-am compus un mic dejun mai complex, ca să aveți din ce alege". "Mulțumesc, sunt măgulită". În ochii lui Aide se citește o
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]