405 matches
-
rânduri suprapuse de role canelate antrenate în viteze variabile. 2) Mașinile numite "de săpunit", destinate să aplice săpun pe pâsla care vine de la mașina de împâslit. 3) Piua cu bătător, care încheie împâslirea fibrelor umezite cu apă cu săpun. Această piua se clasifică întotdeauna aici, deși ar putea să fie folosită pentru împâslirea articolelor mici din țesătura (berete etc.), dar, din contră, piua cu cilindri, în principal utilizează pentru împâslirea țesăturilor, se clasifică la poziția nr. 84.51. 4) Mașinile pentru
ANEXĂ nr. 84 din 5 ianuarie 2000 REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
de la mașina de împâslit. 3) Piua cu bătător, care încheie împâslirea fibrelor umezite cu apă cu săpun. Această piua se clasifică întotdeauna aici, deși ar putea să fie folosită pentru împâslirea articolelor mici din țesătura (berete etc.), dar, din contră, piua cu cilindri, în principal utilizează pentru împâslirea țesăturilor, se clasifică la poziția nr. 84.51. 4) Mașinile pentru fabricarea "fetrului mixt" (combinarea unui strat de fetru de lâna pe un suport textil). Atunci cand suportul este de țesut din lână, aderenta
ANEXĂ nr. 84 din 5 ianuarie 2000 REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
un cilindru, consolidează țesătura obținută prin batere; ele închid interstițiile țesăturii și produc o lustruire a suprafeței sale. 3) Mașinile cu cilindri, pentru calcarea țesăturilor, care strâng firele de urzeala și de bătătura, și asigură o împâslire parțială a suprafeței. Piua cu ciocăne sau cu maiuri de lemn cu două capete, care este folosită adesea pentru fabricarea pâslei (fetrului), este clasificată la poziția nr. 84.49. 4) Mașinile de curățat noduri sau periile mecanice, utilizate pentru eliminarea nodurilor de fire sau
ANEXĂ nr. 84 din 5 ianuarie 2000 REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
alimentare; soluțiile constructive adoptate. ... f) Se vor prezenta instalațiile și măsurile propuse pentru protecția calității apei, preluarea apelor de santina. ... g) Măsuri de apărare împotriva inundațiilor a amenajărilor portuare. ... Articolul 15 Pentru folosințe hidromecanice, precum mori de apă, fierăstraie și pive, documentația tehnică va cuprinde: a) Descrierea amenajărilor destinate captării de apa-priza, precum și cele destinate devierii debitelor. ... b) Prezentarea mărimii debitelor instalate. ... c) Descrierea regimului de utilizare a debitelor și a măsurilor pentru protecția apelor de suprafață și subterane. ... d) Măsuri
NORMATIVUL DE CONŢINUT din 28 iunie 2006 al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179651_a_180980]
-
de 25.211,8 mp, 23.762 mp și 4.352 mp, situate în satul Gemenea (Voinești), pe vechile amplasamente identificate într-un raport de expertiză, ce făcea parte integrantă din sentință (respectiv în așa-numitele "Cornu Badului", "Argeșeanu" și "Piua Priboaie"). Cu toate acestea, deoarece pe o parte din terenul revendicat pe locul așa-numit "Argeșeanu" a fost construită o școală, reclamanților ar fi trebuit să li se atribuie în acest sens, cu titlu de despăgubire, o parcelă echivalentă în
HOTĂRÂRE din 2 decembrie 2008 în Cauza Giuglan şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212442_a_213771]
-
de hotărîri și dispoziții ale Consiliului de Miniștri nr. 2 din 15 ianuarie 1953, cu modificările ulterioare; - Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2567/1953 privind aplicarea Hotărîrii Consiliului de Miniștri nr. 3031/1952 la unitățile prestatoare - mori, prese de ulei, pive și darace -, precum și modul de redistribuire a fondului de plată a muncii la întreprinderile regionale de construcții; - Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1902/1954 privind controlul retribuțiilor pentru unele unități ale Ministerului Postelor și Telecomunicațiilor; - Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr.
DECRET nr. 336 din 17 septembrie 1983 (*republicat*) cu privire la calcularea, eliberarea şi controlul utilizării fondului de retribuire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152844_a_154173]
-
iar coloana 3 va avea următorul cuprins: Nepietruit, îmbrăcăminte din pământ, sat Totești, lungime 585 m, lățime 5 m, se formează din DN 68 până la «Măstăcănei»"; - la poziția nr. 28, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum agricol de exploatație «Piua»", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "Îmbrăcăminte din pământ stabilizat, sat Cirnești, lungime 360 m, lățime 5 m, se formează din DJ 685 până la râul Cirlete"; - la poziția nr. 29, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum agricol de
HOTĂRÂRE nr. 707 din 14 iulie 2010 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.352/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Hunedoara, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224970_a_226299]
-
murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Fluierul semnifică tradiția culturală a zonei reprezentată de "Ansamblul de Fluierași și Băcițe". Capetele de berbec simbolizează oieritul, ocupația tradițională a locuitorilor. Vâltoarea este reprezentativă pentru meșteșugurile tradiționale, cel al pivelor și al vâltorilor, precum și cel al țesăturilor locale, bătute și spălate în vâltori. Coroana murală de argint cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -------------
HOTĂRÂRE nr. 852 din 11 august 2010 privind aprobarea stemei comunei Vătava, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225642_a_226971]
-
alimentare; soluțiile constructive adoptate; ... f) se vor prezenta instalațiile și măsurile propuse pentru protecția calității apei, preluarea apelor de santină; ... g) măsuri de apărare împotriva inundațiilor a amenajărilor portuare. ... Articolul 15 Pentru folosințe hidromecanice, precum mori de apă, fierăstraie și pive, documentația tehnică va cuprinde: a) descrierea amenajărilor destinate captării de apă-priză, precum și cele destinate devierii debitelor; ... b) prezentarea mărimii debitelor instalate; ... c) descrierea regimului de utilizare a debitelor și a măsurilor pentru protecția apelor de suprafață și subterane; ... d) măsuri
NORMATIV DE CONŢINUT din 6 martie 2012 al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239601_a_240930]
-
monedele bătute în Baia Mare, apar două ciocăne de miner încrucișate, care, ulterior, vor face parte atât din sigiliul, cât și din stema orașului. Exploatarea se făcea prin săparea unor galerii în formă de puț, iar minereul extras era zdrobit în pive, măcinat și spălat. Aurul, în schimb, se găsea atât în stare solidă, „destul de curat și pur de la natură”, cât și în componență minereurilor. Aurul „se spală în albiile cu nisip ale pâraielor” (Nicolae Olahus, umanist de renume mondial, călător prin
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate clasificate ca monumente de arhitectură: complexul de instalații tehnice hidraulice din cartierul Boiștea, cuprinzând o dârstă hidraulică (datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea), o piuă hidraulică și o vâltoare (ambele de la începutul secolului al XX-lea); biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (1808, cu adăugiri în 1884); moara de apă Hazaparu (începutul secolului al XX-lea); biserica de lemn „Sfinții Boievozi” (1813) din satul Lapoș; și
Dărmănești () [Corola-website/Science/297039_a_298368]
-
locuitori care locuiau în 675 de case. În comuna Nehoiașu funcționau o școală la Lunca Priporului, frecventată de 45 de elevi, 4 biserici la Nehoiașu, Jețu, Bâsca Rozilei și Cașoca, 58 de fierăstraie, o moară de apă, 16 făcae, 4 pive și o cășerie pe muntele Siriu. În 1925, comuna Nehoiașu avea 4028 de locuitori. În 1931, comuna Siriu s-a desprins din comuna Nehoiașu, având în compunere satele Bonțu, Broasca (reședința), Cașoca, Gura Siriului, Înșelata, Muscelușa și Pițigoiu. În 1950
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
de 2572 de locuitori. În acel an, satul Mircea Vodă s-a separat și a format o comună de sine stătătoare. În comuna Cazaci funcționau două școli mixte (una la Nucet și una la Cazaci), trei mori de apă, o piuă, patru biserici întreținute de enoriași și mănăstirea Nucet, întreținută de stat. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Titu a aceluiași județ, cu satele Brăteștii de Jos, Brăteștii de Sus, Cazaci, Movila și Nucet, cu o populație de 3318
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Morteni făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița și avea în compunere satele Morteni, Cacova, Vultureanca și Balomireasa, cu o populație totală de 1842 de locuitori. În comună funcționau o moară, o piuă cu aburi, trei biserici și o școală. În 1925, comuna era inclusă în plasa Găești a aceluiași județ și avea în compunere satele Cacova, Morteni, Vultureanca și Drăghești, cu 3125 de locuitori. În 1950, a fost transferată la raionul Găești
Comuna Morteni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301180_a_302509]
-
2 m și 14 m. În ultimii ani multe izvoare au fost captate în bazine amenajate și apa se aduce prin conducte până la locuințe. În trecut, apa râului Olănești a fost folosită pentru a pune în mișcare pietrele morilor, a pivelor și fierăstraielor. Așezată în regiunea de dealuri și înconjurată de pădure, comuna Paușești-Măglași se încadrează în specificul climei temperat-continentale temperatura medie anuală fiind de +10 grade Celsius. Formele de relief și condițiile pedoclimatice existente pe teritoriul comunei au favorizat dezvoltarea
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Ostrovu-Constantin și Strâmbu, având în total o populație de 925 de locuitori. În comună funcționau două școli mixte cu 24 de elevi și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Piua Petrii, cu satele Piua Petrii și Brăilița, având o populație de 1528 de locuitori. Și acolo funcționau două școli și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Giurgeni cu 877 de locuitori în unicul său sat, în plasa Țăndărei
Giurgeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301240_a_302569]
-
și Brăilița, având o populație de 1528 de locuitori. Și acolo funcționau două școli și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Giurgeni cu 877 de locuitori în unicul său sat, în plasa Țăndărei a aceluiași județ, și comuna Piua Petrii în aceeași plasă și în aceeași componență, cu 1737 de locuitori. În 1950, comunele Giurgeni și Piua Petrii au trecut în administrarea raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și după 1956 din regiunea București
Giurgeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301240_a_302569]
-
Socec din 1925 consemnează comuna Giurgeni cu 877 de locuitori în unicul său sat, în plasa Țăndărei a aceluiași județ, și comuna Piua Petrii în aceeași plasă și în aceeași componență, cu 1737 de locuitori. În 1950, comunele Giurgeni și Piua Petrii au trecut în administrarea raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și după 1956 din regiunea București. În 1968, cele două comune au revenit la județul Ialomița, reînființat, iar comuna Piua Petrii a fost desființată
Giurgeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301240_a_302569]
-
1950, comunele Giurgeni și Piua Petrii au trecut în administrarea raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și după 1956 din regiunea București. În 1968, cele două comune au revenit la județul Ialomița, reînființat, iar comuna Piua Petrii a fost desființată și inclusă în comuna Giurgeni, care avea atunci în compunere satele Giurgeni, Piua Petrii și Răchitoasa. În urma inundațiilor din 1970, satele Piua Petrii și Răchitoasa au fost desființate în 1977, după ce locuitorii le-au părăsit. Pe
Giurgeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301240_a_302569]
-
1952) din regiunea Constanța și după 1956 din regiunea București. În 1968, cele două comune au revenit la județul Ialomița, reînființat, iar comuna Piua Petrii a fost desființată și inclusă în comuna Giurgeni, care avea atunci în compunere satele Giurgeni, Piua Petrii și Răchitoasa. În urma inundațiilor din 1970, satele Piua Petrii și Răchitoasa au fost desființate în 1977, după ce locuitorii le-au părăsit. Pe teritoriul comunei Giurgeni se află situl arheologic de interes național din punctul „la Mănăstire”, unde se pot
Giurgeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301240_a_302569]
-
EA1 - structuri artizanale legate de meștesuguri (primii în ordine istorică) fierarii, cojocarii, vărarii, rotarii, oralii, fluierarii, cizmarii, cioplitorii în piatră și marmură, scărarii, lemnarii de furci, greble, dogarii, morarii, tăbăcarii; EA2 - instalații mecanice pentru utilizarea forței valurilor de apă: mori, pive, dârse, vâltori ET - structuri economice legate de producția exclusiv agrară. Diversitatea producției ca reflex economic al diversificării nevoilor, a antrenat o multiplicare a posibilităților de contactare a microgrupurilor a căror treptată specializare facea imperios necesare apariția unor relații embrionare de
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
viața și organizarea locuitorilor de pe valea Arieșului mijlociu se găsesc în studiul reputatului etnolog Valer Butură din Cluj, născut în comuna Sălciua, intitulat: "Adăposturi temporare în sud-estul Munților Apuseni", publicat în "Anuarul etnografic al Transilavaniei" pe anii 1957-1958. Morile și pivele Prin anul 1920 funcționau în sat, de-a lungul văii, cinci mori de apă și câteva teascuri de ulei. Două dintre ele au măcinat până prin anii '50, când dictatura comunistă le-a interzis, sau măcinatul a devenit supravegheat de stat
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
saci, iar dacă drumurile erau rele, măcinișul se ducea în desagi cu calul sau chiar în spate. Făina rezultată era depozitată într-un coș, o ladă mare cu două despărțituri, pentru făina de grâu și pentru cea de mălai. Teascurile/pivele de ulei aveau de lucru doar spre primăvară, când se consumaseră toți pepenii/bostanii dați hrană porcilor și vitelor. Era o perioadă cum nu se putea mai potrivită pentru producerea uleiului de sâmburi de bostan, una aliment deosebit de consistent pentru
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
comuna făcea parte din plasa Bistrița a județului Neamț și era formată din satele Costișa, Ciolpanu, Mocani, Orbicu, Sbereștii de Jos, Sbereștii de Sus și Mânoaia, având în total 1737 de locuitori. În comună existau opt mori de apă, două pive pentru sumane, trei biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2850 de locuitori în satele Costișa, Mănioaia, Orbicu și Sberești și în cătunele Ciolpanu și Mocani. În 1931, comuna mai avea în compunere
Comuna Costișa, Neamț () [Corola-website/Science/301627_a_302956]
-
pentru valoarea economică a vânatului - carne, piele, blană, păr, pene - pe de altă parte, pentru stârpirea animalelor dăunătoare. Morăritul, una din cele mai vechi meserii se mai păstrează, dar vechile mori sunt înlocuite cu altele moderne, electrice. Acolo unde este piuă și ștaeză, este și moară, aceste industrii țărănești dezvoltându-se împreună. Prin rotărit se înțelege prelucrarea tuturor pieselor care alcătuiesc căruța. Execuția roții este destul de complicată, meseria căpătând această denumire. Dulgheria este tot o meserie foarte veche, datând din perioada
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]